ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3833/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 757 din 6 februarie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile lipsei procedurii prealabile și tardivității, ca neîntemeiate; a admis acțiunea în parte formulată de reclamantul A.G.T., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Inovării; a dispus anularea parțială a Ordinului nr. 4712 din 14 august 2009 în privința reclamantului și anularea Ordinului nr. 5774 din 27 octombrie 2009; a obligat pârâtul MECTS la reevaluarea activității didactice și științifice a reclamantului în vederea confirmării titlului didactic și a respins capătul de cerere referitor la acordarea daunelor morale, ca neîntemeiat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a analizat cu prioritate excepțiile invocate în cauză, reținând următoarele aspecte: În ceea ce privește excepția lipsei procedurii prealabile, Curtea a reținut că aceasta este neîntemeiată, în condițiile în care însuși pârâtul, în cuprinsul adresei din 30 octombrie 2009, face referire la contestația reclamantului, înregistrată din 15 septembrie 2009, iar Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării din 27 octombrie 2009 privind neacordarea titlului didactic a fost emis tocmai în soluționarea contestației reclamantului formulată în conformitate cu OMECT nr. 4315 din 3 iunie 2008, astfel încât a respins-o, ca neîntemeiată.

În privința excepției tardivității, față de data soluționării contestației și comunicării răspunsului către reclamant, respectiv, 30 octombrie 2009, cu adresa x, și data înregistrării prezentei acțiuni, 21 aprilie 2010, Curtea a reținut că acțiunea este formulată în interiorul termenului de 6 luni, prevăzut de dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, motiv pentru care a respins-o, ca neîntemeiată, pârâtul fiind într-o evidentă eroare de calcul în privința termenului. Pe fondul cauzei, Curtea a examinat situația de fapt și dispozițiile legale incidente și a apreciat că argumentele reclamantului referitoare la încălcarea, de către autoritatea pârâtă, a criteriilor prevăzute de Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5099/2005 pentru aprobarea Sistemului de evaluare privind conferirea titlului de conferențiar universitar, publicat în M. Of.

nr. 941/21.10.2005, în forma în vigoare la data analizării dosarului reclamantului, sunt întemeiate. Astfel, față de criteriile de evaluare din cuprinsul Anexei la acest ordin, în special criteriul "Contribuția științifică", Curtea a apreciat că motivarea extrem de succintă a avizului negativ al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, doar prin fraza "lucrările prezentate sunt publicate pe plan local și de un slab nivel științific", care a stat la baza soluției de neconfirmare a titlului didactic de conferențiar universitar, precum și motivarea Comisiei de analizare a contestației, "contestatorul a scris singur doar două lucrări, neacoperind cele trei discipline care formează obiectul postului, impropriu adunate.

Valoarea lucrărilor publicate nu se ridică la exigența postului scos la concurs", fără a se face o analiză punctuală a fiecărei lucrări în parte, cu o motivare a îndeplinirii, respectiv neîndeplinirii fiecăruia din componentele standardului minim "contribuția științifică", reglementat de Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5099/2005, reprezintă un veritabil exces de putere, în înțelesul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Curtea nu a contestat competența exclusivă în aprecierea nivelului științific al lucrărilor prezentate de către reclamant sau în aprecierea activității reclamantului, necesară pentru acordarea unui titlu științific, a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, rolul său fiind exclusiv de a analiza modalitatea în care este respectată procedura de evaluare a celor doi parametrii, prin raportare la criteriile stabilite prin actul administrativ cu caracter normativ aplicabil, Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5099/2005.

Or, în condițiile în care nu s-a contestat îndeplinirea de către reclamant a standardului minim pentru criteriul "contribuția științifică", Curtea a apreciat că se impune anularea parțială a Ordinului nr. 4712 din 14 august 2009 și a Ordinului nr. 5774 din 27 octombrie 2009 în privința reclamantului, reținând că acestea au fost emise ca urmare a săvârșirii unui exces de putere, urmând a fi obligat pârâtul MECTS la reevaluarea activității didactice și științifice a reclamantului în vederea confirmării titlului didactic.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect acordarea daunelor morale, Curtea a reținut că, deși reclamantul a invocat împrejurări care ar putea constitui elemente pentru prefigurarea unui prejudiciu moral, referitoare la atingerea adusă imaginii profesionale în relația cu colegii și studenții, nu a făcut niciun fel de dovadă în acest sens, nici măcar în privința publicității împrejurărilor referitoare la participarea, respectiv neconfirmarea titlului didactic. De asemenea, împrejurarea referitoare la necesitatea renunțării la catedră, dincolo de împrejurarea că nu a fost dovedită, are aptitudinea de a crea, în principal, un eventual prejudiciu de ordin material. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Educației Naționale, susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive, respectiv argumente: (1) Sentința a fost pronunțată de instanța de fond cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.

Astfel, instanța de fond s-a substituit comisiei de specialitate CNATDCU și a apreciat, cu de la sine putere, că reclamantul îndeplinește condițiile pentru acordarea titlului didactic de conferențiar universitar. (2) Instanța de fond s-a raportat în mod exclusiv la susținerile formulate de reclamant și a stabilit în mod greșit că reclamantul îndeplinește criteriile de evaluare pentru acordarea titlului didactic. Reclamantul a prezentat 2 lucrări, neacoperind cele trei discipline care formează obiectul postului. Standardul minim era de 2 - 4 articole/studii/brevet de invenție, după caz, realizate în ultimii 5 ani în calitate de autor sau coautor și o carte de specialitate ca prim /unic autor.

Recurentul și-a încadrat motivele de recurs în prevederile art. 304 pct. 4, 9 și ale art. 304 1 C. proc. civ. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs ce se încadrează, din punct de vedere procedural, în prevederile art. 304 pct. 4 și 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente: Astfel, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 4, acesta este întemeiat, în măsura în care instanța a dispus, pe de o parte, reevaluarea activității didactice și științifice a reclamantului, iar pe de altă parte, obligarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului ca, în urma acestei reevaluări, să acorde titlul didactic reclamantului.

În conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. (6) și (7) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, ordinul ministrului prin care se confirmă numirea pe postul de conferențiar universitar se emite în baza rezoluției CNATDCU. În speță, instanța de fond, din moment ce a dispus reevaluarea activității reclamantului, nu avea abilitarea legală să impună pârâtului, în același timp și rezultatul acestei reevaluări, respectiv acordarea titlului. În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., acesta este, de asemenea, întemeiat. Potrivit criteriului 3 "Contribuția științifică" din Ordinul nr. 5099/2005 se evaluează valoarea contribuțiilor la dezvoltarea cunoașterii în domeniu, cu referire distinctă la realizările din ultimii 5 ani, prin: - articole/studii publicate în reviste de specialitate de circulație internațional recunoscute.

Comisiile de specialitate ale C.N.A.T.D.C.U. stabilesc bazele de date internațional reprezentative pentru fiecare domeniu și pot face echivalări între contribuțiile științifice, păstrând însă criteriul relevanței internațional și naționale. Comisia de specialitate a reținut că "prezintă 2 lucrări, neacoperind cele trei discipline care formează obiectul postului.

Valoarea lucrărilor publicate nu se ridică la exigența postului scos la concurs". Reclamantul nu a primit aviz favorabil din partea CNATDCU deoarece "lucrările prezentate sunt publicate pe plan local și de un slab nivel științific". Față de împrejurarea că pârâtul și-a motivat decizia de neacordare a titlului didactic ca urmare a concluziilor comisiilor de specialitate și ale CNATDCU, iar instanța nu se poate substitui acestor autorități administrative în aprecierea valorii lucrărilor prezentate de reclamant, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, urmând a fi admis în baza art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., modificându-se sentința atacată în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată; de asemenea va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Educației Naționale împotriva Sentinței civile nr. 757 din 6 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului A.G.T. ca neîntemeiată. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2014. Procesat de GGC - CL