AFFAIRE BOCK ET PALADE c. ROUMANIE

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

21.02.2008

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE BOCK ET PALADE c. ROUMANIE (CtEDO, 2008)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA CAUZA BOCK ȘI PALADE c. ROMÂNIA (solicitarea nr. 21740/02) HOTĂRÂREA (Satisfacție echitabilă) STRASBURG 21 februarie 2008 DEFINIF 21/05/2008 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. Poate fi supusă unor modificări de formă. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află într-o cameră compusă din Boštjan M. Zupančič, președinte, Corneliu Biersan, Elisabet Fura-Sandström, Egbert Myjer, David Thór Björgvinsson, Ineta Ziemele, Isabelle Berro-Lefevre, judecători și Santiago Quesada grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 31 ianuarie 2008, Încheierea hotărârii, adoptată la această dată a procedurii A la origine a cauzei, se află o cerere (n 21740/02) îndreptată împotriva României. Dl Marian Dorel Iosef Bock, care are naționalități române și germane și Monica Ligia Daniela Palada, de naționalitate română, ( 34 din Convenția de salvgardare a drepturilor de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2001 a Curții Supreme de Justiție, un drept de suprafață care a generat pentru solicitanți pierderea dreptului de proprietate pentru 83,33% din construcție și dreptul de utilizare a terenului care afectează partea care a trecut în proprietatea consiliului municipal. Problema aplicării 41 din Convenție, care nu se află în stare, Curtea a reținut și a invitat guvernul și reclamanții să-i prezinte în scris, în termen de trei luni, observațiile lor cu privire la această chestiune și, în special, să-i dea cunoștință de orice acord la care ar putea ajunge (ibidem, § 86, și punctul 3 din dispozitivul landului din acțiunea principală). În conformitate cu art. 41 din convenție, atât reclamanții, cât și guvernul au prezentat observații. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. Reclamanții solicită restituirea bunului în litigiu și, în subsidiar, o sumă corespunzătoare valorii de piață a construcției, și anume, potrivit raportului de expertiză prezentat Curții, 1 206 000 EUR (EUR). 706 EUR (EUR) corespunzător chiriilor pe care le-ar fi putut atinge pentru întreaga proprietate, după 8 iunie 1994, data la care au fost înscrise în registrul funciar al dreptului de suprafaă al consiliului municipal, până în prezent. La această sumă, reclamanții adaugă dobânda la o sumă totală de 25 000 EUR (EUR). Guvernul consideră că valoarea de piață a bunului expus de întreprinderile în cauză nu este corectă și face trimitere la raportul de expertiză întocmit de un expert imobiliar care stabilește o valoare de 802 663 EUR (550 784 EUR) pentru construcții și 251 879 De asemenea, guvernul subliniază că reclamanții au fost deja recunoscuți proprietari ai terenului și 16,7% din construcție și că, prin urmare, prejudiciul material ar trebui să acopere doar 83,33% din construcție. În ceea ce privește despăgubirile aferente chiriilor neplătite și dobânzilor aferente, guvernul consideră că suma avansată este speculativă și susține că reclamanții nu ar putea solicita despăgubirile respective începând cu 5 decembrie. 2001, data hotărârii definitive prin care Curtea Supremă de Justiție a anulat certificatul succesoral și a dispus rectificarea cărții funciare. În plus, și, mai presus de toate, subliniază că practica Curții este de a refuza acordarea de despăgubiri pentru neîndeplinirea obligațiilor (surpaceanu c. România, n 32260/96, § 56, 21 mai 2002, Anghelescu c. România, n 29411/95, § 78, 9 aprilie 2002 și Popescu Nasta c. România , n 3335/93, § 62, 7 ianuarie 2003). Acest lucru cu atât mai mult cu cât, în speță, constatarea încălcării articolului 1 din Protocolul nr 1 s-a bazat pe lipsa unui temei legal de lingușenie și nu pe lipsa proporționalității. 11. În cele din urmă, guvernul consideră că, având în vedere reconstrucția proprietății de către stat, orice despăgubire acordată reclamanților ar constitui o îmbogățire fără nicio cauză. Curtea reamintește că o hotărâre în care se soluționează o încălcare antrenează pentru statul pârât obligația juridică, în temeiul Convenției, de a pune capăt încălcării și de a elimina consecințele acesteia. În cazul în care dreptul intern nu permite eschivarea . Încălcare, art. 41 din Convenție conferă Curții competența de a acorda o reparație părții afectate de actul sau de legea asupra căreia s-a constatat o încălcare a Convenției. În exercitarea acestei competențe, aceasta dispune de o anumită libertate; adjectivul Printre elementele luate în considerare de Curte, atunci când se pronunță în acest sens, se numără prejudiciul material, adică pierderile efectiv suferite în consecință directă a presupusei încălcări, și daune morale, cum ar fi repararea stării de anxietate, neplăceri și incertitudini care rezultă din această încălcare, precum și alte daune nemateriale (a se vedea, printre altele, Ernestina Zullo Italia, nr 64897/01, § 25, 10 noiembrie 2004). În plus, în cazul în care diversele elemente care constituie prejudiciul nu se califică pentru un calcul exact sau în cazul în care distincția dintre prejudiciul material și prejudiciul moral se dovedește dificilă, Curtea poate fi nevoită să le examineze în ansamblu (Comingersoll c. Portugalia [GC], nr 35382/97, § 29, CEDH 2000 IV). 15. În speță, Curtea constată că, în urma hotărârii din 5 decembrie În 2001 al Curții Supreme de Justiție, consiliul municipal se bucură de recunoașterea dreptului de suprafață al unui drept de proprietate asupra 83,33% din construcție, situat la nr. 1, rue Andrei Mureșanu, la Arad, și a dreptului de utilizare a terenului aferent. Curtea consideră că restituirea proprietății de 83,33 % din construcția menționată mai sus și la: anularea dreptului de utilizare a terenului în cauză ar plasa pe cât posibil reclamanții într-o situație echivalentă cu cea în care s-ar afla dacă cerințele art. 1 din protocol În lipsa unei astfel de restituiri, Curtea decide că trebuie să plătească părților interesate, pentru daune materiale, o sumă corespunzătoare valorii actuale a părții din construcție care a fost atribuită statului în temeiul hotărârii definitive din 5 decembrie 2001 a Curții Supreme de Justiție, adică 83,33 %. Această reparație nu aduce atingere nici unei pretenții pe care statul le-ar putea exercita pentru rambursarea de către solicitanți a prețului de reconstrucție a imobilului sau a celui al reclamanților pentru o indemnizație corespunzătoare utilizării terenului în cauză, pretenții care ar fi impuse instanțelor interne. 16. În ceea ce privește valoarea de piață a construcției, Curtea constată că reclamanții au prezentat o expertiză din 18 august 2007, care estimează valoarea construcției la 1 206 000 EUR. Guvernul prezintă, la rândul său, un expert imobiliar, datat 13 noiembrie 2007, care stabilește o valoare de piață totală de 802 663 EUR (550 784 EUR) pentru construcții și 251 879 EUR EUR pentru teren). 17. Curtea arată că există o diferență semnificativă între sumele estimate de cele două expertize produse, în special din cauza metodelor de calcul utilizate. Având în vedere informațiile de care dispune cu privire la prețurile pieței imobiliare locale, Curtea consideră că valoarea de piață actuală a construcției este de aproximativ 900 000 EUR. Prin urmare, guvernul trebuie să acorde reclamanților 83,33% din această valoare, adică 750 000 EUR. 18. În ceea ce privește cauza privind despăgubirile pentru chiriile nepermise, Curtea amintește că, în cauza Surpeceanu România, citată anterior (§§ 56), Curtea a decis să acorde în mod echitabil reclamanților, care și-au înapoiat imobilul, o sumă pentru privarea de proprietate suferită și nu pentru neîndeplinirea obligațiilor de serviciu public. Într-un alt caz, Anghelescu România, citată anterior (§§ 77), reclamantul a solicitat o sumă de bani pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată, iar Curtea a decis să îi aloce, în mod echitabil, o sumă pentru privarea de proprietate suferită. 19. În speță, Curtea nu poate aloca o sumă pentru pierderea de câștig, având în vedere, pe de o parte, faptul că a dispus restituirea părții din construcție care a trecut în proprietatea consiliului municipal ca reparație în temeiul articolului 41 din Convenție și, pe de altă parte, faptul că acordarea unei sume în acest sens avea, în speță, un caracter speculativ, posibilitatea și randamentul unei închirieri fiind în funcție de mai multe variabile ( Paduraru c. România (satisfacere echitabilă), Hotărârea din 15 martie 2007, n 63252/00, § 19). Provizioane și cheltuieli de judecată 20. Instanțele nu au formulat nicio nouă cerere în acest sens, după ce a fost adoptată hotărârea principală. 21. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care l-a solicitat. Prin urmare, în speță, Curtea nu acordă reclamanților nicio sumă în acest sens. Interese moratorii 22. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚA, ÎN L Andrei Mureșanu, la Arad, și să înceteze utilizarea terenului aferent, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție că, în lipsa unei astfel de restituiri, statul pârât trebuie să plătească în comun reclamanților, în aceleași trei luni, 750 000 EUR (șapte sute cincizeci de mii EUR) pentru daune materiale, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, care trebuie convertită în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 21 februarie 2008 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Santiago Quesada Bošjan M. Zupančič Moduler Președinte