ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6318/2013

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată

pe rolul Judecătoriei Găești, reclamanta SC F.L.R. SA a solicitat, în

contradictoriu cu intimata C.N.A.D.R. - CESTRIN, anularea procesului-verbal de

constatare a contravenției din

31

octombrie

2011, emis de

intimată.

În motivarea acțiunii,

petenta a arătat, în esență, că procesul verbal de contravenție este nelegal și

netemeinic, impunându-se anularea acestuia.

Prin rezoluția din data

de 21 februarie 2013, Judecătoria Găești a înaintat, pe cale administrativă, plângerea

contravențională către Judecătoria Sectorului 1 București.

Dispoziția instanței a

fost întemeiată pe prevederile art. XXIII alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru

pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. raportat

la art. 10¹ din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și

a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

La rândul său, prin sentința

nr. 8816/2013 din 18 aprilie 2013, Judecătoria sectorului 1 București a admis excepția

necompetenței sale teritoriale, invocată de către această instanță din oficiu, și,

în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Găești.

Pentru a hotărî astfel,

această instanță a apreciat, în esență, că Judecătoria Găești a fost legal învestită

și că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. XXIII alin. (1) și (4) din Legea

nr. 2/2013.

Constatând existența conflictului

negativ de competență, Judecătoria sectorului 1 București a decis, în temeiul

art. 20 pct. 2, art. 21 și 22 alin. (3) din C. proc. civ., înaintarea cauzei la

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și

fiscal, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Examinând conflictul negativ

de competență, Înalta Curte va constata că în speță, în raport de obiectul litigiului

și dispozițiile legale incidente, competența soluționării cauzei aparține Judecătoriei

Găești.

În cauză, este necontestat

că obiectul plângerii îl formează procesul-verbal de constatare a contravenției

din 31 octombrie 2011, încheiat de către C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN, prin care

în temeiul art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările

ulterioare, reclamanta SC F.L.R. SA a fost sancționată cu amendă contravențională,

întrucât s-a constatat că vehiculul categoria A, aparținând reclamantei, a circulat

la data de 05 mai 2011, ora 17:25 pe Autostrada A1 km 70+460m, P., jud. Dâmbovița,

fără a deține rovinietă valabilă.

De asemenea, este necontestat

că potrivit art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului

de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România,

introdus prin Art. III din Legea nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în M.Of.

nr. 89/12.02.2013, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare

a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază

sau își are sediul contravenientul.

Așa cum rezultă din actele

dosarului, plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei

Găești la data de 27 decembrie 2012, anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor

judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010

privind C. proc. civ.

Ca regulă, dispozițiile

legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute

după intrarea acesteia în vigoare, excepțiile fiind permise numai în cazurile expres

și limitativ prevăzute de către lege.

În opinia Înaltei Curți,

norma de competență sus-menționată se aplică numai plângerilor contravenționale

înregistrate după data de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a actelor

normative prin care s-au modificat normele procedurale.

În ceea ce privește dispozițiile

legale invocate de Judecătoria Găești, respectiv prevederile art. III coroborat

cu art. XXIII alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 2/2013, se reține că acestea

se aplică numai în materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie

contravențională.

Or în prezenta cauză se

contestă procesul-verbal de constatare a contravenției

din 31 octombrie 2011,

prin care s-a reținut că, la data de 05 mai 2011, orele 17:25, pe Autostrada A1

km 70+460m, P., jud. Dâmbovița, vehiculul a circulat fără a deține rovinietă valabilă.

Potrivit art. 32

alin. (2) din O.G.nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, anterior

modificărilor aduse de Legea nr. 2/2013, competența soluționării plângerii împotriva

procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține

judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Înalta Curte constată

că, în cauză, locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina petentului, este

Localitatea P., Jud. Dâmbovița, localitate aflată în raza de competență teritorială

a Judecătoriei Găești.

În consecință, având în

vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3)

și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei,

în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Găești, soluționând conflictul negativ

de competență în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei

privind pe reclamanta

SC F.L.R. SA în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.A. S.A.- CESTRIN, în favoarea

Judecătoriei Găești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 septembrie

2013.