ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3933/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3933/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia sub nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții B., C., D. și E., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța: 1) să constate că reclamanta este proprietarul imobilului teren situat în Sinaia, str. x (fost Furnica) în suprafața de 437 mp; 2) să constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor suplimentar nr. 38/2001 emis în dosarul succesoral 44-46 al notarului public F., de pe urma defunctelor G. și H., în ceea ce privește masa succesorala rămasă de pe urma celor două defuncte în sensul excluderii din masa succesorală a imobilului teren anterior menționat; 3) să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare autentificat sub nr. x/2001 de notarul public I. - contract intervenit între C., în calitate de cumpărătoare, și D. și E., în calitate de vânzători - având ca obiect imobilul teren situat în Sinaia, str. x (fost Furnica) în suprafața de 437 mp; 4) să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15 mai 2002 la B.N.P. J. - contract intervenit între C., în calitate de vânzătoare și B., în calitate de cumpărătoare - având ca obiect imobilul teren situat în Sinaia, str. x (fost Furnica) în suprafața de 437 mp; 5) să o oblige pe pârâta B. să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 437 mp.
Prin încheierea de ședința din data de 9 februarie 2018 pronunțată de Judecătoria Sinaia, în dosarul nr. x/2017, instanța a dispus disjungerea capetelor de cerere II, III și IV ale cererii de chemare în judecată, cu formarea unui nou dosar - noul dosar format a fost înregistrat sub nr. x/2018.
Prin Sentința civilă nr. 113 din data de 9 februarie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018 Judecătoria Sinaia a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe cu privire la capetele II, III și IV ale cererii de chemare în judecată și a declinat competența de soluționare a acestora în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
Pentru a hotărî astfel, în esență, instanța a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a sesizat Judecătoria Sinaia cu soluționarea unei acțiuni având ca obiect mai multe capete de cerere, între care capătul de cerere având ca obiect constatarea calității sale de proprietar al imobilului, paralel cu constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor suplimentar, iar, subsecvent acestui capăt de cerere, cu acțiunea în constatarea nulității absolute a celor 2 contracte de vânzare-cumpărare a terenului în litigiu.
Totodată, reclamanta a promovat prin aceeași cerere și acțiunea în revendicarea imobilului în discuție.
Judecătoria Sinaia a reținut că, potrivit art. 99 alin. (1) C. proc. civ., având denumirea marginală "cazul mai multor capete principale de cerere":
"Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența".
A reținut că, în prezenta cauză, reclamanta a solicitat anularea certificatului de moștenitor, precum și anularea actelor subsecvente încheiate în baza certificatului de moștenitor contestat, situație în care competența teritorială a instanței este determinată potrivit art. 118 C. proc. civ.
A arătat că din categoria "cererilor privitoare la moștenire", la care se referă dispozițiile imperative ale art. 118 alin. (1) C. proc. civ., fac parte și acțiunile prin care se contestă modul de desfășurare a procedurii succesorale notariale, cu măsurile, operațiunile și actele cu efecte juridice pe care acestea le implică, invocându-se încălcarea dispozițiilor legale de drept substanțial sau procedural aplicabile, cu consecința vătămării drepturilor celor interesați.
Judecătoria Sinaia a reținut și că, legat de ultimul domiciliu al defunctului, dispozițiile de competență teritorială excepțională cuprinse în art. 118 C. proc. civ., pentru acțiunile în justiție, ca și cele prevăzute de art. 15 lit. a) și b) din Legea nr. 36/1995 pentru activitatea notarială, sunt norme cu caracter absolut, de la care nici instanța și nici părțile nu pot deroga.
De asemenea, instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 118 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți.
Constatând că ultimul domiciliu al defunctei G. (una dintre cele două defuncte la care se referă certificatul de moștenitor contestat), a fost în sectorul 2 București, Judecătoria Sinaia a apreciat că, în cauză, competența teritorială a soluționării cererii care pune în discuție validitatea parțială a certificatului de moștenitor și a actelor subsecvente întocmite în baza acestui act contestat, revine Judecătoriei Sectorului 2 București.
Totodată, a considerat că nu este întemeiată susținerea reclamantei potrivit căreia, în realitate, ne aflăm în prezența unei acțiuni în revendicare, astfel încât competența de soluționare a pricinii, privitoare la un imobil, se stabilește potrivit dispozițiilor art. 117 C. proc. civ.
Instanța a reținut că acțiunea în revendicare nu este dependentă/condiționată de acțiunea în examinarea valabilității titlurilor de proprietate ale părților, ci ea presupune doar analizarea acestora pentru a se stabili titlul cărei părți este preferabil.
Pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, cauza a fost înregistrata sub nr. x/2018.
Prin Sentința civilă nr. 4706 din data de 4 mai 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Sinaia, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut dispozițiile art. 99 C. proc. civ., precum și pe cele ale art. 123 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120".
De asemenea, a avut în vedere că art. 125 C. proc. civ. statuează că "În cererile pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept, competența instanței se determină după regulile prevăzute pentru cererile având ca obiect realizarea dreptului."
Instanța a constatat că, în cazul particular dedus judecații de către reclamantă, capătul de cerere principal este capătul 1 de cerere, având ca obiect constatarea calității acesteia de proprietar al imobilului teren situat în Sinaia, str. x, fost Furnica, iar capetele de cerere 2, 3 și 4, disjunse, au caracter accesoriu față de cel principal, câtă vreme analizarea și soluționarea acestora depinde/este influențată de calitatea reclamantei de proprietar al imobilului în litigiu.
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Litigiul cu privire la care s-a ivit prezentul conflict negativ de competență privește soluționarea capetelor de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor suplimentar nr. 38/2001 eliberat de notarul public F., în dosarul succesoral 44 - 46, precum și constatarea nulității absolute a actelor subsecvente de vânzare-cumpărare, capete de cerere disjunse din cererea de chemare în judecată cu care reclamanta A. a învestit Judecătoria Sinaia în dosarul nr. x/2017.
Prin încheierea de ședință din data de 9 februarie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, instanța a apreciat că este competentă să judece doar capetele de cerere prin care reclamanta a solicitat să constate că este proprietarul imobilului teren situat în Sinaia, str. x (fost Furnica) în suprafața de 437 mp și să fie obligată pârâta B. să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 437 mp.
Înalta Curte reține că, în speță, soluționarea capetelor de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor suplimentar nr. 38/2001 și constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare subsecvente acestuia, vizând același imobil, depinde de soluția pe care instanța o va da cererii de constatare a calității de proprietar a reclamantei și, prin urmare, sunt accesorii acestui capăt de cerere, în condițiile art. 30 alin. (4) C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 123 alin. (1) C. proc. civ., normă specială în materia competenței, cererile accesorii se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor în materia insolvenței sau concordatului preventiv care sunt de competența tribunalului în a cărei circumscripție și are sediul debitorul.
În raport de dispozițiile legale anterior invocate, competența de soluționare a capetelor de cerere disjunse aparține instanței competente să soluționeze capătul principal al cererii, Judecătoria Sinaia, care a constat că este competentă să soluționeze acțiunea în constatare a dreptului de proprietate.
Văzând totodată și corelația, în același context, a capătului de cerere în revendicare cu capetele de cerere disjunse, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Sinaia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sinaia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - CL