ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1624/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1624/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Contestatorul S.P.N. prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov în contradictoriu cu Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, a solicitat anularea Deciziei nr. 78068 din 27 decembrie 2010 privind recalcularea pensiilor în baza Legii nr. 119/2010. Tribunalul Brașov, secția civilă, prin Sentința civilă nr. 925/M din 9 iunie 2011 a dispus declinarea competenței teritoriale de soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reținând în esență, că potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S.
sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul, iar în speță fiind vorba de o cerere îndreptată împotriva Casei de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, competența de soluționare a cererii revine instanței de la sediul acesteia, respectiv Tribunalului București.
Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 671 din 22 ianuarie 2013 a apreciat că litigiul nu este de competența sa întrucât art. 154 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului Brașov, reglementează din punct de vedere teritorial competența de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, aceasta aparținând instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința reclamantului.
S-a apreciat că pentru stabilirea competenței teritoriale legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței este legea nouă, nr. 263/2010, care a modificat norma de competență reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, constatând că instanța competentă în soluționarea litigiului este Tribunalul Hunedoara în circumscripția căruia se află domiciliul reclamantului. În consecință, Tribunalul București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov și întrucât a constatat ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru regulator de competență.
Înalta Curte constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Brașov competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente: La data de 3 martie 2011 când contestatorul a sesizat instanța cu anularea Deciziei nr. 78068 din 27 decembrie 2010 privind recalcularea pensiilor militare ce a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010, erau în vigoare dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010 care cuprinde dispoziții privitoare la competență. Conform art. 7 din Legea nr. 119/2010 sub incidența căreia a fost emisă decizia atacată, stabilirea, plata, suspendarea, recalcularea, încetarea și contestarea pensiilor recalculate urmează procedura prevăzută de Legea nr. 19/2000.
La data de 1 ianuarie 2011 când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a fost abrogată Legea nr. 19/2000, astfel că dispozițiile art. 7 din Legea nr. 119/2010 nu pot ultraactiva. În aceste condiții, în raport de art. 725 alin. (1) C. proc. civ. potrivit căruia dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, devin incidente dispozițiile legii noi, respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010. Art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul ori sediul reclamantul, astfel că cererile în această materie se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Având în vedere aceste dispoziții și faptul că contestatorul are domiciliul în Brașov județul Brașov, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Brașov căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2013. Procesat de GGC - AS
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.