Wasilewski împotriva Poloniei

Cea decizia nr. 3187/07 de către Janusz WASILEWSKI împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), care a stat la 26 februarie 2008 ca Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Stanislav Pavlovschi, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, judecători și Lawrence Early, Grefierul Secțiunii Având în vedere cererea depusă la 2 ianuarie 2007, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului. Având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. După deliberare, decide după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Janusz Wasilewski, este un național polonez născut în 1949 și locuiește în Suwałki.

El a fost reprezentat în fața Curții de către dl A. Bodnar, un avocat practicant în Warszawa. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Wołłsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe Procedura penală La 23 decembrie 1999, reclamantul a fost arestat și reținut în arest de poliție. La 29 martie 2000, a fost depusă o declarație de acuzație împotriva reclamantului și a altor două persoane la tribunalul districtului Jaworzno. La 8 mai 2000, s-a decis să transfere cazul la Curtea de District Tomaszow Mazowiecki. Cazul a fost transferat între diferite instanțe în mai multe ocazii. La 19 septembrie 2000, cazul a fost transferat la Oficiul Procurorului pentru a remedia deficiența investigației.

La 8 mai 2001, cazul a fost transferat la Curtea de District Jaworzno. La 26 februarie 2002, procedurile au fost renunțate deoarece reclamantul a fost grav bolnav. Procedura a fost reluată la 24 ianuarie 2003. La 13 octombrie 2005, Curtea de District Jaworzno a condamnat reclamantul la doi ani de închisoare și a rămas condiționată executarea sentinței pentru o perioadă de trei ani. La 21 noiembrie 2005, Procurorul de District Suwałki a depus un recurs. La 3 octombrie 2006, hotărârea, împreună cu motivele sale scrise, a fost transmisă reclamantului. La 16 octombrie 2006, reclamantul a depus un recurs. Procedura este în așteptare în fața instanței de a doua instanță.

Procedințe în temeiul Legii 2004. Reclamantul a depus două plângeri în temeiul Legii din 17 iunie 2004 privind plângeri privind încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil ( Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sādowym bez nieuzasadnionej zwłoki ) („Legea 2004”). În ambele ocazii, plângerile sale au fost respinse (deciziile Curții regionale Katowice din 15 iunie 2005 și 9 august 2006). În decizia din 15 iunie 2005, Curtea Regională Katowice a constatat că mai multe acuzate au fost implicate în acțiune, acuzațiile referitoare la mai multe infracțiuni și numeroase martori au fost examinate. Curtea a admis că transferul cazului între diferite instanțe a luat mult timp.

Cu toate acestea, a constatat că cerințele de timp rezonabil nu au fost depășite. De asemenea, a observat că instanțele au luat măsurile disciplinare necesare pentru a evita întârzieri, iar unele dintre acestea (inclusiv șederea procedurii în două ocazii) au fost cauzate de bolile acuzate. În decizia din 9 august 2006, Curtea Regională Katowice a confirmat că procedurile au fost lungi, dar a constatat că nu au existat întârzieri irazonabile. A justificat expirarea timpului între eliberarea hotărârii și a furnizat motivele sale scrise asupra reclamantului prin necesitatea de a traduce motivele în arabă, limba unuia dintre acuzați. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata necorespunzătoare a procedurii.

HOTĂRÂREA La 24 aprilie 2007, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, Jakub Wołāsiewicz, agent al Guvernului, declar că Guvernul Poloniei propun să plătească 12 500 de zloti polonezi dlui Janusz Wasilewski în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 21 ianuarie 2008, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Janusz Wasilewski, reține că Guvernul Poloniei sunt dispuși să-mi plătească suma de 12.500 de zloți polonezi, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri.

Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 și să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista sa. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 3187/07 by Janusz WASILEWSKI against Poland The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 26 February 2008 as a Chamber composed of: Nicolas Bratza, President, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Stanislav Pavlovschi, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, judges, and Lawrence Early, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 2 January 2007, Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together. Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case. Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Janusz Wasilewski, is a Polish national who was born in 1949 and lives in Suwałki.

He was represented before the Court by Mr A. Bodnar, a lawyer practising in Warszawa. The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr J. Wołąsiewicz of the Ministry of Foreign Affairs 1. The criminal proceedings The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 23 December 1999 the applicant was arrested and detained in police custody. On 29 March 2000 a bill of indictment against the applicant and two other persons was lodged with the Jaworzno District Court. The applicant was charged with fraud. On 8 May 2000 a decision was taken to transfer the case to the Tomaszow Mazowiecki District Court. The case was transferred between different courts on several occasions.

On 19 September 2000 the case was transferred to the Prosecution Office in order to remedy the deficiencies in the investigation. On 8 May 2001 the case was transferred to the Jaworzno District Court. On 26 February 2002 the proceedings were stayed because the applicant was seriously ill. The proceedings were resumed on 24 January 2003. On 13 October 2005 the Jaworzno District Court sentenced the applicant to two years’ imprisonment and conditionally stayed the execution of the sentence for a period of three years. On 21 November 2005 the Suwałki District Prosecutor lodged an appeal. On 3 October 2006 the judgment together with its written grounds was served on the applicant. On 16 October 2006 the applicant lodged an appeal.

The proceedings are pending before the second-instance court. 2. Proceedings under the 2004 Act The applicant lodged two complaints under the Law of 17 June 2004 on complaints about a breach of the right to a trial within a reasonable time ( Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sądowym bez nieuzasadnionej zwłoki ) (“the 2004 Act”). On both occasions his complaints were dismissed (the decisions of the Katowice Regional Court of 15 June 2005 and 9 August 2006). In the decision of 15 June 2005 the Katowice Regional Court found that several accused had been involved in the proceedings, the charges concerned several offences and numerous witnesses had been examined.

The court admitted that the transfer of the case between different courts had taken much time. However, it found that the reasonable time requirement had not been exceeded. It further observed that the courts had taken necessary disciplinary measures to avoid delays, and some of them (including the staying of the proceedings on two occasions) had been caused by the accused’s illnesses. In the decision of 9 August 2006 the Katowice Regional Court confirmed that the proceedings had been lengthy, but found that there had been no unreasonable delays. It justified the lapse of time between the delivery of the judgment and serving its written reasons on the applicant by the need to translate the reasons into Arabic, a language of one of the accused.

COMPLAINT The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the unreasonable length of the proceedings. THE LAW On 24 April 2007 the Court received the following declaration from the Government: “I, Jakub Wołąsiewicz, agent of the Government, declare that the Government of Poland offer to pay 12,500 Polish zlotys to Mr Janusz Wasilewski with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.” On 21 January 2008 the Court received the following declaration signed by the applicant: “I, Janusz Wasilewski, note that the Government of Poland are prepared to pay me the sum of 12,500 Polish zlotys with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable.

It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.” The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to discontinue the application of Article 29 § 3 and to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Lawrence Early Nicolas Bratza Registrar President