ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2095/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 2550 din 12 septembrie 2016 Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității invocată de Tribunalul Caraș-Severin și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Baroul Caraș-Severin, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Caraș-Severin și Colegiul de Conducere al Tribunalului Caraș -Severin, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri recurentul-reclamant Baroul Caraș-Severin a formulat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Ulterior, la termenul de judecată din 15.03.2019, recurentul-reclamant Tribunalul Caraș-Severin a formulat o cerere prin care a arătat că înțelege să renunțe la judecata recursului.

Examinând cauza în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile incidente pricinii, Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecata recursului.

Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit dispozițiilor art. 406 C. proc. civ.:

"(1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.

(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.

(3) Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut.

(4) Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.

(5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.

(6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă."

De asemenea, instanța reține faptul că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al reclamantului care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Astfel fiind, pentru considerentele arătate și în temeiul art. 406 alin. (1) și alin. (6) teza a doua din C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecata recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de reclamantul Baroul Caraș-Severin împotriva Sentinței civile nr. 2550 din 12 septembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 aprilie 2019.

GGC - NN