ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 886/2019

HOTĂRÂRE

17.04.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 886/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 17 aprilie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 16.04.2018, sub nr. x/2018, pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț, în temeiul art. 712-723 C. proc. civ. a formulat contestație la executare și întoarcerea executării silite, împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc A., în dosarul de executare nr. 42/2018, deschis la cererea creditorului B. în baza titlului executoriu sentința civilă nr. 594/2017 a Tribunalului Neamț, prin care a solicitat: anularea încheierii din data de 28.03.2018 în dosarul nr. x/2018 al Biroului Judecătoresc A., prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită; anularea încheierii de încuviințare executare silită nr. x/2018 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț în cadrul dosarului nr. x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul x/2018, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc A.; întoarcerea executării silite și obligarea salariatului B. la plata sumei de 11.384lei; anularea raportului de expertiză efectuat de C..

La solicitarea instanței, contestatoarea a depus precizări, prin care a arătat că înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a hotărârii Curții de Apel.

Având în vedere aceste precizări, în condițiile art. 131 C. proc. civ., instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale și a reținut că acțiunea, așa cum a fost precizată, este una complexă, având două capete principale de cerere, respectiv contestație la titlu, contestație la executare și un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare.

În drept, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ. contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) din același act normativ contestația se introduce la instanța de executare, iar potrivit art. 651 alin. (1) instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Instanța a mai reținut că potrivit dispozițiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de întoarcere a executării revine instanței judecătorești care a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, deci instanței de executare.

În acest context, instanța a considerat că devin incidente în cauză dispozițiile art. 99 C. proc. civ. potrivit cărora când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența. În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt, precum și cele ale art. 123 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.

Având în vedere ipotezele diferite urmărite de dispozițiile legale mai sus enunțate, raportat la motivele expuse în susținerea acțiunii, instanța a apreciat că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât capetele principale de cerere, se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susținerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează în mod exclusiv interpretarea dispozițiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executare silită.

Astfel, instanța a precizat că în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competență, în temeiul conexității dintre pretențiile formulate pe cale principală, prin intermediul aceleiași cereri de chemare în judecată.

Cum titlul executoriu, respectiv decizia civilă nr. 1020/2017 a cărui lămurire se cere, a fost pronunțat de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016, s-a dat eficiență prevederilor art. 99 alin. (2) și ale art. 123 alin. (1), art. 714 alin. (3) C. proc. civ., a fost admisă excepția de necompetență materială a Judecătoriei Piatra Neamț, invocată din oficiu și declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Bacău, secția I civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău.

Prin decizia nr. 258/13.03 2019 Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a disjuns capetele de cerere având ca obiect contestație la executare și întoarcere executare silită. A declinat competența de soluționare a acestora în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență. A respins ca nefondată contestația la titlu promovată de contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Înalta Curte reține că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, Compania Județeană APA SERV S.A. Neamț a formulat contestație la executare. Ulterior contestatoarea a depus precizări, prin care a arătat că înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a hotărârii Curții de Apel.

Urmare acestei precizări, Judecătoria Piatra Neamț și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău fiind invocate dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Curtea de Apel Bacău a reținut și soluționat contestația cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț doar în ceea ce privește contestația la executare întemeiată pe art. 651 C. proc. civ.

Conform art. 99 alin. (2) C. proc. civ. în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

Înalta Curte reține că aceste dispoziții constituie regula în materie, care are aplicabilitate ori de câte ori nu există reguli speciale care să se aplice cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant.

În cauză, chiar dacă între contestația la executare și contestația la titlu există o strânsă legătură, această regulă nu are aplicabilitate în speță întrucât normele care reglementează competența în privința celor două tipuri de contestații au caracter de excepție, legiuitorul stabilind în mod expres competența pentru aceste acțiuni.

Astfel, conform art. 714 alin. (1) C. proc. civ. contestația se introduce la instanța de executare, aceasta reprezentând dispoziția generală.

Alin. (3) din același articol prevede că, contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, dispoziție ce reprezintă excepția față de alin. (1).

În situația în care, pe lângă contestația la executare se formulează și contestație la titlu, iar instanțele competente sunt diferite, soluția legală este aceea a suspendării contestației la executare până la soluționarea contestației la titlu și declinarea competenței de soluționare a contestației la titlu în favoarea instanței competente potrivit art. 714 alin. (3) C. proc. civ., altfel s-ar ajunge ca instanța de executare să nu mai soluționeze contestațiile la executare, prin simpla formulare și a unei contestații la titlu, ceea ce contravine normelor de competență și încalcă principiul instituit prin art. 122 C. proc. civ.

În cauză, curtea de apel a soluționat contestația la titlu și a declinat competența de soluționare a contestației la executare judecătoriei, instanță care are competență materială în această materie, dacă legea nu prevede altfel.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4), C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.