ÎCCJ, decizie (scj.ro #131923)

Decizia nr.

564

/20

15

Deliberând asupra contestației în anulare, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 4054 din 20 noiembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/45/2013, a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de recurenta-revizuenta A. - prin procurator B. împotriva deciziei nr. 623 din 13 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă.

Prin cererea înregistrată la data de 28 martie 2014 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. de dosar

x/1/2014,

A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 4054 din 20 noiembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/45/2013.

Fără a-și încadra susținerile în drept, contestatoarea a criticat judecata în fața Curții de Apel Iași.

Prin „motivele” înregistrate la data de 31 martie 2014 a susținut timbrarea anticipată a cererii. De asemenea, a apreciat că a existat rea credință din partea Curții de Apel Iași ceea ce a condus la confuzii și neclarități în soluționarea cauzei.

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte urmează a respinge

contestația în anulare pentru considerentele care succed:

Fiind o cale de retractare și nu de cenzură judiciară, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 317 și art. 318 C. proc. civ.

Examinând decizia contestată din perspectiva dispozițiilor art. 317 C. proc. civ., Înalta Curte constată că procedura de citare a fost legal îndeplinită la termenul la care s-a judecat pricina, iar în ceea ce privește competența este de reținut că instanțele au respectat dispozițiile legale referitoare la pricina dedusă judecății.

Potrivit dispozițiilor art. 318 prima teză C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată în recurs este rezultatul unei greșeli materiale, înțelegând prin aceasta greșeli de ordin procedural, respectiv erori materiale evidente săvârșite de instanță prin neobservarea dovezilor existente la dosar.

În sensul art. 318 C. proc. civ. este greșeală materială anularea recursului ca netimbrat sau anularea recursului ca insuficient timbrat, în pofida existenței la dosar a dovezii timbrajului.

Dovada achitării taxei judiciare de timbru nu se află la dosar și nici nu s-a făcut dovada depunerii acesteia până la termenul stabilit de instanță (20 noiembrie 2013).

Propria culpă a contestatoarei în neonorarea obligației legale de a timbra, în condițiile în care procedura de citarea a fost legal îndeplinită la termenul la care s-a soluționat recursul, precum și nemulțumirea contestatoarei cu privire la judecata în fața Curții de Apel Iași, în condițiile în care prin prezenta cerere se solicită anularea deciziei nr. 4054 din 20 noiembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/45/2013 prin care s-a anulat ca netimbrat recursul declarat de recurenta-revizuenta A. - prin procurator B. împotriva deciziei nr. 623 din 13 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, nu pot deschide calea contestației în anulare în înțelesul art. 317 alin. (1) și art. 318 C. proc. civ.

Este de reținut că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal învestită.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturile Omului a reținut în mod constant în jurisprudența sa, cu ocazia analizării dreptului la un proces echitabil și accesul la justiție, că dreptul la justiție nu este absolut, ci el se pretează la limitări pentru că el comandă, prin chiar natura sa, o reglementare din partea statului, care are alegerea mijloacelor de a se ajunge la atingerea acestui scop (cauza Tolstoy Miloslovski vs. Regatul Unit, 13.07.1995), stabilind, totodată, că taxele judiciare de timbru sau diverse alte sume de bani pe care trebuie să le plătească reclamantul, nu sunt incompatibile cu art. 6 din C.E.D.O.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite motivele de anulare prevăzute de art. 317-318 C. proc. civ., motiv pentru care va menține decizia atacată și va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea A. prin procurator B. împotriva deciziei nr. 4054 din 20 noiembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/45/2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea A. prin procurator B. împotriva deciziei nr. 4054 din 20 noiembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/45/2013.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie

2015

.