ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5560/2013

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 327 din 16 octombrie 2012,

Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a admis

excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Tribunalului Alba

competența de soluționare a acțiunii prin care reclamantul Municipiul Alba

Iulia, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și

Turismului, solicita anularea titlului de creanță CA 13717/2012, precum și a

Deciziei nr. 61/2012 de soluționare a contestației formulate împotriva Notei de

constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 13717

din 22 februarie 2012.

Pentru a pronunța

această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că obiectul cauzei

privește o creanță bugetară, rezultată din nereguli privind utilizarea

fondurilor comunitare și de cofinanțare, competența de soluționare fiind

stabilită exclusiv în raport de criteriul cuantumului sumei stabilită de actul

administrativ atacat, de până la 500.000 RON, indiferent dacă actul este emis

de o autoritate centrală, conform dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza I-a din

Legea nr. 554/2004 coroborat cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 66/2011 și

Ordonanței Guvernului nr. 92/2003.

Prin Sentința nr.

12903/CAF din 14 decembrie 2012, Tribunalul Alba, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale,

invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a pricinii în

favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și

fiscal, reținând, în esență, că în speță sunt aplicabile prevederile art. 10

alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, introdus prin art. 54 pct. 3 din

Legea nr. 76/2012, conform cărora „Toate cererile privind actele administrative

emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând

finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare,

se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale

curților de apel”.

Constatându-se ivirea

conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru

pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc. civ.

Verificând cauza,

Curtea constată că, în speță, competența de soluționare a litigiului aparține

Tribunalul Alba, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În speță, suma în

litigiu a fost calculată în urma verificării modului de obținere de către

reclamant a unor sume avansate din fonduri de cofinanțare comunitare, în

temeiul Ordonanței Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și

sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene

și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Conform dispozițiilor

art. 46 din actul normativ sus-menționat, „Împotriva titlului de creanță se

poate formula contestație în condițiile prezentei ordonanțe de urgență” (alin.

(1) iar „Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătura dreptul

la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act

administrativ, în condițiile legii” (alin. (2)).

De asemenea, potrivit

art. 51 alin. (2) din același act normativ, „Deciziile pronunțate în soluționarea

contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească

de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii

nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

În temeiul normei de

trimitere, prevăzută de acest din urmă text legal în ceea ce privește

stabilirea instanței de contencios administrativ competente să soluționeze

contestația formulată împotriva deciziei emise de autoritatea administrativă

emitentă a titlului de creanță atacat, sunt aplicabile dispozițiile art. 10

alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În interpretarea și

aplicarea normelor de competență prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea nr.

554/2004, în jurisprudența Instanței Supreme s-a reținut, în mod unitar, că

aceste dispoziții instituie două criterii de determinare a competenței

materiale a instanței de fond, după cum urmează:

- criteriul

poziționării în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității

centrale sau locale) a autorității publice emitente a actului atacat, în cazul

actelor administrative cu caracter general;

- criteriul valoric,

stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei

vamale care face obiectul actului administrativ contestat, în cazul actelor

administrativ-fiscale.

Așadar, dacă litigiul

are caracter fiscal, în sensul că privește taxe, impozite, contribuții, datorii

vamale și accesorii ale acestora, competența se stabilește în funcție de

valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru departajarea

competenței tribunalului de cea a curții de apel fiind suma de 500.000 RON.

În speță, fiind vorba

de un litigiu având ca obiect o creanță bugetară, conform art. 2 alin. (1) lit.

j) din O.U.G. nr. 66/2011 - în sumă de 156.099,27 RON - asimilată creanțelor

fiscale, în sensul prevederilor Codului de procedură fiscală, conform art. 10

alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența materială a instanței de

contencios administrativ se stabilește în funcție de criteriul valoric și

revine Tribunalului Alba.

În mod greșit a reținut

această din urmă instanță, în motivarea soluției de declinare a competenței, că

în cauză ar fi aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1

1

) din Legea

nr. 554/2004; prevederile legale respective au fost introduse prin art. 54 pct.

3 din Legea nr. 76/2012 și au intrat în vigoare la data de 1 septembrie 2012,

conform art. 82 raportat la art. 81 alin. (1) din același act normativ, nefiind

deci aplicabile la data de 6 iulie 2012, când a fost formulată acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Municipiul Alba Iulia, în

contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului -

Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene, în favoarea

Tribunalului Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 4 iunie 2013.

Procesat de GGC - LM