ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.09.2015

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
29.09.2015
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 102/F din 30 iunie 2015 Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis cererea formulată de inculpat de aplicare a procedurii recunoașterii învinuirii.

În baza art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplic.art. 396 alin. (10) C. proc. pen., stabilit pentru inculpatul V.M.I. o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 83, 84 C. pen., a dispus amânarea aplicării pedepsei, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

În baza art. 85 alin. (1) lit. a) - e) C. pen., a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere și obligații: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune Vâlcea, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

A atras atenția inculpatului asupra disp. art. 88 C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei.

A dispus interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 1 an și, în baza art. 65 C. pen. și interzicerea acelorași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

A făcut aplicarea art. 90 C. pen., în sensul că inculpatul nu este supus niciunei decăderi, interdicții sau incapacități, dacă nu săvârșește o nouă infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere.

S-a reținut că prin rechizitoriul nr. 371/P/2014 din 18 mai 2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului V.M.I., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen.

În actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că la data de 30 iulie 2014, orele 00.07, lucrători din cadrul Poliției Municipiului Râmnicu Vâlcea - Biroul Rutier, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe str. G-ral Magheru din municipiul Râmnicu Vâlcea, au efectuat semnal regulamentar de oprire pentru conducătorul autoturismului marca M. cu nr. de înmatriculare X, care se deplasa din direcția sud - nord a orașului Râmnicu Vâlcea.

Conducătorul auto a fost identificat în persoana numitului V.M.I., care emana miros de alcool, fapt pentru care a fost testat, la ora 00.07, cu aparatul etilotest serie ARZE - 0480, rezultatul fiind de 0,70 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior, inculpatul V.M.I. a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, unde i-au fost recoltate două probe de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei. Buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. A12/622/623 din 06 august 2014 a indicat la prima probă recoltată, la ora 00.25, o alcoolemie de 1,35 gr.‰, iar la cea de-a doua probă recoltată, la ora 01.25, o alcoolemie de 1,20 gr‰.

Fiind audiat, inculpatul a declarat că, în data de 29 iulie 2014, între orele 20.00 - 24.00, a consumat 300 - 400 ml vin alb, interval orar în care a și mâncat, după care a plecat la volanul autoturismului marca M., înmatriculat sub nr. X, proprietatea numitei F.E. Consumul de alimente și alcool a avut loc la Casa Vâlceană, unde se afla la o masă festivă organizată de Primăria Râmnicu Vâlcea, cu oficialități venite din Cehia și Serbia, la sărbătoarea "Zilei Râmnicului". Inculpatul a fost solicitat și a acceptat să conducă aceste persoane pe traseul Casa Vâlceană - Hotel Alutus din Râmnicu Vâlcea.

De asemenea, cu prilejul audierilor în calitate de suspect și inculpat, V.M.I. a recunoscut fapta comisă și a acceptat încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

Dosarul a parcurs etapa camerei preliminare, ocazie cu care s-a verificat, potrivit art. 342 C. proc. pen., competența și legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Constatând că rechizitoriul întrunește toate condițiile prevăzute de art. 328 C. proc. pen., că probele au fost legal administrate și că este competentă Curtea de Apel Pitești, potrivit art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., dată fiind calitatea de avocat a inculpatului, s-a constatat, prin încheierea din data de 09 mai 2015, legalitatea sesizării, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen.

Inculpatul nu a formulat, în această etapă, cereri și nu a invocat excepții.

În etapa judecății în primă instanță, la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, s-a prezentat inculpatul, care a înțeles să uzeze de prevederile art. 375 C. proc. pen. - procedura simplificată în cazul recunoașterii învinuirii.

Instanța a admis această cerere, ca urmare a declarației date de inculpat, prin care și-a însușit acuzația adusă de procuror și a solicitat ca judecata să se desfășoare numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Instanța de fond a reținut că inculpatul a fost surprins în fragrant de lucrătorii de poliție în noaptea de 30 iulie 2014, în timp ce se afla la volanul autoturismului marca M. cu nr. de înmatriculare X, pe care îl conducea pe drumurile publice din municipiul Râmnicu Vâlcea.

La testarea cu aparatul etilotest, a rezultat o alcoolemie de 0,70 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar probele de sânge luate inculpatului au relevat o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv 1,35 gr‰.

S-a reținut că starea de fapt descrisă în actul de sesizare a instanței este probată dincolo de orice îndoială rezonabilă, că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită, iar acesta a recunoscut săvârșirea infracțiunii, încă de la momentul depistării sale în trafic.

S-a constatat că în drept, fapta de a fi condus pe drumurile publice un autoturism, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,35 g/1000 ml, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 336 alin. (1) C. pen.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute în art. 74 C. pen., respectiv gradul de pericol concret al faptei penale, precum și datele care caracterizează persoana infractorului, atitudinea sa în proces.

În raport cu toate aceste circumstanțe, s-a apreciat că scopul preventiv și educativ va putea fi atins chiar și în cazul amânării aplicării sancțiunii penale, în baza prevederilor art. 83 C. pen.

S-a fixat un termen de supraveghere, în conformitate cu art. 84 C. pen., pe durata căruia inculpatul se va supune obligațiilor prevăzute de art. 85 alin. (1) C. pen.

Referitor la solicitarea apărării, de a se face aplicațiunea art. 80 C. pen., în sensul renunțării la aplicarea pedepsei, s-a reținut că este neîntemeiată, întrucât o astfel de dispoziție, mult prea blândă, nu ar avea rol preventiv, în contextul în care numărul accidentelor rutiere cauzate de șoferii care conduc autovehicule în stare de ebrietate a crescut în mod alarmant.

S-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen., cu mențiunea că interdicția respectivă este supusă prevederilor art. 90 C. pen., în sensul că ea nu va fi aplicată dacă până la finalul termenului de supraveghere inculpatul nu va mai comite o altă infracțiune.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și a solicitat în baza 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desființarea sentinței apelate, înlăturarea dispozițiilor 83 C. pen. și aplicarea dispozițiilor art. 91 și 93 alin. (1) C. pen., respectiv aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere, iar situația în care instanța va aprecia temeinică hotărârea instanței de fond, a solicitat în temeiul art. 85 alin. (2) lit. g) C. pen., stabilirea obligației în sarcina inculpatului de a nu conduce autoturisme, pe durata termenului de supraveghere.

Raportat la dispozițiile art. 74 C. pen., la criteriile generale de individualizare, a susținut că instanța la stabilirea duratei și cuantumului pedepsei trebuie să aibă în vedere gradul de periculozitate al infracțiunii reținută în sarcina inculpatului, întrucât infracțiunea săvârșită prezintă un adevărat pericol public, expunând posibilii pietoni, participanții la trafic și pasagerii din autoturism la un real pericol.

În ceea ce privește termenul de încercare, a arătat că, în raport de fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, un termen de încercare de 3 ani ar corespunde realității și circumstanțelor atât reale cât și personale. S-a susținut că nu se renunță la cel de al doilea motiv scris al apelului parchetului, iar în situația în care instanța consideră că este suficientă amânarea pedepsei s-ar impune față de inculpat luarea obligației prevăzută de art. 85 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., interzicerea dreptului de a conduce anumite autoturisme pe perioada termenului de încercare.

Verificând apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Curte de Apel Pitești în raport de dispozițiile legale în materie, actele dosarului și soluția pronunțată, Înalta Curte constată că este întemeiat pentru următoarele considerente:

Instanța de control judiciar constată că situația de fapt a fost temeinic stabilită, iar încadrarea juridică dată faptei săvârșite a fost corectă, astfel că fapta inculpatului V.M.I. de a conduce pe drumurile publice un autoturism, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,35 g/1000 ml, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 336 alin. (1) C. pen.

Așadar, din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanța de fond a reținut în mod corect, pe baza probelor administrate, fapta și vinovăția inculpatului și a făcut o încadrare corespunzătoare în dispozițiile legii penale.

Potrivit art. 74 C. pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se ține seama de criteriile prevăzute în alin. (1) și pentru alegerea uneia dintre acestea.

Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, iar prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei, înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării inculpatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate față de ceilalți membri ai societății.

Luând în considerare toate aceste elemente, Înalta Curte apreciază că instanța de fond nu a cuantificat judicios gravitatea concretă a faptei săvârșită de inculpat, iar amânarea aplicării pedepsei este diferită de o condamnare la o pedeapsă, inculpatul având de respectat doar obligațiile prev de art. 85 alin. (1) lit. a) - e) C. pen., astfel că scopul preventiv și educativ al pedepsei nu ar putea fi atins.

În raport de criteriile generale de individualizare, Înalta Curte are în vedere gradul de pericol social concret al faptei, respectiv faptul că inculpatul a expus pasagerii din autoturism, posibilii pietoni și participanții la trafic la un real pericol, dar și nivelul de instruire al inculpatului, avocat, care avea posibilitatea să înțeleagă norma juridică și cu atât mai mult ar fi trebuit să conștientizeze riscurile la care se expune, cât și faptul că acesta a acționat cu intenție, în sensul că a avut reprezentarea consumului de alcool și totuși a condus autoturismul pe drumurile publice.

Totodată, Înalta Curte are în vedere persoana inculpatului, poziția procesuală a acestuia, care a recunoscut fapta și a înțeles să uzeze de procedura simplificată în cazul recunoașterii învinuirii prev de art. 375 C. proc. pen., conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii și posibilitățile sale de îndreptare, astfel, apreciază că aplicarea unei pedepsei de 8 luni cu suspendarea executării sub supraveghere pe un termen de încercare de 2 ani este suficientă pentru ca inculpatul să nu mai comită alte infracțiuni, fiind necesară supravegherea conduitei sale pe perioada termenului de încercare.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care totdeauna, prin durata privațiunii și prin modalitatea de executare trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.

Reeducarea sau îndreptarea condamnatului constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri și deprinderi ale acestuia și a inocula valențe comportamentale în strictă concordanță cu cerințele de respectare a dispozițiilor cuprinse în normele de drept penal.

Astfel, raportat la aceste considerente, cât și la situația particulară a inculpatului, gradul de pericol social al faptei (infracțiunea reținută în sarcina apelantului inculpat este una de pericol și nu de rezultat, urmarea socialmente periculoasă constă într-o atingere a valorilor sociale ocrotite prin reglementările O.U.G. nr. 195/2002, creându-se o stare de pericol pentru desfășurarea fluentă și în siguranță a circulației pe drumurile publice) la persoana și calitatea acestuia, Înalta Curte apreciază că pedeapsa de 8 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei prev. de disp art. 91 C. pen., cu măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. a) - e) C. pen., pe durata unui termen de încercare de 2 ani, este justificată și necesară, fiind în măsură să răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare.

De asemenea, având în vedere modul de săvârșire al faptei, instanța apreciază că pe lângă interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen. se impune să fie interzis și dreptul prev de art. 66 lit. i) C. pen. (dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță), cu titlu de pedeapsă complementară.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva Sentinței penale nr. 102/F din 30 iunie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția penală, și pentru cauze cu minori și de familie, privind pe inculpatul V.M.I.

Va desființa, în parte, sentința penală atacată și rejudecând în temeiul art. 91 alin. (1) C. pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 8 luni închisoare, pe un termen de încercare de 2 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. a) - e) C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Vâlcea, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacele sale de existență.

Conform art. 91 alin. (4) C. pen., Înalta Curte va atrage atenția inculpatului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. și art. 97 C. pen., privind revocarea și anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Va dispune interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. i) (dreptul de a conduce autoturisme) pe o perioadă de un an, cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 65 C. pen. va interzice drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

Va menține restul dispozițiilor sentinței penale, care nu sunt contrare prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea apelului rămân în sarcina statului.

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva Sentinței penale nr. 102/F din 30 iunie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția penală, și pentru cauze cu minori și de familie, privind pe inculpatul V.M.I.

Desființează, în parte, sentința penală atacată și rejudecând:

În temeiul art. 91 alin. (1) C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 8 luni închisoare, pe un termen de încercare de 2 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. a) - e) C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Vâlcea, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacele sale de existență.

Conform art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. și art. 97 C. pen.

Dispune interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. i) (dreptul de a conduce autoturisme) pe o perioadă de un an, cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 65 C. pen. interzice drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

Menține restul dispozițiilor sentinței penale, care nu sunt contrare prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales pentru intimatul inculpat în sumă de 35 lei se plătește din fondul Ministerului Justiției. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29 septembrie 2015.

Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă