ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 33/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 33/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Prin Decizia nr. 3732
din 18 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă,
a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC G.R.B.G. SRL Glina
împotriva Deciziei nr. 220 din 26 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a VI-a comercială.
Împotriva Deciziei
nr. 3732 din 18 noiembrie 2011, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
a II-a civilă, a formulat contestație în anulare contestatoarea SC G.R.B.G. SRL
Glina, județul Ilfov, întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. (1) teza a II-a
C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acesteia, anularea deciziei
pronunțate în recurs și stabilirea unui termen de judecată pentru soluționarea
recursului.
În criticile
formulate contestatoarea a susținut că, instanța de recurs nu a analizat
motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 3 C. proc. civ.,
referitor la încălcarea dispozițiilor de ordine publică privind competența
funcțională a primei instanțe.
În mod nelegal
instanța de recurs a reținut că societatea sa a renunțat la judecata acestui
motiv de recurs, fără să aibă în vedere existența unei procuri speciale a
avocatului în acest sens.
Intimata SC I.R. SRL
București prin notele scrise depuse la dosar, a cerut respingerea contestației
în anulare ca inadmisibilă, față de invocarea pe calea contestației în anulare
a așa-zisei neregularități cu privire la natura juridică a nesusținerii
motivului de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 3 C. proc. civ.,
referitor la excepția necompetenței funcționale a Tribunalului București,
secția comercială, de a soluționa litigiul dintre părți, întrucât nici o parte
nu se poate prevala de propria sa culpă, cu atât mai mult cu cât secțiile
comerciale existente la data intrării în vigoare a noului C. civ., în cadrul
instanțelor de judecată au fost reorganizate ca secții civile, sau ca
nefondată, arătând că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute
de lege pentru promovarea unei astfel de căi de atac.
Și intimata SC H. SA
București, prin notele scrise depuse la dosar, a cerut respingerea ca nefondată
a contestației în anulare.
Prealabil examinării
criticilor invocate prin contestația în anulare, Înalta Curte urmează a analiza
în conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 319
alin. (2) C. proc. civ., excepția tardivității promovării acestei căi
extraordinare de atac, excepție invocată de către intimata SC I.R. SRL
București.
Dispozițiile art. 319
alin. (2) C. proc. civ. stabilesc termene diferențiate, pentru promovarea
contestației în anulare, după cum hotărârea irevocabilă se aduce la îndeplinire
sau nu, pe cale de executare silită.
Astfel, în speță se
constată că Decizia nr. 3732 din 18 noiembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte
de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, nu este susceptibilă de executare
silită, devenind aplicabile prevederile art. 319 alin. (2) teza II C. proc.
civ., care stabilesc că împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la
îndeplinire pe cale de executare silită, contestația în anulare poate fi
introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință
de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas
irevocabilă.
În cauză, pronunțarea
hotărârii s-a făcut la data de 18 noiembrie 2011, potrivit mențiunilor din
Decizia nr. 3732, iar promovarea contestației în anulare a fost înregistrată pe
rolul instanței la data de 30 martie 2012, conform datei de pe ștampila poștei.
Cum contestația în
anulare a fost făcută cu respectarea prevederilor art. 319 alin. (2) teza II C.
proc. civ. și avându-se în vedere faptul că Decizia nr. 3732 din 18 noiembrie
2011, pronunțată în recurs, este irevocabilă și nu se comunică părților, Înalta
Curte va respinge excepția tardivității contestației în anulare.
De asemenea, nu poate
fi socotită inadmisibilă contestația în anulare sub motiv că abuziv a invocat
pe această cale așa-zisa neregularitate cu privire la natura juridică a
nesusținerii motivului de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 3 C.
proc. civ., referitor la excepția necompetenței funcționale a instanței de fond
în soluționarea litigiului, deoarece prin declararea contestației în anulare,
contestatorul luând act de soluția pronunțată asupra propriului său recurs, își
prezervă un drept în valorificarea efectivă a acestei căi de atac, conferită de
lege.
Examinând contestația
în anulare formulată de contestatoarea reclamantă SC G.R.B.G. SRL Glina
împotriva Deciziei nr. 3732 din 11 noiembrie 2011, a Înaltei Curți de Casație
și Justiție, secția a II-a civilă, Curtea urmează a o respinge pentru
considerentele ce se vor arăta în continuare:
Temeiul contestației
în anulare formulată în cauză îl constituie art. 318 C. proc. civ., potrivit
căruia hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când
dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, sau când instanța,
respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să
cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
În sensul textului de
mai sus, greșeală materială înseamnă greșeală de fapt și nu de judecată, de
apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
Art. 318 C. proc.
civ., urmărește cu alte cuvinte, neregularitățile evidente privind actele de
procedură și nu cele referitoare la problemele de fond, întrucât pe această
cale legală nu s-a urmărit să deschidă părților recursul la recurs sub motivul
că nu s-a stabilit corect situația de fapt.
Analizând critica
prin care contestatoarea a susținut că instanța de recurs a omis să cerceteze
motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 3 C. proc. civ., privind
încălcarea dispozițiilor de ordine publică referitoare la competența
funcțională a Tribunalului București, secția comercială, de a soluționa
litigiul dintre părți, se constată că așa-zisa omisiune a cercetării nu este în
nici un caz rezultatul vreunei omisiuni săvârșite din greșeală de către
instanța de recurs ci, astfel cum rezultă din cuprinsul Deciziei atacate nr.
3732 din 18 noiembrie 2012, reprezentantul recurentei, având cuvântul a arătat
că înțelege să nu mai susțină motivul de recurs întemeiat pe aceste dispoziții
legale, ci numai motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 9 din același
cod.
Cum instanța, a
calificat nesusținerea acestui motiv ca fiind o renunțare valabilă, urmare a
declarației apărătorului ales al recurentei, această declarație nu mai poate fi
supusă cenzurii pe calea contestației în anulare.
Este adevărat că,
modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în recurs, numai pentru
motive de nelegalitate, art. 304 pct. 3 C. proc. civ., dar numai atunci când
hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței teritoriale absolute a altei
instanțe.
Or, este evident că
excepția invocată de SC G.R.B.G. SRL Glina în recurs, nu este o excepție de
ordine publică, aceasta nefăcând parte din cele menționate de legiuitor prin
art. 159 alin. (1) C. proc. civ.
Cum excepția invocată
în cauză, privește necompetența funcțională a Tribunalului București - Secția
Comercială în soluționarea litigiului, care este o excepție de ordine privată
în sensul art. 159 alin. (3) C. proc. civ., este știut că aceasta poate fi
invocată doar de pârât prin întâmpinare sau când, aceasta nu este obligatorie,
cel mai târziu la prima zi de înfățișare.
Cum în speță, critica
formulată de contestatoare nu poate fi inclusă în cea de a doua ipoteză a art.
318 alin. (1) C. proc. civ., referitoare la omisiuni săvârșite din greșeală în
legătură cu aspecte formale ale judecății recursului, contestatoarea solicitând
în realitate o reexaminare a fondului recursului, aspecte ce nu pot fi
corectate în această cale de atac, contestația în anulare fiind o cale de retractare
și nu de reformare a soluției atacate, contestația în anulare va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția
tardivității și excepția inadmisibilității contestației în anulare invocate de
intimata SC I.R. SRL București, ca nefondate.
Respinge contestația
în anulare formulată de contestatoarea SC G.R.B.G. SRL Glina, județul Ilfov
împotriva Deciziei nr. 3732 din 18 noiembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția a II-a civilă, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședința publică, astăzi 15 ianuarie 2013.
Procesat de GGC - DG