ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 124/2014

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, reclamanta U.A.T. Județul Neamț a chemat în judecată

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, solicitând

instanței de judecată următoarele:

- anularea Deciziei nr. 41 din 20 februarie 2013 a

pârâtului, să admită contestația formulată și, pe cale de consecință, să

anuleze Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor

financiare din 6 decembrie 2012;

- suspendarea

executării actului administrativ unilateral Nota de constatare a neregulilor și

de stabilire a corecțiilor financiare din 6 decembrie 2012, până la

soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

generat conflictul negativ de competență

Prin Sentința nr. 140

din 22 august 2013, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență teritorială și a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reținând, în

esență, raportat la prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și

art. 126 alin. (1) C. proc. civ., că, întrucât competența teritorială este

alternativă, în speță, părțile au convenit prin clauză specială prevăzută în

contractul de finanțare (art. 23 alin. (1) din contract) ca orice litigiu

derivând din acest contract să fie judecat de instanțele competente material

din circumscripția municipiului București.

Învestită cu

soluționarea cauzei, prin declinare de competență, Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 3176 din

22 octombrie 2013 a admis excepția de necompetență și a declinat competența de

soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Bacău, reținând, în esență,

următoarele:

Obiectul litigiului

îl constituie acte administrative emise de autoritatea publică în exercitarea

atribuțiilor ce îi sunt conferite de O.U.G nr. 66/2011, iar nu în executarea

contractului de finanțare în care este prevăzută clauza de alegere a instanței

competente teritorial, aplicabilă numai în privința litigiilor născute din executarea

contractului respectiv.

Așa fiind, în speță,

sunt aplicabile normele imperative de competență cuprinse în art. 10 din Legea

nr. 554/2004, reclamanta manifestându-și opțiunea de a sesiza instanța de la

sediul său, prin introducerea acțiunii pe rolul Curții de Apel Bacău.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte,

constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135

alin. (1) C. proc. civ. din 2010, urmează a pronunța regulatorul de competență

în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

și de drept relevante

După cum rezultă din

expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, reclamanta a învestit instanța de

contencios administrativ cu o acțiune vizând controlul de legalitate al actelor

emise de autoritatea publică centrală competentă, în temeiul prevederilor O.U.G

nr. 66/2011, ca urmare a constatării efectuării unor cheltuieli, în executarea

contractului de finanțare, care nu respectă condițiile de legalitate,

regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale

și comunitare în vigoare.

Astfel fiind,

instanța competentă să soluționeze litigiul se determină în raport cu normele

de competență prevăzute de art. 10 din Legea nr. 554/2004, iar nu în temeiul

clauzei de alegere a instanței competente teritorial inserată în cuprinsul art.

23 din contractul de finanțare, aplicabilă numai în privința litigiilor în

legătură cu executarea clauzelor contractuale, iar nu și în privința actelor

administrative emise în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 66/2011.

Conform art. 10 alin.

(11) din Legea nr. 554/2004, competența materială de soluționare a litigiului

revine curții de apel, iar, potrivit art. 10 alin. (3) din aceeași lege, competența

teritorială revine Curții de Apel Cluj, în considerarea opțiunii formulate de

reclamantă, prin introducerea acțiunii la instanța de la sediul său.

regulatorului de competență

Având în vedere

considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ. din 2010,

Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții

de Apel Bacău, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamanta U.A.T. a Județului Neamț, în

contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice, în favoarea Curții de Apel Bacău, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 15 ianuarie 2014.

Procesat de GGC - CL