ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 863/2016

HOTĂRÂRE

20.12.2013

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 863/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Decizia nr. 863/2016

Asupra cauzei de față, constată următoarele;

Prin

cererea înregistrată la data de 13 martie 2015 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/1/2015, revizuenta A. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 1552 din 03 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Tecuci, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 365 din 20 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Galați, în raport de sentința civilă nr. 930 din 16 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Tecuci, definitivă prin Decizia civilă nr. 6 din 12 ianuarie 2015 a Tribunalulului Galați.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Prin Decizia civilă nr. 1217 din 08 mai 2015,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția l civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați.

Pentru a se pronunța astfel, instanța supremă a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ., conform „în cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre". S-a constatat că pentru soluționarea acestei cereri competența de soluționare revine Curții de Apel Galați, instanță ierarhic superioară Tribunalului Galați.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. x/I/2015 la data de 24 iulie 2015, iar, la termenul de judecată din data de 18 noiembrie 2015, această instanță a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale în soluționarea cererii de revizuire.

Prin Decizia civilă nr. 279/R din 18 noiembrie 2015, Curtea de Apel Galați a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că, potrivit art. 510 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere, iar, alin. (2) al aceluiași articol prevede competența de soluționare a cererii de revizuire motivate pe existența contrarietățiî de hotărâri. Spre deosebire de reglementarea anterioară, care atribuia această competență instanței ierarhic superioare instanței - dacă era una singură - sau, după caz instanțelor care pronunțaseră hotărârile potrivnice, actualul cod prevede că instanța competentă este aceea mai mare în grad față de instanța care a pronunțat prima hotărâre, a cărei autoritate de lucru judecat se pretinde a fi fost încălcată. Dezavantajul vechii reglementari era acela că pentru soluționarea unor cereri de revizuire relativ simple - din moment ce motivul de revizuire prevăzut de pct. 8 presupune strict verificarea autorității de lucru judecat și, după caz, hotărâri, era atrasă competența unor instanțe cu mai multe grade superioare decât cele care pronunțaseră hotărârile potrivnice.

Or, potrivit actualei reglementări, dacă prima hotărâre a fost dată de o judecătorie, iar cea de-a doua de către o curte de apel, instanța care va judeca cererea de revizuire va fi tribunalul ierarhic superior judecătoriei respective.

Astfel, s-a constatat că prima hotărâre, respectiv sentința civilă nr. 1552 din 03 iulie 2013 este pronunțată de Judecătoria Tecuci și s-a apreciat că Tribunalului Galați, ca instanță ierarhic superioară, îi revine competența materială de soluționare a cererii de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr. x/1/2015 la data de 10 decembrie 2015, iar, la termenul de judecată din 26 ianuarie 2016, instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale în soluționarea prezentei cereri.

Prin Decizia civilă nr. 34 din 02 februarie 2016, Tribunalul Galați, secția I civilă, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția I civilă. Constatând existența conflictului de competență materială între Tribunalul Galați și Curtea de Apel Galați, a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă, pentru soluționarea acestuia.

La pronunțarea acestei soluții, Tribunalul Galați a reținut următoarele considerente;

Cerere de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct 8 C. proc. civ., astfel că aplicabile în ceea ce privește competența soluționării acesteia sunt dispozițiile art. 510 alin. (2) din același act normativ, potrivit cărora

în acest caz, „cererea de revizuire se va îndrepta Ia instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre."

Față de dispozițiile art. 135 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere și obligativitatea deciziei de declinare a competenței pronunțată de Înalta Curte, tribunalul a apreciat că, în cauză, Curtea de Apel Galați nu mai putea declina competența de soluționare în favoarea altei instanțe de judecată și trebuia să procedeze la judecarea pe fond a cererii de revizuire cu care a fost învestită.

Înalta Curte de Casație și Justiție, învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții

de Apel Galați, pentru considerentele ce succed:

Potrivit dispozițiilor art. 135 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., „hotărârea de declinare a competenței sau de stabilire a competenței pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție este obligatorie pentru instanța de trimitere''.

În speță, prin Decizia nr. 1217 din 08 mai 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, competența de soluționare a cererii de revizuire formulată împotriva sentinței civile nr. 1552 din 3 iulie 2013, pronunțată de Judecătoria Tecuci, rămasă definitivă prin Decizia nr. 365 din 20 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Galați, a fost stabilită în favoarea Curții de Apel Galați.

Or, față de caracterul obligatoriu pentru instanța de trimitere a deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prevăzut de art. 135 alin. (2) teza finală C. proc. civ., Curtea de Apel Galați nu mai avea posibilitatea de a repune în discuție excepția de necompetență materială.

În consecință, față de considerentele arătate și de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați.