ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1859/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1859/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
Prin decizia nr. 1141 din 11 iunie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 8 din 13 ianuarie 2020 a Tribunalului Vrancea, secția I civilă, în raport de hotărârile pronunțate în dosarele nr. x/2016, nr. y/2016 și nr. 8915/231/2016 ale Tribunalului Vrancea, în favoarea Curții de Apel Galați; a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 8 din 13 ianuarie 2020 a Tribunalului Vrancea, secția I civilă, în raport de hotărârile pronunțate în dosarele nr. x/2016, nr. y/2016 și nr. 13369/231/2016 ale Judecătoriei Focșani, în favoarea Tribunalului Vrancea.
Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei nr. 1141 din 11 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a formulat contestație în anulare revizuenta A..
Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 04 septembrie 2020, sub nr. x/2020, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, completului de judecată nr. 6.
Contestatoarea-revizuentă A. a solicitat admiterea contestației în anulare, anularea hotărârii atacate, cu consecința repunerii pe rol a cauzei și fixarea unui nou termen de judecată, în raport de restrângerea restricțiilor cauzate de starea de alertă și de recomandările autorităților în drept determinate de pandemie.
În motivarea căii de atac, a arătat că pentru la termenul din 11 iunie 2020 a depus o cerere de amânare a cauzei justificată de starea de alertă instituită în vederea stopării răspândirii pandemiei provocate de coronavirusul Covid -19 pe teritoriul României, care i-ar fi pericilitat starea de sănătate, cerere pe care instanța a respins-o pe motiv că nu este însoțită de acte medicale doveditoare, fiind încălcate astfel principiile egalității în realizarea actului de justiție, al contradictorialității, al oralității, al egalității, care guvernează procesul civil, și cele înscrise în Constituția României, context în care hotărârea atacată este lipsită de temei legal, fiind rezulattul unei erori de judecată.
Cu referire la situația de fapt dedusă judecății, a mai susținut că scindarea dosarului nr. x/2020 și analizarea acestuia de către două completuri de judecată, prin prisma unei excepții, nu poate conduce la o soluție corectă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 503 alin. (1), alin. (2) pct. 3 și 4, art. 503 alin. (3) art. 506 alin. (1) din C. proc. civ.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea căii extraordinare de atac a contestației în anulare prin prisma art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, reține următoarele:
Contestația în anulare poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 503 alin. (1), (2) și (3) din C. proc. civ., în caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 alin. (1) din același cod, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate numai dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
În același sens, dispozițiile art. 508 alin. (4) din C. proc. civ. stipulează că:
"Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată."
Prin contestația în anulare dedusă judecății, s-a solicitat anularea deciziei nr. 1141 din 11 iunie 2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 8 din 13 ianuarie 2020 a Tribunalului Vrancea, secția I civilă, în raport de hotărârile pronunțate în dosarele nr. x/2016, nr. y/2016 și nr. 8915/231/2016 ale Tribunalului Vrancea, în favoarea Curții de Apel Galați; a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 8 din 13 ianuarie 2020 a Tribunalului Vrancea, secția I civilă, în raport de hotărârile pronunțate în dosarele nr. x/2016, nr. y/2016 și nr. 13369/231/2016 ale Judecătoriei Focșani, în favoarea Tribunalului Vrancea.
Potrivit art. 132 alin. (3) din C. proc. civ., "Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent."
Prin urmare, nefiind supusă niciunei căi de atac, hotărârea de declinare a competenței nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.
În sistemul de drept românesc mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor.
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.
Or, recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală civilă constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 1141 din 11 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2020.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 1141 din 11 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2020.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 septembrie 2020.