ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5261/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 124 din 4 iunie 2020, Tribunalul Argeș, secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L.- prin administrator B. și pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 62/F din 14 iulie 2020, a declinat judecarea cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția Civilă - Complet Specializat contencios administrativ și fiscal, a constatat invit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecării cauzei și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație si Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Argeș, secția civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că obiectul cauzei îl reprezintă anularea Deciziei nr. 197/04.09.2019 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a titlului de creanță reprezentat de Procesul-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate nr. x din 17.07.2019 încheiat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Management Financiar.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (1

1

) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității, conform prevederilor alin. (1)."

Deci, art. 10 alin. 1și alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Sumele imputate reclamantei prin actele administrative contestate își au izvorul în Contractul de finanțare privind proiectul cod 2825 cu titlul "Dezvoltarea de noi capacități de producție pentru execuția prin extrudare de repere din mase plastice și cauciuc" beneficiar fiind reclamanta, și reprezintă dobânzi imputate pentru neachitarea la termen a obligațiilor stabilite prin Procesul-verbal 77279/01.10.2010.

Stabilirea competenței nu se face prin aplicarea criteriului rangului autorității emitente ci prin aplicarea criteriului valoric, fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1)

1

din Legea 554/2004, potrivit cărora:

"Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității, conform prevederilor alin. (1)."

În concluzie, competența materială de soluționare a cauzei revine tribunalului, dat fiind faptul că suma contestată se situează sub pragul valoric de 3.000.000 RON, prevăzut de alin. (1) al art. 10 din Legea 554/2004.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Argeș, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L.- prin administrator B. și pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în favoarea Tribunalului Argeș, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 octombrie 2020.