ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.05.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2534/2014

HOTĂRÂRE
29.05.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2534/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

sentința nr. 721 din 18 februarie 2013, Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta

SC V.C. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare

Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a

reținut în esență următoarele:

Reclamanta SC V.C. SRL a solicitat anularea deciziei

nr. 146 din 29 martie 2012 privind soluționarea contestației formulate cu privire

la sumele de plată stabilite prin decizia de impunere nr. 39 din 16 septembrie 2011

privind obligațiile fiscale de plată stabilite de inspecția fiscală în baza raportului

de inspecție fiscală din 16 septembrie 2011 solicitând în consecință desființarea

deciziei și exonerarea de obligația de plată a sumei de 3.793.349 RON reprezentând

TVA, impozit pe profit și majorările de întârziere aferente.

Susținerile reclamantei au fost în sensul

că în ce privește TVA stabilită suplimentar în cuantum de 1.652,831 RON în mod eronat

organele de inspecție fiscală nu au acordat drept de deducere a TVA aferent bunurilor

achiziționate de la SC C.I.C.I.C. SRL.

Totodată, reclamanta a susținut că în ce

privește impozitul pe profit stabilit suplimentar în sumă de 1.390.702 RON, în mod

eronat organele fiscale au considerat nedeductibile din punct de vedere fiscal contravaloarea

operațiunii desfășurate cu SC C.I.C.I.C. SRL, contribuabil inactiv.

Din înscrisurile dosarului cât și din considerentele

deciziei contestate rezultă că reclamanta a încheiat cu societatea mai sus menționată

contract de vânzare – cumpărare și prestări servicii din 15 aprilie 2009, având

ca obiect fasonare de oțel beton pentru care s-au emis facturi fiscale în valoare

de 10.351.938 RON din care TVA în sumă de 1.652.831 RON și impozit pe profit în

sumă de 1.390.702 RON în perioada în care SC C.I.C.I.C. SRL era contribuabil inactiv.

S-a reținut că potrivit art. 11 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc. cu modificările și completările

ulterioare „nu sunt luate în considerare de autoritățile fiscale tranzacțiile efectuate

cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al Președintelui ANAF”, iar potrivit

art. 146 alin. (1) lit. a) C. fisc. „pentru exercitarea dreptului de deducere a

taxei persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) pentru

taxa datorată sau achitată aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să-i fie

livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul

său de către o persoană impozabilă, să dețină o factură emisă în conformitate cu

prevederile art. 155”.

De asemenea, referitor la impozitul pe profit

potrivit art. 21 alin. (4) lit. r) C. fisc. nu sunt cheltuieli deductibile cheltuielile

înregistrate în evidența contabilă care au la bază un document emis de un contribuabil

inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului

președintelui ANAF.

Curtea de apel a constatat că tranzacțiile efectuate

de reclamantă cu un contribuabil declarat inactiv nu pot fi luate în considerare

de către organele fiscale astfel încât și TVA rezultată din facturile emise de un

contribuabil inactiv nu este deductibilă iar cheltuielile înregistrate în contabilitate

care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv nu sunt deductibile.

Prin OPANAF nr. 1167 din 29 mai 2009 SC C.I.C.I.C.

SRL a fost declarată contribuabil inactiv, iar potrivit art. 3 alin. (1) și (2)

din OPANAF de la data declarării ca inactiv contribuabilul nu mai are dreptul de

a utiliza facturi fiscale, alte documente sau formulare tipizate cu regim special,

iar potrivit alin. (2) documentele fiscale emise de un contribuabil declarat inactiv

nu produc efecte juridice din punct de vedere fiscal.

Având în vedere că pe perioada emiterii facturilor,

respectiv octombrie – decembrie 2009 SC C.I.C.I.C. SRL era declarată contribuabil

inactiv, în mod corect organele inspecției fiscale și de soluționare a contestației

au apreciat că nu poate fi acceptată la deducere nici TVA și nici impozitul pe profit

suplimentar înregistrate în baza celor 9 facturi, deci ulterior datei la care furnizorul

a fost declarat contribuabil inactiv.

Lista contribuabililor inactivi se publică pe

site-ul ANAF potrivit OPANAF, astfel că nu au fost reținute argumentele reclamantei

în sensul că la data încheierii contractelor cu furnizorul nu ar fi avut cunoștință

de faptul că era declarat contribuabil inactiv.

Prin urmare, veniturile realizate din vânzarea

mărfurilor către un contribuabil inactiv sunt venituri impozabile, iar TVA colectată

înscrisă în facturile de livrare duce la obligația achitării acesteia.

Din înscrisurile dosarului și în raport de dispozițiile

art. 98 alin. (2) și (4) din O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., rezultă că

inspecția fiscală s-a încheiat la 15 septembrie 2011, raportul de inspecție fiscală

care a stat la baza emiterii deciziei de impunere fiind cel din 16 septembrie 2011.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta

SC V.C. SRL, susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, pentru

următoarele motive, respectiv argumente:

- instanța de fond nu a stabilit cu certitudine

data la care SC V.C. SRL a fost declarată inactivă conform procedurilor legale și

la care această stare a fost făcută publică, astfel încât recurenta să poată lua

cunoștință de situația intervenită;

- instanța de fond a respins, în mod nejustificat,

cererea prin care s-a solicitat obligarea organului fiscal de a depune la dosar

raportul de inspecție fiscală întocmit ca urmare a înștiințării din 27 august 2010,

raport prin care nu au fost constatate obligații fiscale suplimentare, deoarece

prin Ordinul Președintelui Agenția Națională de Administrare Fiscală nr. 2236

din 28 iulie 2010 SC C.I.C.I.C. SRL a fost reactivată, constatându-se că datorită

unei erori materiale a fost declarată inactivă;

- instanța de fond nu a avut în vedere apărările

potrivit cărora, ulterior datei de 29 mai 2010 (data la care SC C.I. a devenit inactivă),

facturile au fost stornate, iar mărfurile au fost returnate către această firmă;

- instanța nu a analizat condițiile legale în

care, la interval de 1 an după un prim control, s-a reluat controlul fiscal al societății,

deși a existat un raport de inspecție fiscală în urma înștiințării din 27 august

2010;

- instanța de fond a dat o interpretare greșită

dispozițiilor art. 11 alin. (1

1

) și (1

2

) în forma în vigoare

la momentul emiterii titlului executoriu, în sensul că a preluat susținerea Agenția

Națională de Administrare Fiscală privind aplicarea unilaterală a textului, doar

atunci când tranzacția privește o cheltuială deductibilă, nu și atunci când s-au

realizat venituri impozabile.

Recurentul și-a încadrat în drept motivele de

recurs în prevederile art. 304

1

Analizând actele și lucrările dosarului de fond,

precum și motivele de recurs invocate, ce se încadrează în prevederile art. 304

pct. 9 și art. 304

1

este întemeiat, însă numai pentru următoarele motive:

Potrivit art. 11 alin. (1

1

) și (1

2

)

1

) Autoritățile fiscale

pot să nu ia în considerare o tranzacție efectuată de un contribuabil declarat inactiv

prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(1

2

) De asemenea,

nu sunt luate

în

considerare de autoritățile fiscale tranzacțiile efectuate cu un contribuabil declarat

inactiv prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilită prin Ordin al

președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Ordinul și lista contribuabililor

declarați inactivi se comunică contribuabililor cărora le sunt destinate și persoanelor

interesate, prin afișarea pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare

Fiscală”.

În speță contribuabilul declarat inactiv este SC C.I.C.I.C. SRL, societate care,

după ce inițial a fost declarată inactivă, ulterior a fost reactivată constatându-se

că datorită unei erori materiale fusese declarată inactivă și apoi prin Ordinul

Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2420 din 6 iulie 2011 a devenit,

din nou, inactivă.

Având în vedere că instanța de fond nu a stabilit

cu certitudine, care este perioada de declarare ca inactivă a SC C.I.C.I.C. SRL,

în conformitate cu procedura prevăzută de art. 11 alin. (1

1

) și (1

2

)

procedura de declarare a contribuabililor inactivi, Înalta Curte apreciază că, în

speță, se impune casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași

instanță, pentru stabilirea acestei situații de fapt.

Totodată, cu ocazia rejudecării, instanța de fond

va stabili și data publicării stării de inactivitate, întrucât lipsirea de efecte

a unei tranzacții se poate face numai în cazul efectuării acesteia cu un contribuabil

declarat inactiv potrivit procedurilor legale.

De asemenea, vor fi avute în vedere cererile de

probatorii formulate de reclamantă privind actele emise de organele fiscale ca urmare

a controlului ce a avut loc în baza înștiințării din 27 august 2010, precum și criticile

de fond ale sentinței recurate, privind eventuala interpretare greșită a legii.

Pentru considerentele menționate, cu referire

la art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul,

dispunând casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Admite recursul declarat de SC V.C. SRL împotriva

sentinței civile nr. 721 din 18 februarie 2013 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre

rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-06-21
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3115/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC M.N.I.
ÎCCJ 2015-10-20
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3210/2015
572 din 26 octombrie 2012, formulată de reclamanta SC A. SRL. 1.3. Cererea de recurs Împotriva încheierii din 11 februarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat recur
ÎCCJ 2014-11-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4233/2014
ator al disp. art. 11 alin. (1 2 ) C. fisc., ori caracterul neconstituțional al acestora, instanța de fond a arătat că nu este în măsură să se pronunțe, iar reclamanta nu a înțeles să invoce în cauză vreo excepție de neconstituționalitate,
ÎCCJ 2012-07-02
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3374/2012
că, dacă a fost respectată legea, se impune acordarea deductibilității acestor cheltuieli. Soluția instanței de fond este legală și temeinică din perspectiva modului de aplicare a art. 274 C. proc. civ. având în vedere că există culpa proce
ÎCCJ 2014-03-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1261/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30 ianuarie 2013 sub nr. 766/2/2013, reclamanta SC P.R.F. SRL a soli
Sursă