ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 129/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 129/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Deliberând, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 5 februarie 2019, sub nr. x/2019, contestatoarea A. S.A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimații B. și C., ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună lămurirea întinderii sumei urmărite, dar și a modului de calcul al acesteia, anularea actelor de executare emise în dosarul de executare nr. x/2018 și întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatoarea a arătat că a preluat calitatea procesuală a D. S.A. prin efectul fuziunii prin absorbție, iar sumele urmărite silit sunt vădit disproporționate raportat la sumele încasate în baza contractului de credit nr. HL x. A mai arătat că rata dobânzii de politică monetară nu poate avea în vedere decât moneda națională, motiv pentru care nu se poate aplica sumelor în valută, astfel că suma executată nu este certă, lichidă și exigibilă, întrucât Sentința civilă nr. 582 din 16 februarie 2018, pusă în executare, nu este definitivă, iar Decizia din 4 decembrie 2018 nu i-a fost comunicată și este susceptibilă de recurs.
În drept, contestatoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 451, art. 453, art. 712 și următoarele C. proc. civ.
Prin Sentința civilă nr. 5685 din 5 iunie 2019, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, secția civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatoarea A. S.A. împotriva intimaților B. și C., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
În motivare, această instanță a reținut că potrivit art. 615 și 714 C. proc. civ., contestațiile la executare se depun la judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului.
Instanța a mai arătat că deși, inițial, acțiunea a fost demarată împotriva D., calitatea de debitor o are A., ca urmare a fuziunii prin absorbție, intervenită la data de 21 noiembrie 2018, cererea de executare silită fiind depusă la data de 14 decembrie 2018, deci după fuziune.
Conchizând, instanța a reținut că domiciliul debitorului este în municipiul Cluj-Napoca, motiv pentru care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu.
Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă, prin Sentința civilă nr. 7495/2019 din 30 octombrie 2019, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a contestației la executare, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestui conflict.
Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că la data de 14 decembrie 2018, intimații B. și C. au înregistrat la BEJ E. cererea de executare silită nr. x/2018 prin care au solicitat executarea silită a debitoarei D. S.A. cu sediul în București, în baza Sentinței civile nr. 582/2018, pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș.
Prin Încheierea civilă din 9 ianuarie 2019, pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București, a fost încuviințată executarea silită împotriva debitoarei D. S.A.., iar, ulterior, actele de executare au fost emise de către executor pe numele A. S.A..
Instanța a mai arătat că potrivit Sentinței civile nr. 1899 din 21 noiembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Specializat Cluj, a fost admisă cererea formulată de către A. S.A., în calitate de societate absorbantă, și de către D. S.A., în calitate de societate absorbită, și a fost dispusă înscrierea în Registrul Comerțului a modificărilor survenite și efectuarea operațiunilor necesare pentru evidențierea fuziunii, astfel cum rezultă din proiectul de fuziune; această hotărâre a fost pronunțată cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, devenind definitivă, potrivit ..., la data de 4 ianuarie 2019, însă cel mai devreme la data de 27 decembrie 2018.
Concluzionând, această instanță a reținut că la data de 14 decembrie 2018, data înregistrării cererii de executare silită, A. nu preluase încă calitatea procesuală a D. S.A., iar în cadrul informațiilor publice oferite s-a arătat că fuziunea celor două bănci a avut loc la 31 decembrie 2018; de asemenea, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 651 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora schimbarea domiciliului sau sediului debitorului, ori, după caz, al creditorului, după începerea executării nu atrage schimbarea competentei instanței de executare.
Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul prezentei cauze îl reprezintă cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, prin care contestatoarea A. S.A. a formulat, în contradictoriu cu intimații B. și C., contestație împotriva actelor de executare întocmite de Biroul Executorului Judecătoresc E. în dosarul de executare nr. x/2018, solicitând, totodată, întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare.
Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare.
Prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în forma republicată, stipulează în sensul că "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".
Din aceste prevederi legale rezultă că, în cazul contestației la executare, competența teritorială este una exclusivă, astfel încât în cazul încălcării acesteia, sunt aplicabile dispozițiile procedurale care reglementează necompetența de ordine publică, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.
Având în vedere că la data formulării cererii de executare silită, respectiv la 14 decembrie 2018, debitor era D. S.A., cu sediul în București, Înalta Curte reține că Judecătoria Sectorului 2 București este instanța de executare competentă să soluționeze contestația la executare.
Împrejurarea că prin Sentința civilă nr. 1899 din 21 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, a fost admisă cererea formulată de petiționarele A. S.A., în calitate de societate absorbantă, și D. S.A., în calitate de societate absorbită, și a fost dispusă înscrierea în Registrul Comerțului a operațiunilor necesare pentru evidențierea fuziunii, nu este de natură să atragă schimbarea competenței pentru soluționarea contestației la executare, având în vedere dispozițiile art. 651 alin. (2) C. proc. civ. care stabilesc că schimbarea domiciliului sau sediului debitorului, ori, după caz, al creditorului după începerea executării nu atrage schimbarea competenței instanței de executare.
Mai mult, potrivit adresei comunicate de Tribunalul Specializat Cluj la data de 21 ianuarie 2020 și aflată la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Sentința civilă nr. 1899 din 21 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, a rămas definitivă, prin neapelare, la data de 4 ianuarie 2019, deci, după data de 14 decembrie 2018, când a fost înregistrată cererea de executare silită formulată de creditorii B. și C., dată la care A. nu preluase calitatea procesuală pasivă a D. S.A..
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare formulate de contestatoarea A. S.A., în contradictoriu cu intimații B. și C., în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de contestatoarea A. S.A., în contradictoriu cu intimații B. și C., având ca obiect "contestație la executare", în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2020.