ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2280/2019

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă, reclamantul Oficiul Național al Registrului Comerțului prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș a chemat în judecată pârâta S.C. A. S.A., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună: radierea societății S.C. A. S.A., cu sediul în Timișoara, b-dul x, județul Timiș, număr de înmatriculare/număr de ordine în registrul comerțului x, având Codul fiscal/cod unic de înregistrare x; înregistrarea în registrul comerțului a mențiunii de radiere a pârâtei S.C. A. S.A. și comunicarea și efectuarea publicității legale a hotărârii judecătorești, în condițiile x de lege.

Prin Sentința civilă nr. 668 din 27.06.2018 Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă, a admis cererea formulată de reclamantul Oficiul Național al Registrului Comerțului - prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.A. Timișoara; a dispus radierea din Registrul Comerțului a S.C. A. S.A., cu Jx, CUI x și sediul în Timișoara, b-dul x, județul Timiș și înregistrarea în registrul comerțului a mențiunii de radiere.

Împotriva sentinței sus-menționate, B. a declarat apel.

La data de 05.11.2018, Consiliul Local al Comunei Mănăștiur a depus o cerere de intervenție accesorie în interesul apelantului, iar la 28.11.2018, Consiliul Local al Comunei Traian Vuia a formulat, de asemenea, o cerere de intervenție accesorie în interesul apelantului.

Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, prin Decizia civilă nr. 821 din 05 decembrie 2018 a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în formularea apelului; a respins apelul formulat de reclamantul B. împotriva Sentinței civile nr. 668 din 27.06.2018 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă, ca fiind formulat de o persoană fără calitate și a respins cererile de intervenție accesorie.

Împotriva acestei decizii, Consiliul Local al Comunei Mănăștiur și Consiliul Local al Comunei Traian Vuia au declarat recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.

Având în vedere că, deși au fost formulate cereri de recurs distincte, criticile formulate sunt comune, astfel încât sinteza acestora va fi prezentată în mod similar.

Astfel, în motivarea recursurilor, autorii căilor de atac au prezentat evoluția litigiului în etapele procesuale anterioare și au arătat că, deși au formulat cereri de intervenție accesorie în interesul apelantului, instanța de apel nu le-a comunicat și nu le-a pus în discuția părților și, mai mult, nu s-a pronunțat asupra admisibilității în principiu a acestora, încălcând astfel dispozițiile art. 64 C. proc. civ., dar și cele ale art. 14 alin. (5), art. 22 alin. (6) și art. 390 C. proc. civ.

În opinia recurenților, procedând astfel, curtea de apel a încălcat principiile contradictorialității și dreptului la un proces echitabil.

Totodată, recurenții au subliniat că, deși potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (4) C. proc. civ., judecata cererii principale se suspendă până la soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție, curtea de apel nu numai că nu a pus în discuție cererile lor de intervenție, dar s-a și pronunțat asupra apelului, prin decizie definitivă, anulând practic dispozițiile legale sus-menționate.

În continuare, recurenții au prezentat pe larg argumentele pentru care apreciază că cererile lor de intervenție accesorie sunt admisibile, subliniind că, în calitate de acționari ai S.C. A. S.A., au interes în admiterea apelului, cu consecința respingerii cererii de radiere, atât timp cât există pe rolul instanței de judecată un litigiu în care societatea are calitatea de pârâtă; or, în ipoteza radierii, litigiul va înceta, consecința fiind aceea că va rămâne în vigoare o hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor, care nu a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor imperative ale Legii nr. 31/1990, republicată.

În plus, recurentul Consiliul Local al Comunei Traian Vuia a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, nulitatea absolută a unei hotărâri A.G.A. poate fi invocată de orice persoană interesată, nu doar de acționari.

Pentru aceste motive recurentele au solicitat, în principal, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei instanței de apel, pentru a stabili cadrul procesual și a se pronunța asupra cererilor de intervenție accesorie, iar, în subsidiar, admiterea cererilor de intervenție accesorie, casarea hotărârii recurate și trimiterea dosarului instanței de apel, în vederea judecării cauzei.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul-reclamant Oficiul Național al Registrului Comerțului prin Oficiul Registrului de pe lângă Tribunalul Timiș a invocat excepția inadmisibilității recursului în raport de dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., solicitând, în principal, constatarea inadmisibilității recursului, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei recurate ca fiind temeinică și legală.

Prin răspunsul la întâmpinare recurentul Consiliul Local al Comunei Mănăștiur a răspuns excepției și apărărilor invocate solicitând respingerea acestora.

Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 5 iunie 2019 s-a dispus, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 11.06.2019.

Nu au fost depuse puncte de vedere asupra raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 16 octombrie 2019 s-a respins excepția inadmisibilității recursului invocată de intimatul-reclamant Oficiul Național al Registrului Comerțului prin Oficiul Registrului de pe lângă Tribunalul Timiș, a fost admis în principiu recursul declarat de recurenții Consiliul Local al Comunei Mănăștiur și Consiliul Local al Comunei Traian Vuia împotriva Deciziei civile nr. 821 din 05 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, și s-a fixat termen la data de 04 decembrie 2019 în ședință publică.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție va încadra criticile recurenților în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 și va reține că recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, trebuie subliniat că recursurile declarate de Consiliul Local al Comunei Mănăștiur și de Consiliul Local al Comunei Traian Vuia, au vizat în principal critici privind modalitatea de desfășurare a judecării cererilor lor de intervenție accesorie formulate în interesul pârâtei S.C. A. S.A.

Decizia pronunțată în apel este nelegală pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. - "când prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității".

La data de 05.11.2018, respectiv la data de 28.11.2018, Consiliul Local al Comunei Mănăștiur și Consiliul Local al Comunei Traian Vuia au depus la dosar cereri de intervenție accesorie în interesul pârâtei S.C. A. S.A.

Conform art. 64 C. proc. civ. în procedura judecării cererii de intervenție instanța va comunica părților cererea de intervenție și copii de pe înscrisurile care o însoțesc, iar după ascultarea intervenientului și a părților, instanța se va pronunța asupra admisibilității în principiu a intervenției, printr-o încheiere motivată, iar în condițiile în care cererea a fost respinsă ca inadmisibilă în apel, încheierea poate fi atacată cu recurs la instanța ierarhic superioară, judecata apelului suspendându-se până la soluționarea căii de atac.

Totodată, potrivit art. 67 alin. (1) C. proc. civ., instanța este obligată să se pronunțe asupra cererii de intervenție accesorie prin aceeași hotărâre, odată cu fondul, iar, în speță, raportat la dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 și art. 237 alin. (11) din Legea nr. 31/1990, republicată, decizia din apel este una definitivă.

Din interpretarea textelor de lege care reglementează procedura de soluționare a cererii de intervenție accesorie, rezultă că instanța trebuie să se pronunțe inițial asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție.

În speță, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra admisibilității în principiu a cererilor de intervenție accesorie prin încheiere motivată, conform art. 64 C. proc. civ. și, după invocarea din oficiu a excepției lipsei calității procesuale active a apelantului B. în formularea apelului, a reținut cauza în pronunțare.

Potrivit art. 390 C. proc. civ. înainte de a se trece la dezbaterea fondului cauzei, instanța, din oficiu sau la solicitarea părților, pune în discuția acestora cererile, excepțiile procesuale și apărările care nu au fost soluționate în cursul cercetării procesului, precum și cele care, potrivit legii, pot fi invocate în orice stare a procesului.

Așadar, anterior acestui moment trebuie rezolvată orice chestiune prealabilă, legată de posibilele incidente, caracter incidental având și intervenția accesorie, cererile, excepțiile procesuale, apărările părților.

Ca atare, primind cererile de intervenție accesorie și nedispunând comunicarea, dezbaterea pe fond și analiza condițiilor de admisibilitate în principiu a acestora, instanța de apel a nesocotit dispozițiile art. 64 C. proc. civ., norme legale speciale de strictă interpretare, de la care nu se poate deroga.

Dispozițiile art. 64 C. proc. civ. nu pot fi înțelese decât în corelare cu normele procedurale care reglementează diferitele etape ale judecății și care statuează asupra măsurilor pe care le poate dispune instanța, respectiv asupra drepturilor și obligațiilor ce revin părților.

Astfel, cererile de intervenție formulate de părți sau de terțe persoane pot fi examinate, potrivit art. 237 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., în faza cercetării procesului, care este anterioară dezbaterilor în fond.

Acesta este de altfel, regimul oricăror alte cereri, excepții procesuale, apărări, incidente, care pot fi formulate și aduse în dezbaterea contradictorie a părților anterior deschiderii dezbaterilor în fond, tocmai pentru că nu se poate trece într-o astfel de etapă a judecății decât în momentul în care s-a finalizat cercetarea prealabilă, căreia îi sunt compatibile verificările pe aspectele menționate.

Principiul contradictorialității, care guvernează procesul civil, presupune că toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii și discuției părților, pentru ca fiecare parte să aibă posibilitatea de a-și formula apărări și de a-și prezenta punctul de vedere asupra oricărui element care ar avea legătură cu pretenția dedusă judecății.

În speță, analizând modalitatea de desfășurare a judecății, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că instanța de apel a nesocotit principiul contradictorialității prin încălcarea normelor legale prevăzute de dispozițiile art. 64 C. proc. civ., privind soluționarea cererilor de intervenție accesorie.

Având în vedere considerentele arătate, în conformitate cu art. 497 coroborat cu art. 488 pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul declarat de recurenți, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță pentru soluționarea cererilor de intervenție accesorie formulate de Consiliul Local al Comunei Mănăștiur și Consiliul Local al Comunei Traian Vuia în interesul pârâtei S.C. A. S.A. în raport de temeiul de drept invocat și în funcție de acesta aplicarea dispozițiilor legale incidente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenții Consiliul Local al Comunei Mănăștiur și Consiliul Local al Comunei Traian Vuia împotriva Deciziei civile nr. 821 din 05 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 decembrie 2019.

Procesat de GGC - NN