ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2143/2015

Asupra conflictului

negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin Cererea înregistrată sub nr. 42.841/245

din 8 decembrie 2014 pe rolul Judecătoriei Iași, secția civilă, reclamanta

G.A.M. a chemat în judecată pe pârâtul B.A.M., solicitând instanței, pe cale de

ordonanță președințială, să dispună suplinirea consimțământului pârâtului

pentru ca minora B.A.A. să se deplaseze în Italia împreună cu reclamanta, și

pentru emiterea pașaportului minorei, precum și cheltuieli de judecată.

În considerente

reclamanta arată, în esență, că minora B.A.A. a rezultat din relația de

concubinaj cu pârâtul. Prin Sentința civilă nr. 14.783 din 19 noiembrie 2013,

pronunțată de Judecătoria Iași, s-a stabilit exercitarea în comun a autorității

părintești asupra minorei și locuința acesteia la mamă, în sat Mânzătești,

comuna Ungheni, jud. Iași. Reclamanta a precizat că lucrează în Italia, iar

minora este în grija bunicii materne și suferă că nu este alături de ea.

În drept, au fost

invocate prevederile art. 996 C. proc. civ., Legea nr. 248/2005 și Legea nr.

272/2004.

La data de 9 ianuarie

2015, reclamanta a formulat cerere adițională, prin care a solicitat stabilirea

temporară a locuinței minorei la reședința ei din Italia.

Prin Sentința civilă

nr. 4.330 din data de 26 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Iași, secția

civilă, a fost dispusă declinarea competenței de soluționare a cauzei către

Judecătoria Câmpulung, județul Argeș, pe considerentul că domiciliul pârâtului

se află pe raza acestei instanțe.

Astfel, pentru a se

dezînvesti, Judecătoria Iași a reținut, în esență că, din înscrisurile de la

dosar rezultă că domiciliul efectiv al pârâtului este în Câmpulung Muscel, jud.

Argeș, în circumscripția Judecătoriei Câmpulung, jud. Argeș și, conform art.

107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a

cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu

prevede altfel, iar, potrivit dispozițiilor art. 126 C. proc. civ., părțile pot

conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală

în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care

acestea pot să dispună, să fie judecate de alte instanțe decât acelea care,

potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul

când această competență este exclusivă.

În consecință, din

interpretarea per a contraria a textului art. 126 C. proc. civ., reiese că ori

de câte ori este vorba de o cauză care nu se referă la bunuri și la alte

drepturi de care părțile pot să dispună, cu excepția cazurilor în care

competența este exclusivă, normele care stabilesc competența teritorială sunt

de ordine publică, părțile neputând deroga de la aceste norme.

Cauza a fost

reînregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung, la data de 3 iulie 2015 sub

același număr.

Prin Sentința civilă

nr. 1.445 din 15 iulie 2015 a Judecătoriei Câmpulung, a fost dispusă declinarea

competenței soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Iași și,

constatându-se ivit un conflict negativ de competență, a fost suspendată

judecata cauzei și a fost înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție

în vederea soluționării conflictului.

În motivarea

sentinței, s-a apreciat că, în cauză, conform art. 998 C. proc. civ., cererea

de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se

pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

În cauză, fondul

dreptului este reprezentant de o cerere în materie de tutelă și familie, cerere

care, potrivit art. 114 C. proc. civ., se judecă de către instanța în a cărei

circumscripție își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Rezultă fără dubiu

atât din Sentința civilă nr. 14.783 din 19 noiembrie 2013, cât și din ancheta

socială efectuată în prezenta cauză că minora a locuit de la data stabilirii

locuinței și până în prezent la domiciliul mamei din localitatea Mânzătești,

județul Iași, fapt ce atrage competența de soluționare a Judecătoriei Iași, la

care, de altfel, este înregistrată și acțiunea principală, așa cum arată

reclamanta în cererea introductivă.

Totodată, s-a

constatat că, din verificările efectuate cu ocazia anchetei psiho-sociale a

rezultat că domiciliul pârâtului nu mai este la adresa indicată de reclamantă,

acela fiind în fapt domiciliul mamei sale, iar actuala sa adresă nu este

cunoscută.

Ca atare, Judecătoria

Câmpulung a apreciat că, în cauză, competența teritorială aparține Judecătoriei

Iași.

Examinând conflictul

negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă în cauză a

soluționa cererea este Judecătoria Iași, pentru următoarele considerente:

Dezînvestirea

reciprocă a instanțelor aflate în conflict a fost generată de aplicarea unor

norme de competență teritorială diferite, respectiv norma de competență de

drept comun din art. 107 C. proc. civ. și cea din art. 114 alin. (1) C. proc.

civ.

Cererea de chemare în

judecată are drept obiect ordonanța președințială - hotărâre care suplinește

acordul parental și stabilirea temporară a locuinței minorei la mamă, situația

juridică invocată prin acțiune derivând din raportul de filiație dintre minoră

și părinții săi, ceea ce determină incidența regulilor în materia autorității

părintești, în aplicarea prevederilor art. 505 C. civ., plasat în cap. III

"Exercitarea autorității părintești" din Cartea a II -a "Despre

familie".

Față de obiectul

cererii de chemare în judecată, se constată că, în cauză, sunt incidente prevederile

art. 114 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează competența teritorială în

cazul cererilor privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în

competența instanței de tutelă și familie, derogând, în virtutea domeniului

limitat de aplicare, de la regula generală instituită prin art. 107 C. proc.

civ.

Din conținutul art.

114 alin. (1) C. proc. civ., rezultă două cerințe de aplicare a normei, anume

să fie vorba despre cereri vizând ocrotirea persoanei fizice, iar cererile cu

acest obiect să fie date de C. civ. în competența instanței de tutelă și

familie.

Cât privește prima

condiție, este relevant art. 106 C. civ., potrivit căruia "Ocrotirea

minorului se realizează: prin părinți; prin instituirea tutelei; prin darea în

plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecție specială anume prevăzute

de lege."

Chiar dacă denumirea

"Ocrotirea persoanei fizice" reflectă un titlu din Cartea I

"Despre persoane" a C. civ. (art. 104 - 186), ceea ce ar putea limita

domeniul de aplicare al art. 114 alin. (1) C. proc. civ. doar la cererile din

acest titlu, includerea explicită în enumerarea din art. 106 C. civ.,

menționată anterior, a măsurilor de ocrotire a minorului prin părinți în sfera

măsurilor de ocrotire a persoanei fizice, justifică aplicarea art. 114 alin.

(1) C. proc. civ. și în cazul cererilor având ca obiect ocrotirea minorului

prin părinți.

Și cea de-a doua

condiție de aplicare a normei de competență este îndeplinită, deoarece, în

conformitate cu art. 265 C. civ., ce face parte din Cartea a II-a "Despre

familie", "Toate măsurile date prin prezenta carte în competența

instanței judecătorești, toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor

prezentei cărți (...) sunt de competența instanței de tutelă". Așadar,

măsurile de ocrotire a minorului prin părinți, inclusiv cele privind

exercitarea autorității părintești, se adoptă de către instanța de tutelă

competentă potrivit legii.

În consecință, în

aplicarea art. 114 alin. (1) C. proc. civ., competența teritorială de

soluționare a cererii de chemare în judecată din prezenta cauză aparține

instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau

reședința persoana ocrotită, și nu instanței în a cărei rază teritorială se

află domiciliul sau sediul pârâtului, astfel cum prevede regula generală din

art. 107 C. proc. civ.

Întrucât nu s-a

contestat că, la data sesizării instanței, domiciliul persoanei ocrotite,

respectiv al minorei rezultate din conviețuirea părților, se afla în sat

Mânzătești, comuna Ungheni, jud. Iași, conform anchetei psihosociale efectuate

de către Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Ungheni,

urmează a fi stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 9 octombrie 2015.

Procesat de GGC - N