ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 349/2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 349/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția de

contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 2.707 din 20 septembrie

2013, a admis acțiunea formulată de reclamantele W.P. și D.T. SRL în

contradictoriu cu pârâta C.N.A.S., a anulat Adresa pârâtei comunicată pe cale

electronică la data de 5 mai 2012, precum și Adresa din 10 septembrie 2012 prin

care pârâta a soluționat contestația administrativă și a obligat partea să

emită o nouă adresă privind datele aferente trim. I 2012, necesare calculării

taxei clawback.

exercitată

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs pârâta C.N.A.S., care a solicitat modificarea

acesteia și respingerea acțiunii reclamantelor.

În motivarea căii de

atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., recurenta a susținut faptul că sentința contestată a fost dată cu

aplicarea greșită a normelor de drept material

În dezvoltarea

acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurentă critici de nelegalitate

cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în

continuare.

· În mod eronat,

prima instanță a stabilit că Decizia Curții Constituționale nr. 39 din 5

februarie 2013, prin care s-a stabilit neconstituționalitatea sintagmei

"care include și TVA" din cuprinsul art. 3

1

alin. (5) din

O.U.G. nr. 77/2011, este aplicabilă în speță și conduce la nelegalitatea

actelor administrative deduse judecății.

Instanța

constituțională a precizat că deciziile sale sunt obligatorii pentru persoanele

și autoritățile publice și urmează a fi aplicate în cauzele pendinte la

momentul publicării acestora.

În conformitate cu

prevederile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, consumul centralizat de

medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale

de sănătate, vizează consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu

sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de

asigurări sociale de sănătate este calculat în baza prețului de referință

suportat din bugetul FNUASS și M.S., care include și TVA.

În legătură cu

notificarea comunicată pe cale electronică la data de 5 mai 2012, recurenta a

precizat faptul că taxa de clawback aferentă trim. I 2012, fiind o obligație

fiscală, putea fi dedusă de reclamantă, în condițiile stabilite prin legislația

fiscală.

· Referitor la

reținerile instanței de fond cu privire la criticile punctuale ale

reclamantelor în legătură cu includerea în valoarea indicatorilor individuali a

decontării unor medicamente despre care acestea susțin că nu au fost

comercializate în trim. I 2012, ci în trimestrele anterioare, cât și cu privire

la medicamentele care nu se mai aflau în lista CANAMED în trim. I 2012,

recurenta a precizat următoarele:

Medicamentele incluse

în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără

contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de

prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul

spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale

acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de

asigurări sociale de sănătate și din bugetul M.S., raportate lunar de

farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă

pot proveni din stocurile anterioare, din stocurile și achiziția curentă sau

doar din achiziția curentă, astfel încât datele de consum (eliberare) nu se pot

suprapune integral datelor de vânzări trimestriale ale DAPP/reprezentant legal

al acestuia, pentru trimestrul de referință.

În consecință, chiar

dacă unele medicamente au fost delistate din CANAMED, loturile existente la

nivelul unităților farmaceutice din achizițiile anterioare pot fi consumate

(eliberate) pacienților cel puțin până la data de expirare înscrisă pe

ambalajul produsului.

Fiecare serie (lot)

de medicamente pus pe piață este inscripționat cu data de expirare, stabilită

în conformitate cu perioada de valabilitate prezumată a medicamentului

prevăzută în autorizația de punere pe piață. Orice unitate de producție sau de

distribuție a medicamentelor procedează la distrugerea medicamentelor

necorespunzătoare calitativ sau expirate.

Astfel, deținătorul

de APP are obligația să anunțe ANMDM dacă produsul încetează să fie pus pe

piață fie temporar, fie permanent; o astfel de notificare trebuie să fie făcută

cu cel puțin două luni înainte de întreruperea punerii pe piață a

medicamentului, cu excepția situațiilor excepționale.

C.N.A.S. nu are

competența de a urmări trasabilitatea medicamentelor pe tot lanțul, de la

fabricație și/sau distribuție până la nivel de farmacie comunitară, farmacie de

spital, drogherie, astfel încât nu deține informații legate de volumul

vânzărilor DAPP/reprezentant legal pe piață, stocuri, atât la nivelul

distribuitorilor cât și la nivelul canalelor de eliberare, precum și informații

legate de valabilitatea loturilor de produse puse pe piață.

Sumele aferente

consumului total trimestrial de medicamente contestat de către reclamantă au

fost decontate integral de sistemul asigurărilor sociale de asigurări de

sănătate, sume ce au ajuns la reclamantă, aceasta aflându-se la capătul

lanțului comercial.

În anexa nr. 1 se

poate observa că 14 dintre medicamentele al căror consum este contestat de

către reclamantă au fost listate în CANAMED, 8 dintre acestea fiind excluse din

CANAMED începând cu trim. I 2012, în condițiile în care intimata reclamantă,

prin tabelele nr. 1 și 2 din contestația formulată de aceasta, a făcut referire

doar la detalii privind data la care aceasta a oprit exporturile și

comercializarea către distribuitori, fără a preciza și data de expirare a

ultimelor loturi puse pe piață sau a pune la dispoziție documente din care să

rezulte că aceste loturi (serii) au fost retrase complet din lanțul de

distribuție, inclusiv de la nivelul unităților farmaceutice.

Unele date cuprinse

în tabelul nr. 1 din contestația mai sus amintită nu corespund cu datele

comunicate de C.N.A.S., în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (7) din

O.U.G. nr. 77/2011

Totodată, recurenta a

prezentat în detaliu datele cuprinse în tabelul 1, precum și în tabelul 4 la

contestația administrativă formulată de reclamante care nu corespund cu datele

comunicate de C.N.A.S., în conformitate cu norma anterior individualizată.

formulate în cauză

Intimatele au

formulat concluzii scrise în care au solicitat respingerea recursului pentru

argumentele prezentate la dosarul I.C.C.J.

în recurs

În cauză, a fost

întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin

Încheierea de ședință din data de 9 octombrie 2014, recursul a fost admis în

principiu, în baza dispozițiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

La termenul de

judecată din data de 30 ianuarie 2015, în temeiul art. 492 alin. (2) C. proc.

civ., Înalta Curte a încuviințat recurentei administrarea probei cu înscrisuri.

de recurs

Analizând sentința

atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în

concluziile scrise prezentate de intimate, Înalta Curte apreciază că recursul

este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Controlul judiciar

declanșat de intimatele-reclamante are ca obiect verificarea legalității

adresei comunicată acestora pe cale electronică la data de 5 mai 2012 - prin care

li s-a impus valorile variabilelor Vit, VTt, Vi2011 și VT2011 în funcție de

care trebuia calculată și achitată taxa clawback -, precum și a Adresei din 10

septembrie 2012 prin care pârâta a soluționat contestația administrativă.

Prima instanță a

admis acțiunea, a anulat adresa pârâtei comunicată pe cale electronică la data

de 5 mai 2012, precum și Adresa din 10 septembrie 2012 prin care pârâta a

soluționat contestația administrativă formulată de reclamante și a obligat

partea să emită o nouă adresă privind datele aferente trim. I 2012, necesare

calculării taxei clawback.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța a avut în vedere următoarele argumente:

Prin Adresa

comunicată pe cale electronică în data de 5 mai 2012, pârâta C.N.A.S. a

comunicat reclamantei D.T. SRL, în calitate de reprezentant legal al

reclamantei deținătoare a autorizației de punere pe piață W.P., în conformitate

cu prevederile O.U.G. nr. 77/2011, valorile indicatorilor VTt (vânzări totale

trimestriale de medicamente suportate din FNUASS și bugetul M.S. pentru trim. I

2012), Vit (vânzări individuale din trim. I 2012 suportate din FNUASS și

bugetul M.S.), precum și valoarea vânzărilor totale de medicamente suportate

din FNUASS și bugetul M.S. pentru anul 2011 și valoarea vânzărilor individuale

din anul 2011 suportate din FNUASS și bugetul M.S.

Datele comunicate de

pârâtă sunt cele la care s-a raportat calculul contribuției trimestriale

datorate de deținătorul autorizației de punere pe piață reprezentat de

reclamantă pentru trim. I al anului 2012, conform prevederilor O.U.G. nr.

77/2011 (taxa clawback).

Contribuția s-a

calculat după formula prevăzută la art. 3

1

alin. (1) din actul

normativ anterior arătat.

Împotriva datelor

comunicate de C.N.A.S., reclamanta a formulat contestația administrativă,

prevăzută de art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011, contestație respinsă de

C.N.A.S.

· Este fondată

critica care vizează nelegalitatea și netemeinicia valorii indicatorilor

menționați în comunicare și confirmați în contestația administrativă, datorată

includerii în această valoare a TVA. Includerea a fost prevăzută expres de art.

3

1

alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, text valorificat întocmai de

C.N.A.S. Or, prin Decizia nr. 39 din 5 februarie 2013, Curtea Constituțională a

constatat că sintagma "care include și TVA", din cuprinsul art. 3

1

alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, este neconstituțională.

Declararea

neconstituționalității prevederilor anterior nominalizate după data formulării

contestației administrative de către reclamante face ca decizia Curții

Constituționale să se aplice și cauzei de față, în virtutea forței obligatorii

pentru viitor a deciziei, care trebuie avută în vedere de către instanța de

judecată cât timp raportul juridic, prin efectul contestării lui, nu este

epuizat.

· În urma anulării

notificării deduse judecății, pârâta urmează să emită o nouă comunicare, ocazie

cu care va verifica susținerile punctuale ale reclamantelor privitoare la

necomercializarea anumitor medicamente (indicate de reclamante în contestația

administrativă și, respectiv, în cererea de chemare în judecată) în trim. I

2012, ca urmare a inexistenței vreunui export în perioada relevantă care să fi

fost efectuat de deținătorul APP în România.

De asemenea, pârâta

va verifica și situația includerii în valoarea vânzărilor individuale a unor

medicamente despre care reclamanta afirmă că nu se mai aflau în trim. I 2012 în

lista CANAMED, în urma Notificării adresată M.S. și înregistrată la data de 21

noiembrie 2011.

Soluția primei

instanțe este corectă, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar.

Reevaluând întregul

ansamblu probator administrat în cauză, inclusiv în etapa recursului, și

răspunzând, în același timp, la criticile formulate de recurentă, Înalta Curte

reține următoarele:

Referitor la

aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 39 din 5 februarie 2013

Cu privire la acest

aspect, recurenta susține faptul că Decizia Curții Constituționale nr. 39 din 5

februarie 2013, prin care s-a stabilit neconstituționalitatea sintagmei

"care include și TVA" din cuprinsul art. 3

1

alin. (5) din

O.U.G. nr. 77/2011, nu poate produce efecte în cauza de față, întrucât

deciziile acestei instanțe produc efecte numai pentru viitor, în raport de

dispozițiile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală a țării. În concret, ea trebuie

avută în vedere doar în privința notificărilor ce urmează a fi comunicate

contribuabililor vizați de O.U.G. nr. 77/2011 în perioada ulterioară publicării

sale în M. Of. al României.

Înalta Curte nu poate

primi această susținere a recurentei.

Regula instituită de

art. 147 alin. (4) din Constituție trebuie interpretată în sensul în care o

decizie a Curții Constituționale urmează să primească eficiență în orice raport

juridic guvernat de dispozițiile legii declarate neconstituționale care nu a

fost definitiv soluționat, fiind supus controlului judiciar, așa cum este și

cazul de față.

Cu alte cuvinte,

instanța de control judiciar apreciază că decizia Curții Constituționale se

aplică tuturor raporturilor juridice care nu sunt epuizate la data publicării sale,

respectiv tuturor cauzelor aflate în fața instanțelor de contencios

administrativ și cărora le sunt incidente în continuare dispozițiile legale

declarate neconstituționale, mai precis tuturor cauzelor pendinte.

Această interpretare

a fost consacrată și în jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că

deciziile sale de admitere a unei excepții de neconstituționalitate sunt

obligatorii pentru autoritățile publice și urmează a fi aplicate de acestea de

la data publicării, iar de instanțele de judecată în cauzele pendinte la

momentul publicării în care respectivele decizii sunt aplicabile (Decizia nr.

223 din 13 martie 2012 a Curții Constituționale).

Așadar, declararea

neconstituționalității sintagmei "care include și TVA" din cuprinsul

art. 3

1

alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, după data formulării

contestației administrative, face ca decizia aflată în discuție să se aplice și

în speța de față, tocmai în raport de forța obligatorie pentru viitor a acestei

decizii.

Noul context legal,

determinat de constatarea neconstituționalității parțiale a textului normativ

analizat, nu poate fi ignorat doar pentru că decizia Curții Constituționale a

fost adoptată ulterior emiterii notificării comunicată intimatelor în data de 5

mai 2012.

Ca atare, instanța de

control judiciar apreciază că este fondată critica intimatei referitoare la

nelegalitatea valorii indicatorilor menționați în notificarea contestată

datorită includerii în valoarea vânzărilor de medicamente a taxei pe valoarea

adăugată.

Referitor la dreptul de

deducere al taxei pe valoarea adăugată

Recurenta susține

faptul că includerea TVA în valoarea indicatorilor stabiliți pentru trim. I

2012, deși declarată neconstituțională, nu ar fi de natură să atragă nulitatea

actelor administrative aflate în litigiu câtă vreme intimatele aveau

posibilitatea să uzeze de dreptul de deducere al TVA.

Înalta Curte nu poate

primi această susținere a recurentei.

Dreptul de deducere

al TVA, consacrat atât în dreptul intern cât și în legislația europeană, este

irelevant pentru obligația de plată a taxei de clawback.

Este de observat că,

în realitate, recurenta a avut în vedere eliminarea valorii TVA din valoarea

indicatorilor comunicați pentru trimestrul analizat de către intimate.

Însă, nici acest

raționament nu poate fi acceptat de către instanța de control judiciar. Un

argument în acest sens îl constituie art. 9 din O.U.G. nr. 77/2011, conform

căruia "începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei

ordonanțe de urgență, procedurile de administrare a creanțelor reprezentând

contribuțiile prevăzute la alin. (1) vor fi continuate de A.N.A.F., care se

subrogă în drepturile și obligațiile M.S. - C.N.A.S. în calitate de creditor

bugetar, pe care le succedă de drept în această calitate".

Pe cale de

consecință, cuantumul taxei de clawback este stabilit de către recurentă, prin

comunicarea datelor aferente fiecărui trimestru, iar colectarea taxei de

clawback se face de către A.N.A.F.

Atunci când A.N.A.F.

verifică îndeplinirea corectă a obligației de plată a taxei de clawback de

către contribuabil, ea este ținută să se raporteze la indicatorii stabiliți de

recurentă, fără să poată reduce sau majora valoarea acestora.

Așadar, singura

modalitate de reparare a prejudiciului cauzat în urma aplicării unei dispoziții

legale declarate neconstituționale este aceea a anulării notificării emise de

recurentă și a obligării acestei autorități publice să emită o altă notificare,

după cum în mod corect a concluzionat și prima instanță.

Înalta Curte

apreciază că sunt nefondate celelalte critici din cadrul memoriului de recurs

referitoare la aspectele susținute de intimate în legătură cu includerea în

valoarea indicatorilor individuali a decontării unor medicamente despre care

acestea susțin că nu au fost comercializate în trim. I 2012, ci în trimestrele

anterioare, cât și cu privire la medicamentele care nu se mai aflau în lista

CANAMED în trim. I 2012.

Astfel, instanța de

primă jurisdicție nu a analizat pe fond aceste aspecte invocate de

intimatele-reclamante în cadrul cererii deduse judecății, ci doar a constatat

faptul că acestea nu au fost probate și a pus în vedere recurentei să le

analizeze și să se pronunțe asupra lor cu ocazia emiterii noului act

administrativ, urmare a punerii în executare a hotărârii judecătorești

pronunțate în cauza de față.

soluției instanței de recurs

Pentru toate

considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și

completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de pârâta C.N.A.S. împotriva Sentinței civile nr. 2.707 din 20

septembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 30 ianuarie 2015.

Procesat

de GGC - N