ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 378/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 378/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Deliberând asupra apelurilor de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 274/F din 18 septembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 291 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2002 cu referire la art. 396 alin. (1) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C.B.P., avocat în cadrul Baroului București, la o pedeapsă de 1 an și 8 luni pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență. A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de un an. În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului C.B.P. pe durata unui termen de încercare de 2 ani. În baza art. 93 C. pen. a pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri și obligații de supraveghere: - să se prezinte la Serviciul de probațiune București, conform programului de supraveghere care va fi întocmit de această instituție; - să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; - să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; - să comunice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență; - să desfășoare pe o perioadă de 60 zile o activitate neremunerată în folosul comunității la A.D.P.
sector 4 București. În baza art. 404 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. A dedus arestarea preventivă de la data de 15 iulie 2014 la zi. A dispus punerea deîndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., secția de combatere a corupției, din data de 22 iulie 2014, emis în Dosarul nr. 282/P/2014, a fost trimis în judecată, în stare de arest inculpatul C.B.P., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen.
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. În fapt, s-a reținut că inculpatul C.B.P., avocat în cadrul Baroului București, în cursul lunilor iunie - iulie 2014, a pretins de la numiții G.P., G.F.L. și G.R. suma de 19.000 euro, sumă pe care a primit-o în integralitate la data de 15 iulie 2014 de la numiții G.P. și G.R. în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestiți cu soluționarea Dosarului penal nr. 26838/3/2013, promițând că îi va determina pe aceștia să pronunțe o decizie favorabilă (o pedeapsă redusă ori cu suspendare) față de numitul G.F.L., condamnat în apel de Curtea de Apel București la o pedeapsă de 8 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă: denunțurile formulate numiții G.P., G.F.L. și G.R.; declarațiile inculpatului; procesul-verbal privind efectuarea unor verificări în evidențele electronice ale Baroului București; procesul-verbal privind predarea-primirea unor registratoare folosite de martorii denunțători; proces-verbal privind constatarea infracțiunii flagrante; proces-verbal de consemnare a seriilor bancnotelor pentru suma de 19.000 euro; planșe fotografice; declarațiile martorilor G.P., L.V., G.I. și G.R. și înscrisurile ridicate de la inculpatul C.B.P. În faza de judecată după ce i-au fost aduse la cunoștință inculpatului învinuirile ce i se aduc, drepturile pe care le are, acesta a arătat că dorește să se judece potrivit procedurii simplificate, prev. de art. 374 alin. (4) și art. 375 C. proc.
pen. cu referire la art. 396 C. proc. pen., precizând că recunoaște în totalitate acuzația ce i se aduce, își însușește probele din faza de urmărire penală și nu mai are de formulat alte probe pe situația de fapt. Împotriva sus-menționatei sentințe au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. și inculpatul C.B.P. Procurorul a arătat că motivele formulate vizează pedeapsa, ca și cuantum și modalitate, în esență, solicitând majorarea acesteia și executarea ei în regim privativ de libertate, considerând că recunoașterea faptei de către inculpat se diminuează considerabil în contextul în care acesta a fost surprins în flagrant în timp ce primea suma de 19.000 euro.
Totodată, a solicitat să fie avută în vedere și calitatea în care inculpatul a săvârșit această faptă, aceea de avocat în Baroul București, suma deosebit de mare pe care a solicitat-o și a primit-o, 19.000 de euro, cât și scopul pentru care a primit această sumă, acela de a trafica influența pe lângă judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea punerii în libertate a unui inculpat pe care înțelesese să îl reprezinte într-un alt dosar. La termenul de judecată de astăzi, 14 noiembrie 2014, inculpatul C.B.P., personal și prin apărătorul ales, a arătat că înțelege să își retragă apelul formulat. Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.
este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Urmează a se lua act de retragerea apelului formulat de inculpatul C.B.P. Analizând sentința atacată prin prisma motivului de apel invocat de Parchet în sensul majorării cuantumului aplicat și executarea pedepsei în regim privativ de libertate, înalta Curte constată că instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei sub toate aspectele. Astfel, la stabilirea și aplicarea pedepsei inculpatului s-au avut în vedere criteriile generale prev. de art. 74 C. pen., ținându-se seama de gravitatea faptei, scopul urmărit, natura și frecvența acestor fapte, dar și de conduita inculpatului în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În același timp, s-a avut în vedere faptul că inculpatul a recunoscut în totalitate acuzația ce i se aduce, astfel că a beneficiat de prevederile art. 396 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora limitele de pedeapsă se reduc cu o treime. De asemenea, s-a ținut cont că inculpatul a petrecut în arest o durată de la 15 iulie 2014 la 18 septembrie 2014. Conform dispozițiilor legale anterior menționate, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare. Cu toate că pedeapsa este întotdeauna o măsură cu caracter represiv, de natură să provoace infractorului o anumita suferință, atât de ordin moral, cât și de ordin fizic, ea are în mod firesc și un puternic rol și efect educativ . Realizarea scopului pedepsei include atât preîntâmpinarea săvârșirii de noi infracțiuni de către cel condamnat, cât și de către alte persoane predispuse să săvârșească fapte penale.
În același timp însă, executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului. Alături de alte funcții, cum ar fi cele de constrângere sau represiune, de reeducare sau de eliminare, pedeapsa are și o funcție adiacentă de exemplaritate, care constă în influența pe care pedeapsa aplicată condamnatului o exercită asupra altor persoane. În lumina tuturor argumentelor sus-menționate, Înalta Curte are în vedere și Decizia nr. 1587 din 12 august 2014, prin care Baroul București, la cererea domnului avocat definitiv C.B.P., începând cu data de 15 iulie 2014 a aprobat suspendarea din profesie, la cerere, pe o perioadă nedeterminată - fila 19 din prezenta cauză.
Așa fiind, tocmai în vederea realizării scopului pedepsei prevăzut de legiuitor, se constată că pedeapsa aplicată inculpatului C.B.P., ca și cuantum și modalitate de executare corespunde tuturor cerințelor legale. Prin urmare, pentru toate considerentele anterior expuse, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. fiind nefondat, Înalta Curte, în baza art. 421 alin. (1) lit. b), urmează a-l respinge ca atare. În ceea ce privește apelul formulat de inculpatul C.B.P., cum potrivit disp. art. 415 alin. (1) rap. la art. 425 1 C. proc. pen., „până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul declarat", Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea de voință a apelantului intimat inculpat C.B.P.
Văzând și disp. art. art. 275 alin. (2) și (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., împotriva sentinței penale nr. 274/F din 18 septembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Ia act de retragerea apelului declarat de inculpatul C.B.P. împotriva aceleiași sentințe. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea apelului declarat de parchet, rămân în sarcina statului. Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 noiembrie 2014.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.