ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 378/2014

Deliberând

asupra apelurilor de față,

În baza actelor

și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 274/F

din 18 septembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza

art. 291 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2002 cu referire la art.

396 alin. (1) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C.B.P., avocat în cadrul

Baroului București, la o pedeapsă de 1 an și 8 luni pentru comiterea

infracțiunii de trafic de influență.

A aplicat

inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor

prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de un an.

În baza art. 65

alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 91

C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale

aplicate inculpatului C.B.P. pe durata unui termen de încercare de 2 ani.

În baza art. 93

C. pen. a pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri și

obligații de supraveghere:

- să se

prezinte la Serviciul de probațiune București, conform programului de

supraveghere care va fi întocmit de această instituție;

- să primească

vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe în

prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice

schimbarea locului de muncă;

- să comunice

informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de

existență;

- să desfășoare

pe o perioadă de 60 zile o activitate neremunerată în folosul comunității la

A.D.P. sector 4 București.

În baza art.

404 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C.

pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

A dedus

arestarea preventivă de la data de 15 iulie 2014 la zi.

A dispus

punerea deîndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă

cauză.

Pentru a se

pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență că, prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., secția de

combatere a corupției, din data de 22 iulie 2014, emis în Dosarul nr.

282/P/2014, a fost trimis în judecată, în stare de arest inculpatul C.B.P.,

pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin.

(1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a

reținut că inculpatul C.B.P., avocat în cadrul Baroului București, în cursul

lunilor iunie - iulie 2014, a pretins de la numiții G.P., G.F.L. și G.R. suma

de 19.000 euro, sumă pe care a primit-o în integralitate la data de 15 iulie 2014

de la numiții G.P. și G.R. în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă

că o are asupra magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție,

învestiți cu soluționarea Dosarului penal nr. 26838/3/2013, promițând că îi va

determina pe aceștia să pronunțe o decizie favorabilă (o pedeapsă redusă ori cu

suspendare) față de numitul G.F.L., condamnat în apel de Curtea de Apel

București la o pedeapsă de 8 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de droguri.

Situația de

fapt și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu următoarele mijloace de

probă: denunțurile formulate numiții G.P., G.F.L. și G.R.; declarațiile

inculpatului; procesul-verbal privind efectuarea unor verificări în evidențele

electronice ale Baroului București; procesul-verbal privind predarea-primirea

unor registratoare folosite de martorii denunțători; proces-verbal privind

constatarea infracțiunii flagrante; proces-verbal de consemnare a seriilor

bancnotelor pentru suma de 19.000 euro; planșe fotografice; declarațiile

martorilor G.P., L.V., G.I. și G.R. și înscrisurile ridicate de la inculpatul

C.B.P.

În faza de

judecată după ce i-au fost aduse la cunoștință inculpatului învinuirile ce i se

aduc, drepturile pe care le are, acesta a arătat că dorește să se judece

potrivit procedurii simplificate, prev. de art. 374 alin. (4) și art. 375 C.

proc. pen. cu referire la art. 396 C. proc. pen., precizând că recunoaște în

totalitate acuzația ce i se aduce, își însușește probele din faza de urmărire

penală și nu mai are de formulat alte probe pe situația de fapt.

Împotriva

sus-menționatei sentințe au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - D.N.A. și inculpatul C.B.P.

Procurorul a

arătat că motivele formulate vizează pedeapsa, ca și cuantum și modalitate, în

esență, solicitând majorarea acesteia și executarea ei în regim privativ de

libertate, considerând că recunoașterea faptei de către inculpat se diminuează

considerabil în contextul în care acesta a fost surprins în flagrant în timp ce

primea suma de 19.000 euro.

Totodată, a

solicitat să fie avută în vedere și calitatea în care inculpatul a săvârșit

această faptă, aceea de avocat în Baroul București, suma deosebit de mare pe

care a solicitat-o și a primit-o, 19.000 de euro, cât și scopul pentru care a

primit această sumă, acela de a trafica influența pe lângă judecători de la

Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea punerii în libertate a unui

inculpat pe care înțelesese să îl reprezinte într-un alt dosar.

La termenul de

judecată de astăzi, 14 noiembrie 2014, inculpatul C.B.P., personal și prin

apărătorul ales, a arătat că înțelege să își retragă apelul formulat.

Apelul declarat

de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. este

nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Urmează a se

lua act de retragerea apelului formulat de inculpatul C.B.P.

Analizând

sentința atacată prin prisma motivului de apel invocat de Parchet în sensul

majorării cuantumului aplicat și executarea pedepsei în regim privativ de

libertate, înalta Curte constată că instanța de fond a făcut o justă

individualizare a pedepsei sub toate aspectele.

Astfel, la

stabilirea și aplicarea pedepsei inculpatului s-au avut în vedere criteriile

generale prev. de art. 74 C. pen., ținându-se seama de gravitatea faptei,

scopul urmărit, natura și frecvența acestor fapte, dar și de conduita

inculpatului în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de

sănătate, situația familială și socială.

În același

timp, s-a avut în vedere faptul că inculpatul a recunoscut în totalitate

acuzația ce i se aduce, astfel că a beneficiat de prevederile art. 396 alin.

(1) C. proc. pen., potrivit cărora limitele de pedeapsă se reduc cu o treime.

De asemenea,

s-a ținut cont că inculpatul a petrecut în arest o durată de la 15 iulie 2014

la 18 septembrie 2014.

Conform

dispozițiilor legale anterior menționate, pedeapsa este o măsură de

constrângere și un mijloc de reeducare. Cu toate că pedeapsa este întotdeauna o

măsură cu caracter represiv, de natură să provoace infractorului o anumita

suferință, atât de ordin moral, cât și de ordin fizic, ea are în mod firesc și

un puternic rol și efect educativ .

Realizarea

scopului pedepsei include atât preîntâmpinarea săvârșirii de noi infracțiuni de

către cel condamnat, cât și de către alte persoane predispuse să săvârșească

fapte penale.

În același timp

însă, executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească persoana condamnatului.

Alături de alte

funcții, cum ar fi cele de constrângere sau represiune, de reeducare sau de

eliminare, pedeapsa are și o funcție adiacentă de exemplaritate, care constă în

influența pe care pedeapsa aplicată condamnatului o exercită asupra altor

persoane.

În lumina

tuturor argumentelor sus-menționate, Înalta Curte are în vedere și Decizia nr.

1587 din 12 august 2014, prin care Baroul București, la cererea domnului avocat

definitiv C.B.P., începând cu data de 15 iulie 2014 a aprobat suspendarea din

profesie, la cerere, pe o perioadă nedeterminată - fila 19 din prezenta cauză.

Așa fiind,

tocmai în vederea realizării scopului pedepsei prevăzut de legiuitor, se

constată că pedeapsa aplicată inculpatului C.B.P., ca și cuantum și modalitate

de executare corespunde tuturor cerințelor legale.

Prin urmare,

pentru toate considerentele anterior expuse, apelul declarat de Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. fiind nefondat, Înalta Curte,

în baza art. 421 alin. (1) lit. b), urmează a-l respinge ca atare.

În ceea ce

privește apelul formulat de inculpatul C.B.P., cum potrivit disp. art. 415

alin. (1) rap. la art. 425

1

C. proc. pen., „până la închiderea

dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își

pot retrage apelul declarat", Înalta Curte urmează a lua act de

manifestarea de voință a apelantului intimat inculpat C.B.P.

Văzând și disp.

art. art. 275 alin. (2) și (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - D.N.A., împotriva sentinței penale nr. 274/F din 18 septembrie 2014

a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Ia act de

retragerea apelului declarat de inculpatul C.B.P. împotriva aceleiași sentințe.

Cheltuielile

judiciare ocazionate cu soluționarea apelului declarat de parchet, rămân în

sarcina statului.

Obligă

apelantul inculpat la plata sumei de 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 14 noiembrie 2014.