ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4843/2018

Asupra cererii de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1925 din 16 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, a fost respins recursul declarat de recurenta - reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. (C.N.A.I.R.) împotriva deciziei civile nr. 2168 din 22 decembrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca nefondat.

De asemenea, a fost respins recursul declarat de recurentul - pârât CABINET DE AVOCATURĂ A. împotriva considerentelor aceleiași decizii, ca nefondat.

Recurentul - pârât CABINET DE AVOCATURĂ A. a formulat cerere privind completarea dispozitivului deciziei nr. 1925 din 16 mai 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, solicitând acordarea cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, în esență, pentru următoarele motive:

Prin decizia nr. 1925 din 16 mai 2018 a fost respins recursul declarat de recurenta - reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. (C.N.A.I.R.) împotriva deciziei civile nr. 2168 din 22 decembrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, această parte căzând în pretenții.

Recursul recurentului-pârât a vizat exclusiv considerentele acestei decizii, în vreme ce recursul recurentei-reclamante a vizat soluția pronunțată de Curtea de Apel București.

Deși dovada cheltuielilor de judecată a fost depusă la dosarul cauzei, cu toate acestea, instanța, prin dispozitivul hotărârii nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată solicitate cu titlu de onorariu de avocat.

Soluțiile pronunțate asupra tuturor cererilor deduse judecății trebuie cuprinse, potrivit art. 425 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., în dispozitivul hotărârii, instanța omițând, însă, să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată solicitate.

În drept, au fost invocate prevederile art. 444 din C. proc. civ.

Cererea nu este fondată.

În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) din noul C. proc. civ., partea care cade în pretenții, respectiv partea care a pierdut procesul, va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

La baza obligației de restituire a cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală. Partea din vina căreia s-a purtat procesul trebuie să suporte cheltuielile făcute, justificat, de partea care a câștigat litigiul.

În speță, ambele recursuri au fost respinse, context în care niciuna din părți nu poate pretinde cheltuieli de judecată în raport cu cealaltă, ambele părți având poziția juridică de părți căzute în pretenții, ca efect a respingerii recursurilor promovate de acestea.

Nu se poate reține omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor, o eventuală mențiune de respingere a cererii în dispozitiv nu făcea posibil ca recurentul-pârât să își recupereze cheltuielile avansate cu susținerea recursului, neavând astfel nicio finalitate juridică.

În consecință, cererea de completare a dispozitivului deciziei menționate se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de recurentul-pârât CABINET DE AVOCATUTĂ A., privind completarea dispozitivului deciziei nr. 1925 din 16 mai 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 noiembrie 2018.