ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3934/2018

HOTĂRÂRE

15.11.2018

CAMERĂ

contencios

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3934/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, la data de 09.10.2014, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x din 28.09.2015 întocmit de pârâtă prin care s-a constatat că, în perioada 24.09.2014 - 16.06.2015, a deținut funcția de viceprimar al Comunei Ștefănești, județul Vâlcea, și pe cea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale "B." Ștefănești, județul Vâlcea.

Soluția primei instanțe

Prin Sentința nr. 84 din 5 aprilie 2016, Curtea de Apel Oradea a admis acțiunea și a desființat raportul de evaluare întocmit de pârâtă.

A reținut instanța că, prin Sentința nr. 2.364 din 23 decembrie 2015, Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea reclamantului A. și a anulat Adresa nr. x din 21.12.2015 emisă de Directorul Școlii "B." Ștefănești și a anulat, în parte, Decizia nr. 288 din 24.09.2014 întocmită de director prin care îl numea pe reclamant ca membru în consiliul de administrație al școlii, în ceea ce ce-1 privește pe reclamantul A.

Această sentință a rămas definitivă prin nerecurare.

Astfel, a constatat instanța că numirea reclamantului ca membru al Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale "B." Ștefănești, județul Vâlcea, s-a făcut în mod nelegal, ceea ce echivalează cu pierderea acestei calități, nefiind incidente dispozițiile Legii nr. 176/2010, nefiind vorba despre o stare de incompatibilitate.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, rejudecând, respingerea în totalitate a acțiunii intimatului-reclamant A., ca nefondată.

În opinia recurentei, în cauză este evidentă nerespectarea de către intimatul-reclamant A. a dispozițiilor legale privind regimul juridic al incompatibilităților, întrucât a deținut simultan atât funcția de viceprimar al Comunei Ștefănești, Județul Vâlcea, cât și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii, încălcând astfel prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Procedura derulată în fața instanței de recurs

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului de față, s-a concluzionat că în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., recursul este admisibil în principiu, având în vedere că acesta îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a) și c) - e) din C. proc. civ., a fost declarat în termen.

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 20 septembrie 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Prin Sentința nr. 84 din 5 aprilie 2016, Curtea de Apel Oradea a admis acțiunea și a desființat raportul de evaluare întocmit de pârâtă.

Această sentință a rămas definitivă prin nerecurare.

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată, constată incident motivul de casare de ordine publică prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ., în sensul că sentința recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază.

Concluzia instanței de fond în sensul că reclamantul nu s-a aflat în situația de incompatibilitate, întrucât s-a anulat dispoziția prin care a fost numit membru în consiliul de administrație al Școlii Gimnaziale "B." Ștefănești, județul Vâlcea, nu poate fi avută în vedere. Faptul că dispoziția prin care a fost numit membru în consiliul de administrație al școlii a fost anulată nu prezintă relevanță.

În cauză, din parcurgerea considerentelor sentinței recurate, se observă că prima instanță, fără a prezenta argumente în drept, s-a bazat exclusiv pe un singur argument și anume faptul că numirea reclamantului ca membru al Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale "B." Ștefănești, județul Vâlcea, s-a făcut în mod nelegal, ceea ce echivalează cu pierderea acestei calități, nefiind incidente dispozițiile Legii nr. 176/2010, nefiind vorba despre o stare de incompatibilitate.

Pe de altă parte, se observă că sentința de fond este nemotivată față de argumentele ridicate de reclamant prin cererea de chemare în judecată.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, precum și cele pentru care s-au admis ori s-au înlăturat cererile părților.

Motivarea hotărârii este necesară pentru ca părțile să cunoască motivele ce au fost avute în vedere de către instanță în pronunțarea soluției, iar instanța ierarhic superioară să aibă în vedere, în aprecierea legalității și temeiniciei hotărârii, și considerentele pentru care s-a pronunțat soluția respectivă.

Obligația legală a instanței de a-și motiva hotărârea adoptată are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând, raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.

Examinarea hotărârii recurate se face în funcție de motivele de fapt și de drept avute în vedere de prima instanță, motive ce trebuie să fie în concordanță cu probatoriul administrat și argumentele expuse de părțile în proces, iar, în lipsa indicării unor asemenea motive, instanța de recurs se află în imposibilitatea de a analiza legalitatea soluției adoptate.

În consecință, Înalta Curte constată că situația de fapt existentă în speță nu a fost pe deplin lămurită, ceea ce echivalează cu o necercetare efectivă a fondului cauzei și este de natură a prejudicia dreptul la un proces echitabil cel puțin al uneia dintre părți.

În raport de motivele reținute anterior, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și asigurarea tuturor garanțiilor procesuale pe care judecata în primă instanță le conferă părților, se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În fond după casare, instanța de trimitere urmează să examineze toate cererile și argumentele invocate de reclamant prin acțiune.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 497 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa hotărârea recurată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 84 din 5 aprilie 2016 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimitere cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 noiembrie 2018.