ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1624/2013

Asupra conflictului

negativ de competență de față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Contestatorul S.P.N. prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov în contradictoriu cu Casa de Pensii a

Ministerului Administrației și Internelor, a solicitat anularea Deciziei nr.

78068 din 27 decembrie 2010 privind recalcularea pensiilor în baza Legii nr.

119/2010.

Tribunalul Brașov,

secția civilă, prin Sentința civilă nr. 925/M din 9 iunie 2011 a dispus

declinarea competenței teritoriale de soluționarea cauzei în favoarea

Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări

sociale, reținând în esență, că potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000,

cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de

pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul

reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază

teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul, iar în speță fiind vorba de

o cerere îndreptată împotriva Casei de Pensii a Ministerului Administrației și

Internelor, competența de soluționare a cererii revine instanței de la sediul

acesteia, respectiv Tribunalului București.

Tribunalul București,

secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă

nr. 671 din 22 ianuarie 2013 a apreciat că litigiul nu este de competența sa

întrucât art. 154 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii

publice, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului Brașov,

reglementează din punct de vedere teritorial competența de soluționare a

cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau

împotriva caselor de pensii sectoriale, aceasta aparținând instanței în a cărei

rază teritorială se află domiciliul sau reședința reclamantului.

S-a apreciat că

pentru stabilirea competenței teritoriale legea de procedură în vigoare la

momentul sesizării instanței este legea nouă, nr. 263/2010, care a modificat

norma de competență reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care

de altfel a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010,

constatând că instanța competentă în soluționarea litigiului este Tribunalul

Hunedoara în circumscripția căruia se află domiciliul reclamantului.

În consecință,

Tribunalul București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Brașov și întrucât a constatat ivit conflictul negativ de

competență a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru

regulator de competență.

Înalta Curte

constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două

instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină,

în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de

competență, stabilind în favoarea Tribunalului Brașov competența teritorială de

soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

La data de 3 martie

2011 când contestatorul a sesizat instanța cu anularea Deciziei nr. 78068 din

27 decembrie 2010 privind recalcularea pensiilor militare ce a fost emisă în

baza Legii nr. 119/2010, erau în vigoare dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010

care cuprinde dispoziții privitoare la competență.

Conform art. 7 din

Legea nr. 119/2010 sub incidența căreia a fost emisă decizia atacată,

stabilirea, plata, suspendarea, recalcularea, încetarea și contestarea

pensiilor recalculate urmează procedura prevăzută de Legea nr. 19/2000.

La data de 1 ianuarie

2011 când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de

pensii publice, a fost abrogată Legea nr. 19/2000, astfel că dispozițiile art.

7 din Legea nr. 119/2010 nu pot ultraactiva.

În aceste condiții,

în raport de art. 725 alin. (1) C. proc. civ. potrivit căruia dispozițiile

legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și

proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, devin incidente

dispozițiile legii noi, respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010.

Art. 154 alin. (1)

din Legea nr. 263/2010 prevede că cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a

caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se

adresează instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul ori sediul

reclamantul, astfel că cererile în această materie se soluționează de către

instanța de la domiciliul reclamantului.

Având în vedere

aceste dispoziții și faptul că contestatorul are domiciliul în Brașov județul

Brașov, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Brașov căreia i

se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 aprilie 2013.

Procesat de GGC - AS