ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 424/2012

Ședința publică de la 2 februarie 2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 172/2011 din 26

ianuarie 2011, Tribunalul Iași, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC

O.V.I.G. SA, sucursala Iași, și în consecință a respins acțiunea formulată de

reclamanta SC D SRL Iași în contradictoriu cu această pârâtă.

A fost admisă în parte acțiunea

reclamantei, a obligat pârâta SC O.V.I.G. SA București la plata către

reclamantă a sumei de 197.032,42 lei cu titlu de despăgubiri, actualizată cu

indicele de inflație până la data plății efective.

Au fost respinse capetele de cerere

formulate de reclamantă privind obligarea pârâtei SC O.V.I.G. SA București la

plata cheltuielilor de garare și a daunelor rezultate din lipsa de folosință a

autoturismului avariat.

Apelurile declarate

împotriva acestei sentințe de către reclamanta SC D. SRL Iași și pârâta SC O.V.I.G.

SA București au fost respinse, ca nefondate, de către Curtea de Apel Iași, secția

comercială, prin decizia nr. 45/2011 din 15 iunie 2011

.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs pârâta SC O.V.I.G. SA București întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ.,

raportat la art. 11 și 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997, modificată și

completată și la dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ., a

luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs și a reținut:

Conform art. 1 din

Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile

introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru

prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și

de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau în mod excepțional până

la termenul stabilit de instanță.

Având în vedere

criticile formulate în recurs, raportat la soluția instanței, Înalta Curte, în

conformitate cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 și art. 1 din O.G. nr. 32/1995 a

stabilit în sarcina recurentei, obligația de a achita o taxă judiciară de

timbru în sumă de 425,5 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei, în solidar.

Potrivit art. 20 alin.

(3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul

în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părții se anulează

ca netimbrată.

Constatând că

recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației

de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul din 2 februarie

2012, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea

legală de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență

dispozițiilor art. 20 pct. 1 și pct. 3 din Legea nr. 146/1997, modificată și

respectiv art. 30 pct. 1 și pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a

legii, precum și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu

modificările ulterioare și să dispună anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâta SC O.V.I.G. SA

împotriva deciziei nr. 45/2011 din 15 iunie 2011 a Curții de Apel Iași, secția

comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 2 februarie

2012.