ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 173/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1838 din 5 iunie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.E.N. și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, respingând acțiunea în contradictoriu cu pârâtul M.E.N., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Totodată, Curtea de apel a respins acțiunea formulată de reclamantul M.O., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior și Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, ca neîntemeiată, respingând și cererea de chemare în garanție a M.F.P.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele aspecte : Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții: 1. Consiliul Național al Cercetării Științifice din învățământul Superior (în continuare C.N.C.S.I.S.); 2. Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (în continuare A.N.C.S.); 3. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării (în continuare M.E.C.I.); 4. Ministerul Finanțelor Publice (în continuare M.F.P.). Reclamantul a solicitat ca primii trei pârâți să obligați să includă proiectul Aplicații spațiale de electrodinamica plasmei: Relația curent-tensiune în regiunea de accelerare aurorală (ASTRAL), cod CNCSIS 809 - cu care a participat la Competiția Martie 2008, organizată în cadrul programului Idei, Proiecte de Cercetare Exploratorie - în lista proiectelor finanțate.

Cu privire la cel de-al patrulea pârât, s-a solicitat, în temeiul prevederilor art. 60-63 C. proc. civ. chemarea în garanție a acestuia pentru ca, în cazul în care admiterii cererii de chemare în judecată, să se dispună prin aceeași hotărâre ca Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat la virarea fondurilor necesare derulării proiectului - potrivit H.G. 475 din 23 mai 2007, privind aprobarea Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare II pentru perioada 2007-2013, coroborat cu H.G. 1265 din 13 august 2004, referitoare la normele metodologice de contractare, finanțare, monitorizare și evaluare a programelor și proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare. Prin Sentința civilă nr. 3201 din 13 aprilie 2011, Judecătoria sectorului 5 București și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ.

Tribunalul București, secția contencios administrativ, prin Sentința civilă nr. 997 din 22 februarie 2013 și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Curtea de apel a reținut referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Educației, că aceasta este întemeiată, întrucât din interpretarea prevederilor legale privind organizarea și funcționarea ministerului pârât rezultă că această autoritate nu a avut și nu are atribuții legale în ceea ce privește organizarea și desfășurarea acestor competiții de proiecte științifice, nefiind emitentul niciunui act contestat de reclamant. Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Consiliul Național al Cercetării Științifice din învățământul Superior și Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică s-a considerat că este neîntemeiată.

S-a reținut că pârâtul C.N.C.I.S. este instituția cu atribuții în domeniul evaluării proiectelor, potrivit art. 3 pct. c) din anexa la Ordinul M.E.C. nr. 5771 din 29 noiembrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului, în vigoare la data desfășurării Competiției idei - PCE 2008, iar din analiza înscrisurilor depuse la dosar, rezultă că atât adresa nr. 1312 din 05 februarie 2009, cât și răspunsul transmis reclamantului cu adresa nr. 2769 din 06 aprilie 2009 emană de la pârâtul C.N.C.I.S., fiind semnate de președintele acestei instituții, fiind indiscutabil faptul că pârâtul are atribuții în ceea ce privește evaluarea proiectelor depuse în cadrul competiției și soluționarea contestațiilor formulate împotriva modului de acordare a punctajului.

În ceea ce o privește pe pârâta A.N.C.S., s-a constatat că are calitatea de emitentă a Deciziei nr. 9458 din 10 ianuarie 2008 prin care s-a reglementat organizarea competiției Idei – PCE 2008, actul fiind semnat de președintele instituției. Pe fondul cauzei, s-a reținut că, în fapt, în luna martie 2008, pârâtul C.N.C.S.I.S.

a organizat Competiția 2 de proiecte în cadrul programului Idei, după publicarea prealabilă pe site-ul instituției a Pachetului de Informații și a Criteriilor de Evaluare, competiție în cadrul căreia reclamantul a depus proiectul Aplicații spațiale de electrodinamica plasmei: Relația curent-tensiune în regiunea de accelerare aurorală (ASTRAL), cod CNCSIS 809. Proiectul depus de reclamant a fost examinat de către experții evaluatori, care au acordat 92,30 puncte, conform criteriilor de evaluare, cu mențiunea că reclamantului nu i-au fost acordate cele 5 puncte aferente criteriului „CEEX" (Conformare la cerințele programului Cercetare de excelență - CEEX), considerându-se că acest criteriu nu este îndeplinit.

Prin adresele nr. 9485 din 11 noiembrie 2008 și 11819 din 19 decembrie 2008, pârâtul C.N.C.I.S. a comunicat reclamantului că soluția este de respingere a contestației formulate, întrucât nu s-a interpretat în mod greșit aplicarea criteriului CEEX, impunându-se menținerea punctajului acordat inițial. S-a constatat că, într-adevăr, deși în competiția din 2007, Criteriul CEEX a fost menționat în fișa de evaluare a proiectului, în timp ce, în competiția din 2008, acest criteriu nu mai este menționat în mod expres în fișa de evaluare, totuși în pachetul de informații pentru aceasta competiție era prevăzuta și declarația pe propria răspundere privind conformarea la cerințele Programului Cercetare de Excelenta - CEEX, Modulul I sau II, prin care ofertantul trebuia să declare daca a participat la Programul CEEX, Modulul I sau II și daca a făcut aplicație în cadrul programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener.

Reclamantul a semnat declarația pe proprie răspundere, în calitate de Director proiect, participant la competiție (fila 210 dosar), aspect, de altfel, necontestat, iar din cuprinsul acestei declarații, rezultă că acesta a condus proiectul CEEX Modulul 3, Interdicții solar - terestre de la microscala la modele globale (STIMM) derulat în intervalul septembrie 2005 - octombrie 2006 și ca nu a făcut aplicație în cadrul programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener, subliniind ca, deși nu are la momentul actual o aplicație formala în cadrul programului FP 7, considera ca obiectivul strategic al finanțării proiectului STIMM, respectiv întărirea participării la fluxul științific internațional și creșterea vizibilității cercetării romanești, a fost atins.

S-a constatat că reclamantul a avut cunoștință cu privire la aplicabilitatea acestui criteriu și la punctajul aferent, inclusiv la motivele instituirii criteriului CEEX, aceste aspecte rezultând din faptul că a invocat în declarație unele aspecte de natură să demonstreze că, deși în mod formal nu întrunește această cerință, dat fiind faptul că nu a făcut aplicație în cadrul programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener, în realitate, prin participarea la programul PECS, scopul acestei cerințe este atins S-a constat că împrejurarea conform căreia din punct de vedere formal, în cadrul competiției din anul 2008, acest criteriu nu mai este menționat în mod expres în fișa de evaluare, așa cum s-a întâmplat în competiția din anul 2007, nu poate conduce la concluzia că acesta a fost aplicat nelegal în anul 2008, întrucât în timp ce în competiția din anul 2007, verificarea îndeplinirii acestui criteriu s-a făcut de către evaluatori, ceea ce impunea includerea în fișa de evaluare, în competiția din 2008, verificarea îndeplinirii criteriului CEEX s-a analizat de către UEFISCSU (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice) și nu de către evaluatori, motiv pentru care nu a mai fost inclus în fișa de evaluare, fiind însă menținut în cadrul criteriilor de eligibilitate a proiectelor.

În ceea ce privește verificarea îndeplinirii criteriului "Conformare la cerințele programului Cercetare de excelență - CEEX”, s-a constatat că, în situația în care directorul de proiect a participat anterior competiției din anul 2008, ca director de proiect în cadrul Programului CEEX și a făcut aplicație în cadrul Programului FP7, se considera că este îndeplinit criteriul CEEX, urmând a se acorda bonusul de 5 puncte, iar în cazul în care directorul de proiect a participat la Programul CEEX și nu a făcut aplicație în cadrul Programului FP7, se considera că nu este îndeplinit criteriul CEEX, consecința fiind neacordarea celor 5 puncte.

Având în vedere că prin Declarația pe proprie răspundere, reclamantul a arătat faptul ca, în calitatea să de director de proiect, a condus proiectul CEEX Modul 3 „Interdicții solar - terestre de la microscala la modele globale (STIMM), derulat în intervalul Septembrie 2005 - Octombrie 2006 și că nu a făcut aplicație în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener, în mod corect s-a apreciat că reclamantul nu a îndeplinit criteriul CEEX iar pe cale de consecință, în mod corect acestuia nu i-a fost acordat bonusul de 5 puncte, întrucât acesta nu a făcut aplicație în cadrul Programului FP7.

În ceea ce privește faptul că reclamantul a câștigat un proiect depus în cadrul programului european PECS, așa cum rezultă și din adresa nr. 1312 din 05 februarie 2009, chiar dacă în cuprinsul adresei se exprimă opinia potrivit căreia acesta ar fi un program echivalent al programului FP7, s-a apreciat că, în condițiile în care programul PECS nu a fost prevăzut în procedura competiției organizate în anul 2008, acordarea unei astfel de echivalări în favoarea reclamantului ar fi nelegală și ar genera discriminare între participanți. De asemenea, s-a reținut și pertinența susținerii pârâtei ANCS, în sensul că programul PECS nu se încadrează în Programul Cadru 7 al Uniunii Europene pentru cercetare și dezvoltare tehnologica (PC7), motiv pentru care acesta nu poate fi luat în considerare în cadrul competiției PN II.

Prin urmare s-a reținut că nu există nici un viciu de procedură în ceea ce privește evaluarea proiectului ASTRAL depus de reclamant în cadrul competiției 2 de proiecte în cadrul programului Idei, neacordarea bonusului de 5 puncte aferent criteriului CEEX fiind justificată de faptul că reclamantul nu a îndeplinit acest criteriu, întrucât nu a făcut aplicație în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener. Față de caracterul accesoriu al cererii de obligare a pârâților la plata de daune morale în raport de petitul principal, a fost respinsă în consecință și această cerere. Referitor la cererea de chemare în garanție a MFP s-a reținut că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 60-63 C. proc.

civ., neexistând între părți raporturi contractuale care să constituie izvor al obligației de garanție; totodată soluția se impune și ca urmare a respingerii cererii de chemare în judecată. Împotriva încheierilor de ședință și a sentinței pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs M.O. Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9, precum și ale art. 304 1 C. proc. civ., iar în motivarea ei s-a arătat, în esență, că: 1. Sub aspect formal: - În mod greșit instanța a apreciat că declarația pe proprie răspundere este o dovadă că criteriul CEEX „a fost aplicabil la evaluarea proiectelor în competiția din anul 2008, contrar susținerilor reclamantului”, întrucât acest criteriu nu este definit nicăieri în documentația Competiției 2008, nici în Pachetul de Informații, nici în Fișa de evaluare anexată.

Modul de aplicare a criteriului CEEX” este definit doar în Pachetul de Informații/ Formularul de Evaluare pentru Competiția 2007, criteriul 5, care au fost abrogate prin Decizia nr. 9458 din 10 ianuarie 2008 a Președintelui ANCS care a reglementat desfășurarea Competiției 2008 - la care a participat proiectul ASTRAL. Recurentul a luat decizia de a participa la Competiția Idei 2008 după ce a analizat informația solicitată prin Declarația pe propria răspundere și criteriile de evaluare din noul Formular de evaluare pentru Competiția Idei 2008. Interpretarea dată de instanța de fond la filele 10-11 din sentință nu este corectă și nici legală, deoarece recurentul-reclamant a avut cunoștință și a semnat că se conformează cerințelor programului CEEX, așa cum rezultă ele din HG nr. 368/2005, Ordinul M.E.C.

nr. 4168 din 28 aprilie 2005 și documentația competiției Idei 2008. Precizările făcute în Declarația pe propria răspundere „atât în ce privește organizarea work shop-ului ȘTIINȚE și a celui de-al doilea work shop STIMM, cât și referitor la participarea în calitate de Director de proiect, la Programul PECS al Agenției Spațiale Europene, demonstrează în mod convingător conformarea la cerințele programului CEEX - fapt acceptat și de C.N.C.S.I.S. prin adresa nr. 1312 din 5 februarie 2009, însă instanța de fond nu a ținut cont de acest argument. De asemenea, s-a reținut în mod greșit că au fost aduse la cunoștința pârâților, prin publicarea pe site-ul autorității contractante, condițiile de participare la competiția de proiecte, în acest mod criteriul CEEX fiind cunoscut încă de la începutul demarării programului, câtă vreme cadrul general de desfășurare al programului CEEX a fost stabilit prin HG nr. 368/2005 și Ordinul M.E.C.

nr. 4168/2005 unde nu apare nicio referire la „criteriul CEEX”, iar o astfel de indicație nu apare nici pe site-ul Competiției Idei 2008, la care a participat proiectul ASTRAL. 2. Pe fondul cauzei: Deși a admis că C.N.C.S.I.S. are atribuții atât în ceea ce privește evaluarea proiectelor (…) și soluționarea contestațiilor, instanța a ignorat practic conținutul adresei nr. 1312 din 5 februarie 2009 în care se arată: „Proiectul ASTRAL (..) nu a primit cele 5 puncte privitoare la criteriul CEEX, contrar faptului că autorul proiectului a aplicat și a câștigat un proiect depus în cadrul programului european PECS, echivalent al programului FP7. C.N.C.S.I.S. consideră îndreptățită acordarea celor 5 puncte ale criteriului CEEX în cazul proiectului ASTRAL și vă solicită spre aprobare acordarea acestor 5 puncte”.

Or, instanța ar fi trebuit că trateze absența unei precizări explicite a programului PECS în procedura Competiției Idei 2008 cu aceeași măsură cu care a tratat absența definirii Criteriului CEEX, cu atât mai mult cu cât colaborarea cu Agenția Spațială Europeană este esențială pentru cercetarea în domeniul spațial. În contestația depusă, recurentul a prezentat motivul pertinent pentru echivalarea FP7/PECS, fiind un motiv temeinic, legal și în deplin acord cu cerințele programului CEEX. Se menționează că în urma desfășurării cu succes a programului PECS România a semnat acordul de aderare la Agenția Spațială Europeană (ESA), acord ratificat prin H.G. nr. 262/2011. Activitatea reclamantului, așa cum reiese atât din Declarația pe propria răspundere cât și din Secțiunea 8.4.1.1.

Directorul de proiect, a propunerii de proiect ASTRAL, depusă la dosarul cauzei, justifică pe deplin afirmația că reclamantul s-a conformat într-adevăr la cerințele programului CEEX. În ceea ce privește posibilitatea de a „genera discriminare între participanți”, cum reține instanța de fond, în realitate sentința recurată consfințește discriminarea generată în sens opus, reclamantul fiind defavorizat în raport cu ceilalți participanți; în acest sens s-a arătat, între altele, că unii participanți au primit din oficiu cele 5 puncte deși „criteriul CEEX” a vizat doar participanții la modulele I și III ale Programului CEEX. De altfel, apreciază recurentul, lipsa de eficacitate a aplicării „criteriului CEEX” este demonstrată de faptul că în competițiile ulterioare s-a renunțat la acest criteriu.

- În ceea ce privește excepția lipsei calități procesuale pasive a M.E.N., soluția primei instanțe este, de asemenea, incorectă, fiind făcute în precizarea de acțiune la Judecătoria Sectorului 5 referiri la legislație, conform căreia este evidentă subordonarea instituțiilor chemate în judecată. S-a precizat și în concluziile scrise depuse la Curtea de Apel București că A.N.C.S. s-a desființat conform art. 5 pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 96/2012, privind reorganizarea Guvernului, și art. 25 lit. b) din H.G. nr. 185/2013 privind organizarea și funcționarea M.E.N. Activitățile, atribuțiile și structurile A.N.C.S. au fost preluate de M.E.N., în conformitate cu art. 5 pct. 1 din O.U.G. nr. 96/2012 și art. 1 alin. (1), art. 3, art. 6 din H.G.

nr. 185/2013, iar potrivit O.U.G. nr. 96/2012 (art. 5 și art. 32 pct. h) M.E.C.I. se numește acum M.E.N. - Cererea de chemare în garanție a primit, la rându-i, o dezlegare greșită, având în vedere că Ministerul de Finanțe este ordonator principal de credite și asigură, prin M.E.N. (ordonator secundar), fondurile necesare derulării proiectelor de cercetare PN2, astfel că se impune modificarea sentinței recurate și să se constate că acest minister are calitatea de chemat în garanție. S-a formulat întâmpinare de către M.E.N., succesor de drept al A.N.C.S., în conformitate cu prevederile H.G. nr. 185/2013, solicitându-se respingerea recursului. S-a arătat că în mod corect instanța a reținut că semnarea de către reclamant a declarației pe proprie răspundere, în calitate de director de proiect, participant la competiția din 2008, constituie dovada că acesta cunoștea faptul că nu îndeplinea criteriul pentru acordarea celor 5 puncte.

Susținerea reclamantului că participarea la Proiectul CEEX Modulul 3 ar fi fost suficientă pentru acordarea celor 5 puncte prevăzute de Criteriul CEEX, considerând-o echivalentă cu o aplicație în cadrul Programului FP7, nu este întemeiată, deoarece sunt competiții cu surse de finanțare diferite și criterii de eligibilitate diferite. În același timp, pe site-ul instituției a fost publicată Decizia A.N.C.S. nr. 9458 din 10 ianuarie 2008 privind aprobarea Pachetului de informații, pachet care nu mai cuprindea Criteriul CEEX, iar faptul că această Decizie nu i-a fost pusă la dispoziția reclamatului nu poate fi reținută. De asemenea, în mod corect instanța de fond a reținut că Programul PECS – competiția la care a participat reclamatul - nu putea fi echivalat cu un Program FP7, având în vedere că, potrivit O.G.

nr. 57/2002 privind cercetarea științifică, finanțările se acordă doar în sistem competițional. Recurentul a formulat un răspuns punctual la observațiile aduse prin această întâmpinare, concluzionând că M.E.N. ilustrează în modul cel mai convingător lipsa de coerență în formularea „Criteriului CEEX” și în aplicarea acestui criteriu la Competiția 2008 a Programului Idei. S-a formulat întâmpinare de către M.E.C.S. (fost M.E.N.), conform O.U.G. nr. 86/2014, arătându-se că în mod corect față de acest minister s-a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, nefiind îndeplinită, în speță, condiția identității între obiectul cererii reclamantului și persoana chemată în proces în calitate de pârât.

Referitor la afirmația recurentului a A.N.C.S. s-a desființat conform O.U.G. nr. 96/2012, intimatul M.E.C.S. face trimitere la dispozițiile art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 86/2014 potrivit cărora atribuțiile în temeiul cercetării științifice ale acestui minister se realizează prin Autoritatea Națională pentru Cercetare și Inovare (A.N.C.I.) înființată ca organ de specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea ministerului. Examinând cauza, Înalta Curte reține că nu există motive de reformare a sentinței recurate, astfel că va respinge recursul ca nefondat, pentru cele ce vor fi punctate în continuare. Obiectul acțiunii formulate de reclamantul M.O. în contradictoriu cu pârâții C.N.C.S.I.S., A.N.C.S.

și M.E.C.I. a vizat obligarea acestora să includă în proiectul Aplicații spațiale de electrodinamica plasmei: Relația curent-tensiune în regiunea de accelerare aurolară (ASTRAL), cod CNCSIS 809 - cu care reclamantul a participat la Competiția martie 2008, organizată în cadrul programului Idei,Proiecte de Cercetare Exploratorie - în lista proiectelor finanțate; totodată s-a cerut ca C.N.C.S.I.S. să își recunoască eroarea săvârșită în evaluarea proiectului ASTRAL și să publice îndreptarea cuvenită pe site-ul său, precum și republicarea rezultatelor Competiției Idei din martie 2008, cu evidențierea separată a punctajului acordat de experții evaluatori (maxim 95 puncte) și a bonusului administrativ de 5 puncte pentru Criteriul CEEX, acordat în mod netemeinic de către C.N.C.S.I.S.

Reclamantul a mai solicitat și daune morale în valoare de 1 leu de la C.N.C.S.I.S., ca urmare a atingerii aduse prestigiului său profesional prin depunctarea nejustificată a proiectului ASTRAL. Totodată, în temeiul art. 60-63 C. proc. civ. a fost chemat în garanție M.F.P. care urmează să fie obligat la virarea fondurilor necesare derulării proiectului, potrivit H.G. nr. 475 din 23 mai 2007. Așa cum se poate observa din considerentele sentinței aflate în control judiciar, raportându-se la obiectul cauzei, în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ. judecătorul fondului a soluționat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâți. Înalta Curte constată că dezlegarea dată acestei excepții este corectă și legală, prima instanță reținând lipsa calității procesuale pasive numai în privința M.E.N.

(în prezent M.E.C.I.). Contrar celor susținute prin cererea de recurs motivarea soluției pe aspectul lipsei calității procesuale a ministerului este fundamentată. Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, sau față de care se poate realiza interesul respectiv. În acest context, pe de o parte ministerul nu a avut și nu are atribuții legal în ceea ce privește organizarea și desfășurarea competițiilor de proiecte științifice, nu este emitentul vreunui act contestat de reclamant, iar pe de altă parte faptul că în subordinea ministerului funcționează instituții cu atribuții în acest domeniu al organizării competițiilor de genul celei în care a participat reclamantul, nu este relevant pentru a conferi calitate procesuală pasivă M.E.N.

Nu în ultimul rând, este importantă precizarea că în cuprinsul acțiunii nu se formulează nicio pretenție față de minister, astfel că în mod just acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, criticile aduse de recurent nu pot fi primite, prima instanță concluzionând argumentat, în fapt și în drept, că evaluarea proiectului ASTRAL depus de reclamant în luna martie 2008 în cadrul Programului Idei Competiția 2, organizată de C.N.C.S.I.S., s-a făcut cu respectarea criteriilor de evaluare, cu mențiunea că nu au fost acordate 5 puncte aferente criteriului Conformare la cerințele programului cercetare de excelență - CEEX și că în mod justificat CNCSIS prin adresele din 11 noiembrie 2008 și din 19 decembrie 2008 a menținut punctajul acordat (92,30 puncte), respingând contestația reclamantului, înregistrată din 17 octombrie 2008. Recurentul-reclamant a considerat că în mod greșit nu i-au fost acordate cele 5 puncte precizate în Criteriul CEEX, deși așa cum rezultă din actele dosarului a cunoscut că acest criteriu nu s-a mai acordat la Competiția din 2008, la care a participat.

În acest sens, judecătorul fondului a remarcat că pe site-ul instituției a fost publicată Decizia Președintelui A.N.C.S. nr. 9458 din 10 ianuarie 2008 privind aprobarea Pachetului de informații al Programului Idei, iar acest pachet nu mai cuprindea Criteriul CEEX, spre deosebire de Competiția din anul 2007 în care Criteriul în discuție era menționat în fișa de evaluare. Cum această informație are un caracter public, orice critică de nelegalitate, sub acest aspect, nu se susține. În plus, s-a apreciat relevantă declarația pe proprie răspundere privind conformarea la cerințele Programului Cercetare de Excelență - CEEX, Modulul I sau II, declarație prevăzută în pachetul de informații; potrivit acestei declarații ofertantul trebuia să menționeze dacă a participat la Programul CEEX, Modulul I sau II și dacă a făcut aplicația în cadrul ProgramuluiFP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener.

În declarația pe propria răspundere reclamantul a arătat că a condus proiectul CEEX Modulul 3, Interdicții solar-terestre de la microscală la modele globale (STIMM) derulat în intervalul septembrie 2005-octombrie 2006 și că nu a făcut aplicație în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener. În aceste condiții chiar dacă ar mai fi fost aplicabil Criteriul CEEX, reclamantul nu îndeplinea condițiile pentru aplicarea lui, deoarece nu a făcut nicio aplicație în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener, deși această condiție era obligatorie pentru acordarea celor 5 puncte suplimentare.

Așadar, semnarea declarației pe propria răspundere reprezintă dovada că recurentul-reclamant cunoștea faptul că nu îndeplinea criteriul pentru acordarea celor 5 puncte; în plus, așa cum observă judecătorul fondului, cuprinsul declarației amintite este extrem de important, reclamantul precizând: „deși directorul de proiect nu are la momentul actual o aplicație formală în cadrul Programului FP7, considerăm că obiectivul strategic al finanțării proiectului STIMM, respectiv întărirea participării la fluxul științific internațional și creșterea vizibilității cercetării românești, a fost atins”.

În mod just, s-a mai reținut că așa cum rezultă și din adresa nr. 1312 din 5 februarie 2009 a C.N.C.S.I.S., pe care recurentul o invocă și în cererea de recurs, faptul că acesta a câștigat un proiect depus în cadrul programului european PECS și exprimarea opiniei că acest program ar fi echivalent al Programului FP7, nu pot conduce la concluzia unei echivalări a celor două programe pentru că Programul PECS nu a fost prevăzut în procedura Competiției din anul 2008 și pentru că o astfel de echivalare în favoarea reclamantului ar fi nelegală și ar genera discriminare între participanți. De altfel, pentru imposibilitatea echivalării celor două programe rezultă și din prevederile O.U.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică potrivit cărora finanțarea se acordă în sistem competițional (art. 52). În acest context, s-a considerat consistentă apărarea A.N.C.S.

în sensul că programul PECS nu se încadrează în Programul Cadru 7 al UE pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7), motiv pentru care nu poate fi luat în considerare în cadrul competiției PN II. Referitor la cererea de chemare în garanție a M.F.P., Înalta Curte reține că instanța de fond a dat o dezlegare corectă, motivată în principal pe inexistența unor raporturi contractuale către pârâți și chematul în garanție care să constituie izvor al obligației de garanție, neexistând nicio prevedere legală în acest sens, iar în subsidiar ca fiind o soluție ce decurge din soluția dată cererii principale. Față de cele expuse, criticile subsumate dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

și art. 304 1 C. proc. civ. nu se confirmă și având în vedere dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.O. împotriva încheierii din 24 aprilie 2013, a încheierii din 29 mai 2014, precum și a Sentinței civile nr. 1838 din 5 iunie 2013 ale Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2015.