ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7181/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7181/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii și procedura derulată în fața primei instanțe Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC T. SA, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor anularea Deciziei nr. 203 din 23 mai 2011 emisă de pârâtă, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Deciziei de impunere nr. 22 din 21 februarie 2011 privind obligațiile suplimentare de plată stabilte de inspecția fiscală pentru suma de 2.391.841 lei. 2. Hotărârea primei instanțe Prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din 13 februarie 2012, instanța a dispus în temeiul art. 244 alin. pct. 1 C. proc.
civ., suspendarea judecății cauzei, până la soluționarea irevocabilă a pricinii ce formează obiectul Dosarului nr. 41083/3/2008 al Tribunalului București, secția a VI-a civilă.
Instanța a apreciat că soluționarea prezentei cauze depinde de soluția care se va pronunța în Dosarul nr. 41083/3/2008 al Tribunalului București, secția a VI a civilă, având în vedere că obiectul dosarului îl constituie rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare, care a determinat inspecția fiscală finalizată cu emiterea actelor atacate în prezenta cauză, astfel încât, în raport de argumentele invocate atât prin contestația administrativă, acțiunea introductivă și considerațiile reținute de către pârâtă în actele atacate sub aceste aspecte, există o legătură de dependență între prezenta cauză și cauza care face obiectul Dosarului nr. 41083/3/2008 al Tribunalului București, secția a VI-a civilă, de soluția pronunțată în acest din urmă dosar depinzând modul în care urmează a fi soluționată prezenta cauză.
3. Recursul pârâtei A.N.A.F. Pârâta a atacat cu recurs încheierea menționată, invocând motive pe care le-a încadrat în drept în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă a făcut o expunere a istoricului cauzei și a arătat, în esență, că litigiul având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare nu este de natură să împiedice instanța de contencios administrativ să analizeze temeinicia și legalitatea constatărilor din actele de control și decizia de soluționare a contestației, pentru că nu depinde de soluția cu privire la situația juridică a imobilului, atât timp cât perioada controlată a fost 2005-2007. În argumentarea lipsei dependenței prezentei cauze de Dosarul nr. 41083/3/2008, recurenta a arătat că instanța a fost învestită inclusiv cu analiza legalității stabilirii impozitului pe dividende, care nu are legătură cu imobilul ce face obiectul contractului de vânzare- cumpărare.
4. Apărările intimatei-reclamante Prin concluziile scrise depuse la dosar, intimata-reclamantă a învederat că, în prezent, Dosarul nr. 41083/3/2008 se află în faza procesuală a recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind înregistrat sub nr. 4458/2/2012, conform extrasul ECRIS atașat la dosar astfel că motivele care au stat la baza suspendării cauzei, subzistă și în prezent. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurenta-pârâtă și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ.,ținând seama și de apărările intimatei-reclamante, Înalta Curte constată că recursul este nefondat. 1. Argumente de fapt și de drept relevante.
Intimata-reclamantă a supus controlului instanței de contencios administrativ Decizia nr. 203 din 23 mai 2011 emisă de pârâtă, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Deciziei de impunere nr. 22 din 21 februarie 2011 privind obligațiile suplimentare de plată stabilte de inspecția fiscală pentru suma de 2.391.841 lei, reprezentând: - 971.334 lei - impozit pe profit; - 1.316.157 lei - accesorii aferente impozitului pe profit; - 62.181 lei - impozit pe dividende; - 42.1699 lei - accesorii aferente impozitului pe dividende. În legătură cu existența premisei suspendării, statuate de art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că încheierea atacată reflectă aplicarea corectă a normei legale în raport cu împrejurările pricinii.
Potrivit art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecății cauzei se poate dispune atunci când dezlegarea unei cauze atârnă, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept ce face obiectul altei judecăți. În speță, obligațiile fiscale suplimentare evidențiate în actele administrative fiscale contestate izvorăsc din modul de executare a contractului de vânzare-cumpărare din 26 aprilie 2005, încheiat de intimata-reclamantă cu SC I.S. SRL, supus verificării inspecției fiscale. Dosarul nr. 4458/2/2012 (41083/3/2008) aflat în prezent pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în faza recursului, are ca obiect rezoluțiunea contractului din 26 aprilie 2005, pentru neplata ratelor, conform art. 13 din contract și repunerea părților în situația anterioară.
Contrar celor susținute de recurentă, există o interdependență între cele două cauze care justifică suspendarea judecării cauzei, deoarece dezlegarea litigiului de față, cel puțin în privința legalității stabilirii impozitului pe profit, depinde de clarificarea situației juridice a contractului de vânzare-cumpărare, mai ales că motivul rezoluțiunii îl constituie neachitarea integrală a prețului, or, în cazul pronunțării unei soluții favorabile, părțile urmează să fie repuse în situația anterioară. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc.
civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de A.N.A.F. împotriva încheierii din 13 februarie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.