ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 568/2016

Decizia nr. 568/2016

Asupra cauzei de față

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 16 februarie

2016,

petentul A. a

solicitat strămutarea Dosarului nr.

x/3/2015 al Tribunalului Botoșani, de la această instanță, la o altă instanță

egală în grad, pe motive de bănuială legitimă. Totodată, a invocat faptul că

aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție competența materială de

soluționare a cauzei, având în vedere dispozițiile art. 142 C. proc. civ., în

interpretarea dată prin Decizia nr. 558/2014, pronunțată de Curtea

Constituțională.

Conform

verificărilor efectuate în sistemul informatic Ecris, dosarul ce face obiectul

cererii de strămutare de față a fost înregistrat pe rolul instanțelor de

judecată la data de 14 aprilie 2015, dată în raport cu care sunt aplicabile

dispozițiile C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, având în vedere

dispozițiile art. 24 și art. 25 N.C.P.C. și ale art. 3 alin. (1) din Legea nr.

76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Potrivit art.

142 alin. (1) C. proc. civ., „cererea de strămutare întemeiată pe motive de

bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care

se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția

acesteia (...)".

Se reține că, în cauză, în susținerea

cererii de strămutare deduse judecății au fost invocate, așa cum s-a arătat

anterior, motive de bănuială legitimă, iar cererea este formulată cu privire la

un dosar înregistrat ulterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ. pe

rolul Tribunalului Botoșani, instanță aflată în circumscripția teritorială a

Curții de Apel Suceava.

Totodată,

Înalta Curte constată că nu se aplică în prezenta cauză Decizia Curții

Constituționale nr. 558/2014.

Astfel, prin

respectiva decizie, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art. 142

alin. (1) teza I și art. 145 alin. (1) teza I C. proc. civ. sunt

neconstituționale, iar competența de soluționare a cauzei aparține Înaltei

Curți de Casație și Justiție, iar nu curții de apel, în măsura în care motivul

de bănuială legitimă invocat se raportează la calitatea de judecător la curtea

de apel a uneia dintre părțile dosarului a cărui strămutare se solicită.

În cauză însă,

părțile din dosarul a cărui strămutare se solicită, nu au calitatea de judecători

la curtea de apel competentă să soluționeze cererea de strămutare.

În plus,

nu pot fi interpretate extensiv dispozițiile art. 142 C. proc. civ. ce

reglementează o competență materială, de ordine publică, de strictă

interpretare.

Pentru

aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 131, raportat la art. 130

alin. (2) C. proc. civ. și la art. 142 C. proc. civ., instanța competentă

material a soluționa cauza este Curtea de Apel Suceava, instanță în favoarea

căreia va opera prezenta declinare de competență.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină

competența de soluționare a cererii formulate de petentul A., prin care

solicită strămutarea judecării procesului civil ce formează obiectul Dosarului

nr. x/3/2015 al Tribunalului Botoșani, în favoarea Curții de Apel Suceava.

Fără cale de

atac.

PronuntatLîn

ședință publică, astăzi 15 martie 2016.