ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3245/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii judiciare Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 4 august 2011 pe rolul Tribunalului Botoșani, reclamantul N.L., în contradictoriu cu pârâta Garda Financiară Botoșani, a contestat preavizul din 23 iunie 2011 emis de Garda Financiară Botoșani, solicitând anularea acestuia, întrucât nu este un act administrativ și, prin urmare, conținutul său nu poate produce efecte juridice în ceea ce privește execuția și stingerea raportului de serviciu în relația sa cu pârâta.

2. Hotărârea primei instanțe aflate în conflict Prin Sentința nr. 2390 din 24 mai 2012, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cu privire la cererea formulată de reclamantul N.L., în contradictoriu cu pârâta Garda Financiară, secția Botoșani și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut că, în speță, se contestă preavizul din 23 iunie 2011 emis de Garda Financiară Botoșani, act care nu produce efecte juridice de sine stătător, pentru a putea fi analizat conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât prin acest preaviz este doar anunțat reclamantul asupra susținerea examenului pentru numirea în funcție, urmând ca față de rezultatul examenului raportul de serviciu să fie modificat sau să înceteze. Ca urmare, instanța a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 18 alin. (2) din Legea 554/2004, fiind vorba despre un act premergător actului de eliberare din funcție, singurul care poate fi analizat în principal, cu ocazia acestei analize putând fi verificat și Preavizul.

Cum potrivit art. 3 alin. (4) din H.G. nr. 1324/2011, Comisarul general al GF - Comisariatul General este cel care numește, angajează, sancționează și eliberează din funcție personalul de execuție din Garda Financiară, deci cel care emite actul administrativ principal, devin incidente prevederile legii cadru în materia contenciosului administrativ - Legea nr. 554/2004, iar pornind de la rangul Comisarul general al GF - Comisariatul General, de instituție centrală, curtea de apel este competentă să soluționeze aceste litigii, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

3. Hotărârea celei de-a doua instanțe aflate în conflict Prin Sentința nr. 335 din 22 octombrie 2012, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel Suceava, invocată de pârâta Garda Financiară Botoșani, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de apel a constatat că, în speță, reclamantul a înțeles să conteste actul emis de Garda Financiară, secția județeană Botoșani, autoritate publică județeană, astfel încât, potrivit normelor de competență mai sus invocate, cenzurarea legalității acestui act - pentru motivele evocate de reclamant - revine în competența Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. În raport de criteriile precizate în lege pentru stabilirea competenței materiale a instanței de contencios administrativ, în speță cel al rangului autorității emitente, nu prezintă relevanță juridică aspectele evocate de prima instanță, respectiv faptul că actul emis de pârâtă nu produce efecte juridice în sensul Legii nr. 554/2004, că pârâta nu avea competențe legate de emiterea actului, întrucât aceste aspecte țin mai degrabă de fondul cauzei și urmează a fi analizate de instanța competentă.

4. Regulatorul de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța, în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamantul a contestat adresa din 23 iunie 2011 emisă de Garda Financiară, secția județeană Botoșani, prin care autoritatea pârâtă, în derularea raportului de serviciu cu reclamantul, îl informează pe acesta cu privire la o serie de măsuri care vizează în principal funcția publică de execuție pe care reclamantul o ocupă - comisar clasa I, grad profesional superior, clasa 59 de salarizare, gradația 5 - în cadrul pârâtei, respectiv faptul că, potrivit H.G.

nr. 1324/2009 și, respectiv Ordinului Președintelui ANAF nr. 2253/2011, s-a procedat la reorganizarea Gărzii Financiare și că, urmare acestei reorganizări, funcția publică ocupată de reclamant a fost desființată, astfel încât, adresa comunicată reclamantului reprezintă preaviz de 30 zile calendaristice și, în același context, reclamantului îi sunt prezentate o serie de variante privind posibilități de ocupare a unor funcții publice vacante corespunzătoare potrivit noii structuri aprobate, precum și termenele și modalitățile în care reclamantul își poate exprima și comunica opțiunea. Înalta Curte constată că preavizul contestat (dosarul tribunalului) a fost emis de secția județeană Botoșani a Gărzii Financiare.

Or, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, de până la 5 miliarde lei, se soluționează, în fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel". Deci, în privința competenței materiale, legea stabilește două tipuri de competență, în raport cu natura juridică a actului administrativ atacat, mai exact dacă actul are sau nu ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora sau, cu alte cuvinte, dacă este sau nu vorba de un act administrativ fiscal.

Astfel, dacă nu este vorba de un act administrativ fiscal, competența materială se stabilește în raport cu rangul local sau central al autorității emitente, litigiul urmând să fie soluționat de instanța de contencios administrativ a tribunalului, când actul atacat aparține unui organ sau instituții locale și respectiv, instanței de contencios administrativ a Curții de apel, când actul atacat aparține unui organ sau instituții centrale, cu competență națională. În cauză, actul administrativ este emis de Secția Județeană Botoșani a Gărzii Financiare, unitate teritorială a Gărzii Financiare care funcționează în subordinea Comisariatului General, conform art. 5 alin. (1) din H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, modificată și completată prin H.G.

nr. 566/2011. Rezultă că emitentul actului administrativ contestat este o autoritate publică județeană, astfel că, față de criteriul rangului autorității publice prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal. Totodată, Înalta Curte reține că, referitor la litigiile privind funcționarii publici, avute în vedere de dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 republicată (2), în jurisprudența sa constantă, secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut criteriul rangului local sau central al structurii/ instituției/autorității în cadrul căreia s-a realizat raportul de serviciu al funcționarului public.

Or, în cauză, din dispozițiile generale ale O.U.G. nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare și ale H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, rezultă că Secțiile județene și Secția Municipiului București sunt structuri administrative de nivel județean care au competențe proprii și autonomie funcțională, aflate în subordinea Comisariatului General. Astfel fiind, în cauza de față, competența de soluționare aparține Tribunalului Botoșani, secția contencios administrativ și fiscal, raportul de funcție al reclamantului realizându-se în cadrul unei structuri administrative de nivel județean, nu central.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul N.L. în contradictoriu cu pârâta Garda Financiară, secția județeană Botoșani, în favoarea Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 martie 2013. Procesat de GGC - CL