ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 173/2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 173/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr.

1838 din 5 iunie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității

procesuale pasive a pârâtului M.E.N. și a respins excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâților Autoritatea Națională pentru Cercetare

Științifică și Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul

Superior, respingând acțiunea în contradictoriu cu pârâtul M.E.N., ca fiind

formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Totodată,

Curtea de apel a respins acțiunea formulată de reclamantul M.O., în

contradictoriu cu pârâții Consiliul Național al Cercetării Științifice din

Învățământul Superior și Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, ca

neîntemeiată, respingând și cererea de chemare în garanție a M.F.P.

Pentru

a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele aspecte :

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București, reclamantul

a chemat în judecată pe pârâții:

1.

Consiliul Național al Cercetării Științifice din învățământul Superior (în

continuare C.N.C.S.I.S.);

2.

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (în continuare A.N.C.S.);

3.

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării (în continuare M.E.C.I.);

4.

Ministerul Finanțelor Publice (în continuare M.F.P.).

Reclamantul

a solicitat ca primii trei pârâți să obligați să includă proiectul

Aplicații spațiale de electrodinamica plasmei: Relația curent-tensiune în

regiunea de accelerare aurorală (ASTRAL), cod CNCSIS 809 - cu care a participat

la Competiția Martie 2008, organizată în cadrul programului Idei, Proiecte de

Cercetare Exploratorie - în lista proiectelor finanțate.

Cu

privire la cel de-al patrulea pârât, s-a solicitat, în temeiul prevederilor art.

60-63 C. proc. civ. chemarea în garanție a acestuia pentru ca, în cazul în care

admiterii cererii de chemare în judecată, să se dispună prin aceeași hotărâre

ca Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat la virarea fondurilor necesare

derulării proiectului - potrivit H.G. 475 din 23 mai 2007, privind aprobarea

Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare II pentru perioada 2007-2013,

coroborat cu H.G. 1265 din 13 august 2004, referitoare la normele metodologice

de contractare, finanțare, monitorizare și evaluare a programelor și

proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare.

Prin

Sentința civilă nr. 3201 din 13 aprilie 2011, Judecătoria sectorului 5

București și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București, secția

contencios administrativ.

Tribunalul

București, secția contencios administrativ, prin Sentința civilă nr. 997

din 22 februarie 2013 și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Curtea

de apel a reținut referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive

invocată de pârâtul Ministerul Educației, că aceasta este întemeiată, întrucât

din interpretarea prevederilor legale privind organizarea și funcționarea

ministerului pârât rezultă că această autoritate nu a avut și nu are atribuții

legale în ceea ce privește organizarea și desfășurarea acestor competiții de

proiecte științifice, nefiind emitentul niciunui act contestat de reclamant.

Excepția

lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Consiliul Național al

Cercetării Științifice din învățământul Superior și Autoritatea Națională

pentru Cercetare Științifică s-a considerat că este neîntemeiată.

S-a

reținut că pârâtul C.N.C.I.S. este instituția cu atribuții în domeniul

evaluării proiectelor, potrivit art. 3 pct. c) din anexa la Ordinul M.E.C. nr. 5771 din 29 noiembrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare

și funcționare a Consiliului, în vigoare la data desfășurării Competiției idei -

PCE 2008, iar din analiza înscrisurilor depuse la dosar, rezultă că atât adresa

nr. 1312 din 05 februarie 2009, cât și răspunsul transmis reclamantului cu

adresa nr. 2769 din 06 aprilie 2009 emană de la pârâtul C.N.C.I.S., fiind

semnate de președintele acestei instituții, fiind indiscutabil faptul că

pârâtul are atribuții în ceea ce privește evaluarea proiectelor depuse în

cadrul competiției și soluționarea contestațiilor formulate împotriva modului

de acordare a punctajului.

În

ceea ce o privește pe pârâta A.N.C.S., s-a constatat că are calitatea de

emitentă a Deciziei nr. 9458 din 10 ianuarie 2008 prin care s-a reglementat

organizarea competiției Idei – PCE 2008, actul fiind semnat de președintele

instituției.

Pe

fondul cauzei, s-a reținut că, în fapt, în luna martie 2008, pârâtul C.N.C.S.I.S.

a organizat Competiția 2 de proiecte în cadrul programului Idei, după

publicarea prealabilă pe site-ul instituției a Pachetului de Informații și a

Criteriilor de Evaluare, competiție în cadrul căreia reclamantul a depus

proiectul Aplicații spațiale de electrodinamica plasmei: Relația

curent-tensiune în regiunea de accelerare aurorală (ASTRAL), cod CNCSIS 809.

Proiectul

depus de reclamant a fost examinat de către experții evaluatori, care au

acordat 92,30 puncte, conform criteriilor de evaluare, cu mențiunea că

reclamantului nu i-au fost acordate cele 5 puncte aferente criteriului

„CEEX" (Conformare la cerințele programului Cercetare de excelență - CEEX),

considerându-se că acest criteriu nu este îndeplinit.

Prin

adresele nr. 9485 din 11 noiembrie 2008 și 11819 din 19 decembrie 2008, pârâtul

C.N.C.I.S. a comunicat reclamantului că soluția este de respingere a

contestației formulate, întrucât nu s-a interpretat în mod greșit aplicarea

criteriului CEEX, impunându-se menținerea punctajului acordat inițial.

S-a

constatat că, într-adevăr, deși în competiția din 2007, Criteriul CEEX a

fost menționat în fișa de evaluare a proiectului, în timp ce, în competiția din

2008, acest criteriu nu mai este menționat în mod expres în fișa de evaluare,

totuși în pachetul de informații pentru aceasta competiție era prevăzuta

și declarația pe propria răspundere privind conformarea la cerințele

Programului Cercetare de Excelenta - CEEX, Modulul I sau II, prin care

ofertantul trebuia să declare daca a participat la Programul CEEX, Modulul I sau II și daca a făcut aplicație în cadrul programului FP7 în

calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener.

Reclamantul

a semnat declarația pe proprie răspundere, în calitate de Director proiect,

participant la competiție (fila 210 dosar), aspect, de altfel, necontestat, iar

din cuprinsul acestei declarații, rezultă că acesta a condus proiectul CEEX

Modulul 3, Interdicții solar - terestre de la microscala la modele globale

(STIMM) derulat în intervalul septembrie 2005 - octombrie 2006 și ca nu a făcut

aplicație în cadrul programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al

unui grup de cercetare partener, subliniind ca, deși nu are la momentul actual

o aplicație formala în cadrul programului FP 7, considera ca obiectivul

strategic al finanțării proiectului STIMM, respectiv întărirea participării la

fluxul științific internațional și creșterea vizibilității cercetării

romanești, a fost atins.

S-a

constatat că reclamantul a avut cunoștință cu privire la aplicabilitatea

acestui criteriu și la punctajul aferent, inclusiv la motivele instituirii

criteriului CEEX, aceste aspecte rezultând din faptul că a invocat în

declarație unele aspecte de natură să demonstreze că, deși în mod formal nu

întrunește această cerință, dat fiind faptul că nu a făcut aplicație în cadrul

programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare

partener, în realitate, prin participarea la programul PECS, scopul acestei

cerințe este atins

S-a

constat că împrejurarea conform căreia din punct de vedere formal, în cadrul

competiției din anul 2008, acest criteriu nu mai este menționat în mod expres

în fișa de evaluare, așa cum s-a întâmplat în competiția din anul 2007, nu

poate conduce la concluzia că acesta a fost aplicat nelegal în anul 2008,

întrucât în timp ce în competiția din anul 2007, verificarea îndeplinirii

acestui criteriu s-a făcut de către evaluatori, ceea ce impunea includerea în

fișa de evaluare, în competiția din 2008, verificarea îndeplinirii criteriului

CEEX s-a analizat de către UEFISCSU (Unitatea Executivă pentru Finanțarea

Învățământului Superior și a Cercetării Științifice) și nu de către evaluatori,

motiv pentru care nu a mai fost inclus în fișa de evaluare, fiind însă menținut

în cadrul criteriilor de eligibilitate a proiectelor.

În

ceea ce privește verificarea îndeplinirii criteriului "Conformare la

cerințele programului Cercetare de excelență - CEEX”, s-a constatat că, în

situația în care directorul de proiect a participat anterior competiției din

anul 2008, ca director de proiect în cadrul Programului CEEX și a făcut

aplicație în cadrul Programului FP7, se considera că este îndeplinit criteriul

CEEX, urmând a se acorda bonusul de 5 puncte, iar în cazul în care directorul

de proiect a participat la Programul CEEX și nu a făcut aplicație în cadrul

Programului FP7, se considera că nu este îndeplinit criteriul CEEX, consecința

fiind neacordarea celor 5 puncte.

Având

în vedere că prin Declarația pe proprie răspundere, reclamantul a arătat faptul

ca, în calitatea să de director de proiect, a condus proiectul CEEX Modul 3

„Interdicții solar - terestre de la microscala la modele globale (STIMM),

derulat în intervalul Septembrie 2005 - Octombrie 2006 și că nu a făcut

aplicație în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui

grup de cercetare partener, în mod corect s-a apreciat că reclamantul nu a

îndeplinit criteriul CEEX iar pe cale de consecință, în mod corect acestuia nu

i-a fost acordat bonusul de 5 puncte, întrucât acesta nu a făcut aplicație în

cadrul Programului FP7.

În

ceea ce privește faptul că reclamantul a câștigat un proiect depus în cadrul

programului european PECS, așa cum rezultă și din adresa nr. 1312 din 05

februarie 2009, chiar dacă în cuprinsul adresei se exprimă opinia potrivit

căreia acesta ar fi un program echivalent al programului FP7, s-a apreciat că,

în condițiile în care programul PECS nu a fost prevăzut în procedura

competiției organizate în anul 2008, acordarea unei astfel de echivalări în

favoarea reclamantului ar fi nelegală și ar genera discriminare între

participanți.

De

asemenea, s-a reținut și pertinența susținerii pârâtei ANCS, în sensul că

programul PECS nu se încadrează în Programul Cadru 7 al Uniunii Europene pentru

cercetare și dezvoltare tehnologica (PC7), motiv pentru care acesta nu poate fi

luat în considerare în cadrul competiției PN II.

Prin

urmare s-a reținut că nu există nici un viciu de procedură în ceea ce privește

evaluarea proiectului ASTRAL depus de reclamant în cadrul competiției 2 de

proiecte în cadrul programului Idei, neacordarea bonusului de 5 puncte aferent

criteriului CEEX fiind justificată de faptul că reclamantul nu a îndeplinit

acest criteriu, întrucât nu a făcut aplicație în cadrul Programului FP7 în

calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener.

Față

de caracterul accesoriu al cererii de obligare a pârâților la plata de daune

morale în raport de petitul principal, a fost respinsă în consecință și această

cerere.

Referitor

la cererea de chemare în garanție a MFP s-a reținut că nu sunt îndeplinite cerințele

prevăzute de art. 60-63 C. proc. civ., neexistând între părți raporturi contractuale

care să constituie izvor al obligației de garanție; totodată soluția se impune

și ca urmare a respingerii cererii de chemare în judecată.

Împotriva

încheierilor de ședință și a sentinței pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs M.O.

Cererea

de recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9,

precum și ale art. 304

1

C. proc. civ., iar în motivarea ei s-a arătat,

în esență, că:

1.

Sub aspect formal:

-

În mod greșit instanța a apreciat că declarația pe proprie răspundere este o

dovadă că criteriul CEEX „a fost aplicabil la evaluarea proiectelor în

competiția din anul 2008, contrar susținerilor reclamantului”, întrucât acest

criteriu nu este definit nicăieri în documentația Competiției 2008, nici în

Pachetul de Informații, nici în Fișa de evaluare anexată.

Modul

de aplicare a criteriului CEEX” este definit doar în Pachetul de Informații/ Formularul

de Evaluare pentru Competiția 2007, criteriul 5, care au fost abrogate prin

Decizia nr. 9458 din 10 ianuarie 2008 a Președintelui ANCS care a reglementat desfășurarea

Competiției 2008 - la care a participat proiectul ASTRAL. Recurentul a luat decizia

de a participa la Competiția Idei 2008 după ce a analizat informația solicitată

prin Declarația pe propria răspundere și criteriile de evaluare din noul

Formular de evaluare pentru Competiția Idei 2008.

Interpretarea

dată de instanța de fond la filele 10-11 din sentință nu este corectă și nici

legală, deoarece recurentul-reclamant a avut cunoștință și a semnat că se conformează

cerințelor programului CEEX, așa cum rezultă ele din HG nr. 368/2005, Ordinul M.E.C.

nr. 4168 din 28 aprilie 2005 și documentația competiției Idei 2008. Precizările

făcute în Declarația pe propria răspundere „atât în ce privește organizarea

work shop-ului ȘTIINȚE și a celui de-al doilea work shop STIMM, cât și

referitor la participarea în calitate de Director de proiect, la Programul PECS

al Agenției Spațiale Europene, demonstrează în mod convingător conformarea la

cerințele programului CEEX - fapt acceptat și de C.N.C.S.I.S. prin adresa nr. 1312

din 5 februarie 2009, însă instanța de fond nu a ținut cont de acest argument.

De

asemenea, s-a reținut în mod greșit că au fost aduse la cunoștința pârâților,

prin publicarea pe site-ul autorității contractante, condițiile de participare

la competiția de proiecte, în acest mod criteriul CEEX fiind cunoscut încă de

la începutul demarării programului, câtă vreme cadrul general de desfășurare al

programului CEEX a fost stabilit prin HG nr. 368/2005 și Ordinul M.E.C. nr. 4168/2005

unde nu apare nicio referire la „criteriul CEEX”, iar o astfel de indicație nu

apare nici pe site-ul Competiției Idei 2008, la care a participat proiectul ASTRAL.

2.

Pe fondul cauzei:

Deși

a admis că C.N.C.S.I.S. are atribuții atât în ceea ce privește evaluarea proiectelor

(…) și soluționarea contestațiilor, instanța a ignorat practic conținutul adresei

nr. 1312 din 5 februarie 2009 în care se arată: „Proiectul ASTRAL (..) nu a

primit cele 5 puncte privitoare la criteriul CEEX, contrar faptului că autorul

proiectului a aplicat și a câștigat un proiect depus în cadrul programului

european PECS, echivalent al programului FP7. C.N.C.S.I.S. consideră

îndreptățită acordarea celor 5 puncte ale criteriului CEEX în cazul proiectului

ASTRAL și vă solicită spre aprobare acordarea acestor 5 puncte”.

Or,

instanța ar fi trebuit că trateze absența unei precizări explicite a

programului PECS în procedura Competiției Idei 2008 cu aceeași măsură cu care a

tratat absența definirii Criteriului CEEX, cu atât mai mult cu cât colaborarea cu

Agenția Spațială Europeană este esențială pentru cercetarea în domeniul

spațial. În contestația depusă, recurentul a  prezentat motivul pertinent pentru

echivalarea FP7/PECS, fiind un motiv temeinic, legal și în deplin acord cu cerințele

programului CEEX.

Se

menționează că în urma desfășurării cu succes a programului PECS România a semnat

acordul de aderare la Agenția Spațială Europeană (ESA), acord ratificat prin H.G.

nr. 262/2011. Activitatea reclamantului, așa cum  reiese atât din Declarația pe

propria răspundere cât și din Secțiunea 8.4.1.1. Directorul de proiect, a

propunerii de proiect ASTRAL, depusă la  dosarul cauzei, justifică pe deplin

afirmația că reclamantul s-a conformat într-adevăr la cerințele programului

CEEX.

În

ceea ce privește posibilitatea de a „genera discriminare între participanți”,

cum reține instanța de fond, în realitate sentința recurată consfințește discriminarea

generată în sens opus, reclamantul fiind defavorizat în raport cu ceilalți

participanți; în acest sens s-a arătat, între altele, că unii participanți au primit

din oficiu cele 5 puncte deși „criteriul CEEX” a vizat doar participanții la modulele

I și III ale Programului CEEX. De altfel, apreciază recurentul, lipsa de

eficacitate a aplicării „criteriului CEEX” este demonstrată de faptul că în

competițiile ulterioare s-a renunțat la acest criteriu.

-

În ceea ce privește excepția lipsei calități procesuale pasive a M.E.N.,

soluția primei instanțe este, de asemenea, incorectă, fiind făcute în

precizarea de acțiune la Judecătoria Sectorului 5 referiri la legislație,

conform căreia este evidentă subordonarea instituțiilor chemate în judecată.

S-a precizat și în concluziile scrise depuse la Curtea de Apel București că A.N.C.S.

s-a desființat conform art. 5 pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 96/2012, privind reorganizarea

Guvernului, și art. 25 lit. b) din H.G. nr. 185/2013 privind organizarea și

funcționarea M.E.N. Activitățile, atribuțiile și structurile A.N.C.S. au fost preluate

de M.E.N., în conformitate cu art. 5 pct. 1 din O.U.G. nr. 96/2012 și art. 1

alin. (1), art. 3, art. 6 din H.G. nr. 185/2013, iar potrivit O.U.G. nr. 96/2012

(art. 5 și art. 32 pct. h) M.E.C.I. se numește acum M.E.N.

-

Cererea de chemare în garanție a primit, la rându-i, o dezlegare greșită, având

în vedere că Ministerul de Finanțe este ordonator principal de credite și

asigură, prin M.E.N. (ordonator secundar), fondurile necesare derulării

proiectelor de cercetare PN2, astfel că se impune modificarea sentinței

recurate și să se constate că acest minister are calitatea de chemat în

garanție.

S-a

formulat întâmpinare de către M.E.N., succesor de drept al A.N.C.S., în conformitate

cu prevederile H.G. nr. 185/2013, solicitându-se respingerea recursului. S-a arătat

că în mod corect instanța a reținut că semnarea de către reclamant a declarației

pe proprie răspundere, în calitate de director de proiect, participant la competiția

din 2008, constituie dovada că acesta cunoștea faptul că nu îndeplinea criteriul

pentru acordarea celor 5 puncte. Susținerea reclamantului că participarea la

Proiectul CEEX Modulul 3 ar fi fost suficientă pentru acordarea celor 5 puncte prevăzute

de Criteriul CEEX, considerând-o echivalentă cu o aplicație în cadrul Programului

FP7, nu este  întemeiată, deoarece sunt competiții cu surse de finanțare diferite

și criterii de eligibilitate diferite.

În

același timp, pe site-ul instituției a fost publicată Decizia A.N.C.S. nr. 9458

din 10 ianuarie 2008 privind aprobarea Pachetului de informații, pachet care nu

mai cuprindea Criteriul CEEX, iar faptul că această Decizie nu i-a fost pusă la

dispoziția reclamatului nu poate fi reținută.

De

asemenea, în mod corect instanța de fond a reținut că Programul PECS –

competiția la care a participat reclamatul - nu putea fi echivalat cu un

Program FP7, având în vedere că, potrivit O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică,

finanțările se acordă doar în sistem competițional.

Recurentul

a formulat un răspuns punctual la observațiile aduse prin această întâmpinare,

concluzionând că M.E.N. ilustrează în modul cel mai convingător lipsa de

coerență în formularea „Criteriului CEEX” și în aplicarea acestui criteriu la

Competiția 2008 a Programului Idei.

S-a

formulat întâmpinare de către M.E.C.S. (fost M.E.N.), conform O.U.G. nr. 86/2014,

arătându-se că în mod corect față de acest minister s-a respins acțiunea ca

fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, nefiind

îndeplinită, în speță, condiția identității între obiectul cererii

reclamantului și persoana chemată în proces în calitate de pârât. Referitor la afirmația

recurentului a A.N.C.S. s-a desființat conform O.U.G. nr. 96/2012, intimatul M.E.C.S.

face trimitere la dispozițiile art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 86/2014 potrivit

cărora atribuțiile în temeiul cercetării științifice ale acestui minister se realizează

prin Autoritatea Națională pentru Cercetare și Inovare (A.N.C.I.) înființată ca

organ de specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică,

în subordinea ministerului.

Examinând

cauza, Înalta Curte reține că nu există motive de reformare a sentinței

recurate, astfel că va respinge recursul ca nefondat, pentru cele ce vor fi punctate

în continuare.

Obiectul

acțiunii formulate de reclamantul M.O. în contradictoriu cu pârâții C.N.C.S.I.S.,

A.N.C.S. și M.E.C.I. a vizat obligarea acestora să includă în proiectul Aplicații

spațiale de electrodinamica plasmei: Relația curent-tensiune în regiunea de accelerare

aurolară (ASTRAL), cod CNCSIS 809 - cu care reclamantul a participat la Competiția

martie 2008, organizată în cadrul programului Idei,Proiecte de Cercetare

Exploratorie - în lista proiectelor finanțate; totodată s-a cerut ca C.N.C.S.I.S.

să își recunoască eroarea săvârșită în evaluarea proiectului ASTRAL și să

publice îndreptarea cuvenită pe site-ul său, precum și republicarea rezultatelor

Competiției Idei din martie 2008, cu evidențierea separată a punctajului

acordat de experții evaluatori (maxim 95 puncte) și a bonusului administrativ

de 5 puncte pentru Criteriul CEEX, acordat în mod netemeinic de către C.N.C.S.I.S.

Reclamantul

a mai solicitat și daune morale în valoare de 1 leu de la C.N.C.S.I.S., ca

urmare a atingerii aduse prestigiului său profesional prin depunctarea nejustificată

a proiectului ASTRAL.

Totodată,

în temeiul art. 60-63 C. proc. civ. a fost chemat în garanție M.F.P. care urmează

să fie obligat la virarea fondurilor necesare derulării proiectului, potrivit H.G.

nr. 475 din 23 mai 2007.

Așa

cum se poate observa din considerentele sentinței aflate în control judiciar,

raportându-se la obiectul cauzei, în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

judecătorul fondului a soluționat cu prioritate excepția lipsei calității

procesuale pasive invocate de pârâți.

Înalta

Curte constată că dezlegarea dată acestei excepții este corectă și legală,

prima instanță reținând lipsa calității procesuale pasive numai în privința M.E.N.

(în prezent M.E.C.I.).

Contrar

celor susținute prin cererea de recurs motivarea soluției pe aspectul lipsei calității

procesuale a ministerului este fundamentată.

Calitatea

procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului

și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății,

sau față de care se poate realiza interesul respectiv. În acest context, pe de

o parte ministerul nu a avut și nu are atribuții legal în ceea ce privește organizarea

și desfășurarea competițiilor de proiecte științifice, nu este emitentul vreunui

act contestat de reclamant, iar pe de altă parte faptul că în subordinea

ministerului funcționează instituții cu atribuții în acest domeniu al

organizării competițiilor de genul celei în care a participat reclamantul, nu este

relevant pentru a conferi calitate procesuală pasivă M.E.N.

Nu

în ultimul rând, este importantă precizarea că în cuprinsul acțiunii nu se formulează

nicio pretenție față de minister, astfel că în mod just acțiunea formulată în contradictoriu

cu acest pârât a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără

calitate procesuală pasivă.

Pe

fondul cauzei, criticile aduse de recurent nu pot fi primite, prima instanță concluzionând

argumentat, în fapt și în drept, că evaluarea proiectului ASTRAL depus de reclamant

în luna martie 2008 în cadrul Programului Idei Competiția 2, organizată de C.N.C.S.I.S.,

s-a făcut cu respectarea criteriilor de evaluare, cu mențiunea că nu au fost acordate

5 puncte aferente criteriului Conformare la cerințele programului cercetare de excelență

- CEEX și că în mod justificat CNCSIS prin adresele din 11 noiembrie 2008 și din

19 decembrie 2008 a menținut punctajul acordat (92,30 puncte), respingând

contestația reclamantului, înregistrată din 17 octombrie 2008.

Recurentul-reclamant

a considerat că în mod greșit nu i-au fost acordate cele 5 puncte precizate în

Criteriul CEEX, deși așa cum rezultă din actele dosarului a cunoscut că acest criteriu

nu s-a mai acordat la Competiția din 2008, la care a participat. În acest sens,

judecătorul fondului a remarcat că pe site-ul instituției a fost publicată

Decizia Președintelui A.N.C.S. nr. 9458 din 10 ianuarie 2008 privind aprobarea Pachetului

de informații al Programului Idei, iar acest pachet nu mai cuprindea Criteriul

CEEX, spre deosebire de Competiția din anul 2007 în care Criteriul în discuție

era menționat în fișa de evaluare. Cum această informație are un caracter public,

orice critică de nelegalitate, sub acest aspect, nu se susține.

În

plus, s-a apreciat relevantă declarația pe proprie răspundere privind conformarea

la cerințele Programului Cercetare de Excelență - CEEX, Modulul I sau II,

declarație prevăzută în pachetul de informații; potrivit acestei declarații

ofertantul trebuia să menționeze dacă a participat la Programul CEEX, Modulul I

sau II și dacă a făcut aplicația în cadrul ProgramuluiFP7 în calitate de

coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener.

În

declarația pe propria răspundere reclamantul a arătat că a condus proiectul CEEX

Modulul 3, Interdicții solar-terestre de la microscală la modele globale (STIMM)

derulat în intervalul septembrie 2005-octombrie 2006 și că nu a făcut aplicație

în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de

cercetare partener. În aceste condiții chiar dacă ar mai fi fost aplicabil

Criteriul CEEX, reclamantul nu îndeplinea condițiile pentru aplicarea lui,

deoarece nu a făcut nicio aplicație în cadrul Programului FP7 în calitate de

coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener, deși această condiție

era obligatorie pentru acordarea celor 5 puncte suplimentare. Așadar, semnarea declarației

pe propria răspundere reprezintă dovada că recurentul-reclamant cunoștea faptul

că nu îndeplinea criteriul pentru acordarea celor 5 puncte; în plus, așa cum observă

judecătorul fondului, cuprinsul declarației amintite este extrem de important,

reclamantul precizând: „deși directorul de proiect nu are la momentul actual o

aplicație formală în cadrul Programului FP7, considerăm că obiectivul strategic

al finanțării proiectului STIMM, respectiv întărirea participării la fluxul

științific internațional și creșterea vizibilității cercetării românești, a

fost atins”.

În

mod just, s-a mai reținut că așa cum rezultă și din adresa nr. 1312 din 5

februarie 2009 a C.N.C.S.I.S., pe care recurentul o invocă și în cererea de recurs,

faptul că acesta a câștigat un proiect depus în cadrul programului european

PECS și exprimarea opiniei că acest program ar fi echivalent al Programului

FP7, nu pot conduce la concluzia unei echivalări a celor două programe pentru

că Programul PECS nu a fost prevăzut în procedura Competiției din anul 2008 și

pentru că o astfel de echivalare în favoarea reclamantului ar fi nelegală și ar

genera discriminare între participanți.

De

altfel, pentru imposibilitatea echivalării celor două programe rezultă și din prevederile

O.U.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică

potrivit cărora finanțarea se acordă în sistem competițional (art. 52).

În

acest context, s-a considerat consistentă apărarea A.N.C.S. în sensul că

programul PECS nu se încadrează în Programul Cadru 7 al UE pentru cercetare și dezvoltare

tehnologică (PC7), motiv pentru care nu poate fi luat în considerare în cadrul competiției

PN II.

Referitor

la cererea de chemare în garanție a M.F.P., Înalta Curte reține că instanța de fond

a dat o dezlegare corectă, motivată în principal pe inexistența unor raporturi

contractuale către pârâți și chematul în garanție care să constituie izvor al

obligației de garanție, neexistând nicio prevedere legală în acest sens, iar în

subsidiar ca fiind o soluție ce decurge din soluția dată cererii principale.

Față

de cele expuse, criticile subsumate dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.

proc. civ. și art. 304

1

C. proc. civ. nu se confirmă și având în

vedere dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004

modificată și completată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de M.O. împotriva încheierii din 24 aprilie 2013, a încheierii din 29 mai 2014, precum și a Sentinței civile nr. 1838 din 5 iunie 2013 ale Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 ianuarie 2015.