ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 124/2014

Asupra cauzei de față constată

următoarele:

La

data de 29 septembrie 2010, reclamanta M.A.A. a solicitat Judecătoriei Turda

evacuarea pârâților H.T. și H.G. din

locuința situată în localitatea Câmpia Turzii, Aleea F., pe care o deține în

proprietate, conform certificatului de legatar și a extrasului de carte

funciară din 16 martie 2000.

Prin sentința civilă nr. 1912 din 6

mai 201, Judecătoria Turda

a

respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând că reclamanta nu poate recurge la acțiunea

în evacuare a pârâților atâta timp cât ea însăși nu justifică calitatea de proprietar.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel

reclamanta.

Tribunalul Cluj, secția civilă, prin decizia

nr. 394/A din 29 septembrie 2011,

a

respins apelul ca nefondat

Recursul declarat de reclamantă împotriva

deciziei tribunalului a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Cluj, secția

I civilă, prin decizia nr. 5043/R din 2 decembrie 2011.

Împotriva acestei din urmă decizii, reclamanta

a declarat un nou recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație

și Justiție, secția I civilă, la data de 29 martie 2012.

Prin încheierea de ședință din data de

16 noiembrie 2012, instanța a dispus suspendarea judecății cauzei, în temeiul

art. 242 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ca urmare a neprezentării părților legal

citate.

Cauza a stat în nelucrare până la 9

decembrie 2013, când instanța a dispus, din oficiu, repunerea pe rol în vederea

discutării perimării, fixând în acest scop termen la data de 17 ianuarie 2013.

La acest termen, Înalta Curte a reținut

cauza în pronunțare asupra excepței de perimare, ce se impune a fi admisă pentru

următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc.

civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire

și orice altă cerere de reformare sau revocare se perima de drept, chiar împotriva

incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

Așa cum rezultă din actele și lucrările

dosarului, de ia momentul suspendării și până în prezent, pe o perioadă mai mare

de un an, recurenta reclamantă nu a făcut vreun demers pentru repunerea pe rol a

cauzei pentru continuarea judecății și nici nu a tăcut dovada vreunei cauze de întrerupere

sau suspendare a cursului perimării.

Cum cauza a rămas în nelucrare din vina

părții în intervalul prevăzut de lege, în raport de dispozițiile art. 248 alin.

(1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimat recursul declarat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamanta

M.A.A. împotriva deciziei nr. 5043/R din 2 decembrie 2011 a Curții de Apel Cluj,

secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17

ianuarie 2014.