ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 283/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, urmare a pronunțării regulatorului de competență, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în Romania în perioada 1945-1989, obligarea pârâtului să-i recunoască drepturile pe care le are conform Legii nr. 42/1990, inclusiv plata unei pensii retroactive pe ultimii 5 ani.

Prin sentința civilă nr. 2682/2017 a Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea reclamantului, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul-recurent A., iar prin decizia nr. 1051 din 23 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția nulității recursului și s-a anulat recursul formulat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 2682 din data de 27.04.2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a II a contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimatul-pârât Guvernul României - Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în Romania în perioada 1945-1989, ca nemotivat.

Împotriva deciziei nr. 1051 din 23 februarie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs A., solicitând admiterea recursului.

Intimatul-pârât Guvernul României - Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în Romania în perioada 1945-1989 a formulat întâmpinare prin care invocă excepția inadmisibilității recursului, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil, iar pe fond, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate excepția de netimbrare a recursului, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 197 C. proc. civ.:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

De asemenea, conform dispozițiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.

În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora:

"(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Prin citațiile comunicate recurentului pentru termenul de judecată din 21.01.2021, la data de 21.12.2020 și la data de 11.01.2021, conform dovezilor de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte i-a adus la cunoștință obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferente cererii de recurs formulate împotriva deciziei nr. 1051 din 23 februarie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Cu toate acestea, până la termenul de judecată din data de 21 ianuarie 2021, recurentul-reclamant nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanță.

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. raportat la alin. (3) al aceluiași text de lege, sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 raportat la art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 1051 din 23 februarie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 1051 din 23 februarie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 21 ianuarie 2021.