ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 25/2014

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.

Obiectul

acțiunii judiciare

Prin cererea de

chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București,

la data de 13 iunie 2012, petenta A.M. a chemat în judecată pe intimata C.N.A.D.N.R.

SA – C., solicitând instanței anularea procesului verbal de contravenție seria

R12 nr. 0331694 din 15 mai 2012

2.

Hotărârea

primei instanțe aflate în conflict

Pentru a pronunța

această soluție, Judecătoria Găești, în temeiul dispozițiilor art. XXIII alin.

(1) și (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă raportat la art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului

de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum a fost

modificată prin Legea nr. 2/2013, a înaintat, pe cale administrativă, cauza de

față spre competentă soluționare judecătoriei în a cărei rază teritorială își

are domiciliul petentei, respectiv Judecătoriei Sectorului 4 București.

3.

Hotărârea

celei de-a doua instanțe aflate în conflict

Prin sentința civilă nr.

10732 din 22 octombrie 2013, Judecătoria Sectorului 4 București a admis

excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță și, în consecință, a declinat

în favoarea Judecătoriei Găești competența de soluționare a plângerii

contravenționale formulată de petenta A.M., în contradictoriu cu C.N.A.D.N.R. –

C., a constatat apărut conflictul negativ de competența intre Judecătoria Sectorului

4 București si Judecătoria Găești si a dispus sesizarea Înaltei Curți de

Casație si Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru

a pronunța această soluție, judecătoria a reținut că,

din procesul verbal

de contravenție contestat în cauză, se constată că locul săvârșirii

contravenției reținute în sarcina petentului a fost localitatea Petrești, din

județul Dâmbovița, care, în raport de prevederile

H.G. nr. 337/1993, cu

modificările și completările ulterioare,

se afla

în circumscripția Judecătoriei Găești

.

Prin urmare, având în

vedere caracterul absolut, de ordine publică, al competenței teritoriale

exclusive reglementată în materie contravențională, față de dispozițiile art. 159

pct. 3 C. proc. civ., raportat la art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, instanța

a admis excepția de necompetentă teritorială a Judecătoriei Sectorului 4

București.

Referitor la

incidența art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 introdus prin Legea nr. 2/2013

si înaintarea in baza art. XXIII alin. (1) și (4) din aceeași lege, pe cale administrativa

a dosarului cauzei, instanța a reținut ca temeiurile invocate în această

privință sunt aplicabile numai în materie de contencios administrativ și fiscal

după cum prevede expres textul articolului XXIII din Legea nr. 2/2013, nu și în

materie contravenționala.

Referitor la incidența

prevederilor art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 prin care se stabilește

competența in favoarea instanței de la domiciliul contravenientului, instanța a

reținut ca acest articol se va aplica numai in raport cu faptele săvârșite după

intrarea sa in vigoare nu si pentru cele anterioare, neexistând o prevedere

legală in aceasta privință.

4.

Regulatorul

de competență

Înalta Curte,

constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 și art.

22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța, în raport cu obiectul cauzei, precum

și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va

stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin procesul-verbal

de contravenție seria R12 nr. 0331694 din 15 mai 2012, întocmit de către un

agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. SA – C., petenta A.M. a fost

sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G.

nr. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei.

S-a constatat că vehiculul

cu număr de înmatriculare aparținând petentei a circulat pe Autostrada A1 Km 70

+ 460 m pe raza localității Petrești, județul Dâmbovița, fără a deține

rovinietă valabilă.

Din procesul-verbal

rezultă că locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentei a fost

în localitatea Petrești, județul Dâmbovița, situată în raza de competență

teritorială a Judecătoriei Găești.

Înalta Curte constată

că, la data introducerii plângerii contravenționale, competentă să judece

plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare

a sancțiunii era judecătoria în circumscripția căreia s-a săvârșit fapta

contravențională, în temeiul art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind

regimul juridic al contravențiilor.

Astfel, în mod corect

a reținut Judecătoria Sector 4 București că plângerea contravențională a fost

înregistrată la data de 13 iunie 2012, anterior intrării în vigoare a noului

Cod de procedură civilă, fiind supusă, din punctul de vedere al instanței

competente, vechii reglementări, conform prevederilor art. 24 din Noul C. proc.

civ., potrivit cărora dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai

proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare și

că, prin urmare, norma de competență se aplică numai plângerilor

contravenționale înregistrate după data de 15 februarie 2013.

Înalta Curte

apreciază că, în situația specială a stabilirii competenței, normele de procedură

civilă nu pot retroactiva decât în cazul în care prin norma nouă se prevede în

mod expres aceasta. Or, Legea nr. 2/2013 nu prevede în privința plângerilor

contravenționale întemeiate pe O.G. nr. 15/2002, aflate pe rolul instanțelor de

judecată, obligativitatea declinării acestor cauze ca urmare a modificării

competenței teritoriale prin introducerea art. 10

1

în acest act

normativ.

Cu toate că prin art.

XXIII din Legea nr. 2/2013 se prevede că „procesele în primă instanță, precum

și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de

judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a

competențelor instanței legal investite, se judecă de instanțele devenite

competente potrivit prezentei legi”, Înalta Curte apreciază că acest text de

lege nu este aplicabil și plângerilor contravenționale întemeiate pe

dispozițiile O.G. nr. 15/2002, deoarece legiuitorul nu a considerat că aceste

cereri fac parte din materia contenciosului administrativ și fiscal, ci au o

identitate proprie, chiar legiuitorul făcând distincție între cele două materii

în secțiunea a II-a din același act normativ, secțiune intitulată „modificarea

și completarea unor acte normative în materia contravențională și în materia

contenciosului administrativ și fiscal”.

Pe cale de

consecință, dispozițiile art. XXIII alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013 nu

sunt incidente în cauză, sens în care dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001

își păstrează aplicabilitatea, pentru cauzele având ca obiect plângere

contravențională întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 15/2002 introduse la

instanță înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013.

Raportat la

circumstanțele cauzei, față de prevederile legale susmenționate, Înalta Curte

constată că locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina petentului este

localitatea Petrești, județul Dâmbovița, localitate aflată în raza de

competență teritorială a Judecătoriei Găești și, prin urmare, instanța

competentă să soluționeze pricina este această judecătorie.

În consecință, având

în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin.

(3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența teritorială de

soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Găești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe petenta A.M. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.

– C. în favoarea Judecătoriei Găești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 ianuarie 2014