ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #82211)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82211) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Servitute de trecere. Condiția de stabilire a

servituții

.

Cuprins

pe materii

. Drept civil. Dreptul de proprietate.

Dezmembrământ

al dreptului de proprietate.  Dreptul de servitute de trecere.

Index

alfabetic

. Drept civil.

-

Servitute de trecere.

C.civ

. :

art

.

616.

Prin loc înfundat – la care se referă

art

. 616

C.civ

., în baza căruia se poate stabili dreptul de

servitute de trecere – se

înțele

acel teren care este

înconjurat  de alte proprietăți, fără ca titularul dreptului de

proprietate asupra terenului dominant  - care invoca dreptul de trecere

-  să aibă vreo posibilitate de ieșire la calea publică.

., Secția civilă și de proprietate

intelectuală, decizia

nr

. 1214 din 17 februarie 2005.

Prin sentința civilă

nr

. 9167 din 17

septembrie 2003, Judecătoria Iași a respins acțiunea reclamantului

C.N

. de obligare a  pârâtului

S.N

.

a-i permite trecerea pe terenul său pentru a ajunge la drumul public.

Prin decizia civilă nr.111 din 10 februarie 2004, Curtea de Apel

Iași a respins apelul declarat de reclamant.

Instanțele au reținut, în esență, că nu există situația la care se

referă

art

. 616

C.civ.pentru

a se stabili servitutea invocată de reclamant.

Recursul formulat de reclamant nu este fondat.

Potrivit art.616 Cod civil „proprietarul al cărui loc este

înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere

pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l

despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”.

Prin loc înfundat, se înțelege acel teren care este înconjurat de

alte proprietăți, fără ca titularul dreptului de proprietate asupra fondului dominant

să aibă vreo altă posibilitate de ieșire la calea publică.

În speță, terenul proprietatea reclamantului nu are caracter de loc

înfundat, câtă vreme, din titlul de proprietate al autorului său, rezultă că

terenul se învecinează la sud cu drumul comunal.

În plus, nota de constatare încheiată la 11 decembrie 2001 de către

Comisia comunală

Mogoșești

, de aplicare a Legii

nr.18/1991, atestă că pentru toți proprietarii de teren din tarlaua 23, care nu

au acces la șoseaua comunală, s-a creat un drum de exploatare în partea de est

a tarlalei, între arabil și pășune.

Mai trebuie observat că, fondul dominant nu se învecinează în mod

direct cu fondul aservit, deoarece, pentru ca reclamantul să ajungă la terenul

pârâtului, este obligatoriu să traverseze și o altă proprietate .

Planșele nr.2 și 3 anexe la raportul de expertiză atestă situația

mai sus menționată și de altfel, chiar expertul, referindu-se la titlurile de

proprietate ale părților, constată că terenurile acestora nu se învecinează.

Așa fiind, urmează a constata că instanța a interpretat în mod

corect dispozițiile legale referitoare la instituirea

servituților

de trecere, reținând că terenul reclamantului nu are caracter de loc înfundat,

în sensul

art

. 616 Cod civil.

În motivarea hotărârii, instanța de apel a avut în vedere toate

probele administrate, referindu-se la titlul de proprietate al autorului

reclamantului, la nota de constatare întocmită de comisia comunală, la

concluziile raportului de expertiză, pe care le-a înlăturat, precum și  la

planșele

nr

. 2 și 3 anexe la raportul de expertiză,

iar      critica potrivit căreia instanța a acordat

valoare absolută declarațiilor martorilor, în detrimentul raportului de

expertiză tehnică efectuat în cauză, privește modul de apreciere a probelor.

Pentru considerentele ce preced, s-a respins recursul declarat de

reclamant.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă