ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 201/2021

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 38/F din data de 23 februarie 2021, Curtea de Apel București a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, cu privire la luarea măsurii arestării și executarea mandatului european de arestare emis împotriva persoanei solicitate A..

În baza art. 109 rap. la art. 104 din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus executarea mandatului de arestare european emis la data de 06.01.2021 de către autoritățile judiciare din Slovenia împotriva persoanei solicitate A..

A dispus predare persoanei solicitate către autoritățile din Slovenia, cu respectarea regulii specialității.

A constatat că persoana solicitată A. și-a exprimat consimțământul în vederea predării.

A dispus luarea măsurii arestării în vederea predării persoanei solicitate A., pe o durata de 30 zile, de la data de 23.02.2021 până la data de 24.03.2021, inclusiv.

A constatat că persoana solicitată A. a fost reținută și arestată la domiciliu în prezenta cauză, din data de 09.02.2021, ora 14:00 la zi.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare, emis de către autoritățile judiciare slovene față de persoana solicitată A., urmărită pentru săvârșirea săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de narcotice și substanțe psihotrope - fabricarea și comerțul ilegal de stupefiante, substanțe ilicite în sport și precursori ai fabricării substanțelor, fapte prev. de legea penală internă a statului solicitant la parag. I, art. 186 din C. pen. sloven.

S-a reținut că persoana solicitată nu are obiecțiuni cu privire la identitate, că este de acord să fie predată autorităților judiciare din Slovenia, că dorește să se prevaleze de beneficiul regulii specialității și că nu are alte afaceri judiciare pe teritoriul României, în acest sens, întocmindu-se un proces-verbal în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, modificată și republicată.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că, în privința persoanei solicitate A., Tribunalul Districtual din Koper a emis la data de 06.01.2021 un mandat european de arestare, în vederea efectuării urmăririi penale împotriva acesteia, sub acuzația săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de narcotice și substanțe psihotrope - fabricarea și comerțul ilegal de stupefiante, substanțe ilicite în sport și precursori ai fabricării substanțelor, fapte prev. de legea penală internă a statului solicitant la parag. I, art. 186 din C. pen. sloven, pedepsită potrivit acestor norme, cu închisoarea de maxim 10 ani, iar în temeiul acestuia a fost introdusă în Sistemul de Informații Schengen o semnalare, la data de 15.01.2021, cu privire la persoana solicitată A..

În fapt, s-a reținut în cuprinsul mandatului european de arestare că în perioada noiembrie 2018 - martie 2019 persoana solicitată ar fi achiziționat și importat pe teritoriul Sloveniei aproximativ 38.000 litri și ar fi exportat de pe teritoriul Sloveniei către mai multe state din Europa aproximativ 166 litri dintr-o substanță ce este clasificată drept drog ilicit, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic ilicit de narcotice și substanțe psihotrope - fabricarea și comerțul ilegal de stupefiante, substanțe ilicite în sport și precursori ai fabricării substanțelor, fapte prev. de legea penală internă a statului solicitant la parag. I, art. 186 din C. pen. sloven.

Curtea a mai constatat că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. îndeplinește condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată prin Legea nr. 300/2013, că infracțiunile ce fac obiectul urmăririi penale desfășurate de către autoritățile judiciare slovene, sancționate de legea statului respectiv cu pedepse privative de libertate a căror durată maximă este mai mare de 10 ani, nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 5 din Legea nr. 302/2004 republicată, condiție care este însă oricum îndeplinită, întrucât faptele respective sunt incriminate și de legea penală română și, totodată, că nu este incident niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute în art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată prin Legea nr. 300/2013.

De asemenea, Curtea a constatat și faptul că persoana solicitată, cunoscând consecințele juridice ale consimțământului său, a fost de acord cu predarea către autoritățile slovene, precizând totodată că nu renunță la drepturile conferite de regula specialității.

Împotriva acestei hotărâri persoana solicitată a declarat contestație, cale de atac nemotivată în fapt și în drept.

Examinând calea de atac cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea ei, Înalta Curte constată că este inadmisibilă contestația formulată, pentru următoarele considerente:

Dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Raportând considerațiile teoretice anterior menționate la speța dedusă judecății, Înalta Curte constată că persoana solicitată A. a exercitat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, care nu este prevăzută de lege.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 109 alin. (1) rap. la art. 110 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, instanța se pronunță asupra executării mandatului european de arestare prin sentință, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 112, iar hotărârea poate fi atacată cu contestație în termen de 5 zile de la pronunțare, cu excepția cazului în care persoana solicitată consimte la predare, când hotărârea este definitivă.

Prin Sentința penală nr. 38/F din data de 23 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 6 ianuarie 2021 de autoritățile judiciare slovene pe numele persoanei solicitate A., și prin aceeași hotărâre, s-a luat act de consimțământul persoanei solicitate de a fi predată autorităților judiciare slovene.

Întrucât persoana solicitată a consimțit la predarea către autoritățile judiciare emitente ale mandatului european de arestare, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 110 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, în sensul că sentința prin care instanța de fond s-a pronunțat asupra executării mandatului european de arestare este definitivă și nu poate fi atacată cu contestație.

Având în vedere dispozițiile legale anterior menționate, Înalta Curte constată că persoana solicitată A. a exercitat o cale de atac inadmisibilă, întrucât nu este prevăzută de lege.

De altfel, din corespondența primită de la DGPR București a rezultat că persoana solicitată a fost predată la data de 8 martie 2021 autorităților judiciare slovene.

Față de considerentele anterior expuse, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 38/F din data de 23 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2021.

Va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 38/F din data de 23 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 martie 2021.

GGC - GV