ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 33/2013

Prin Decizia nr. 3732 din 18 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC G.R.B.G. SRL Glina împotriva Deciziei nr. 220 din 26 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială. Împotriva Deciziei nr. 3732 din 18 noiembrie 2011, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a formulat contestație în anulare contestatoarea SC G.R.B.G. SRL Glina, județul Ilfov, întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acesteia, anularea deciziei pronunțate în recurs și stabilirea unui termen de judecată pentru soluționarea recursului.

În criticile formulate contestatoarea a susținut că, instanța de recurs nu a analizat motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., referitor la încălcarea dispozițiilor de ordine publică privind competența funcțională a primei instanțe. În mod nelegal instanța de recurs a reținut că societatea sa a renunțat la judecata acestui motiv de recurs, fără să aibă în vedere existența unei procuri speciale a avocatului în acest sens. Intimata SC I.R. SRL București prin notele scrise depuse la dosar, a cerut respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, față de invocarea pe calea contestației în anulare a așa-zisei neregularități cu privire la natura juridică a nesusținerii motivului de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 3 C. proc.

civ., referitor la excepția necompetenței funcționale a Tribunalului București, secția comercială, de a soluționa litigiul dintre părți, întrucât nici o parte nu se poate prevala de propria sa culpă, cu atât mai mult cu cât secțiile comerciale existente la data intrării în vigoare a noului C. civ., în cadrul instanțelor de judecată au fost reorganizate ca secții civile, sau ca nefondată, arătând că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru promovarea unei astfel de căi de atac. Și intimata SC H. SA București, prin notele scrise depuse la dosar, a cerut respingerea ca nefondată a contestației în anulare. Prealabil examinării criticilor invocate prin contestația în anulare, Înalta Curte urmează a analiza în conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc.

civ. raportat la art. 319 alin. (2) C. proc. civ., excepția tardivității promovării acestei căi extraordinare de atac, excepție invocată de către intimata SC I.R. SRL București. Dispozițiile art. 319 alin. (2) C. proc. civ. stabilesc termene diferențiate, pentru promovarea contestației în anulare, după cum hotărârea irevocabilă se aduce la îndeplinire sau nu, pe cale de executare silită. Astfel, în speță se constată că Decizia nr. 3732 din 18 noiembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, nu este susceptibilă de executare silită, devenind aplicabile prevederile art. 319 alin. (2) teza II C. proc. civ., care stabilesc că împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.

În cauză, pronunțarea hotărârii s-a făcut la data de 18 noiembrie 2011, potrivit mențiunilor din Decizia nr. 3732, iar promovarea contestației în anulare a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 30 martie 2012, conform datei de pe ștampila poștei. Cum contestația în anulare a fost făcută cu respectarea prevederilor art. 319 alin. (2) teza II C. proc. civ. și avându-se în vedere faptul că Decizia nr. 3732 din 18 noiembrie 2011, pronunțată în recurs, este irevocabilă și nu se comunică părților, Înalta Curte va respinge excepția tardivității contestației în anulare. De asemenea, nu poate fi socotită inadmisibilă contestația în anulare sub motiv că abuziv a invocat pe această cale așa-zisa neregularitate cu privire la natura juridică a nesusținerii motivului de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 3 C. proc.

civ., referitor la excepția necompetenței funcționale a instanței de fond în soluționarea litigiului, deoarece prin declararea contestației în anulare, contestatorul luând act de soluția pronunțată asupra propriului său recurs, își prezervă un drept în valorificarea efectivă a acestei căi de atac, conferită de lege. Examinând contestația în anulare formulată de contestatoarea reclamantă SC G.R.B.G. SRL Glina împotriva Deciziei nr. 3732 din 11 noiembrie 2011, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, Curtea urmează a o respinge pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Temeiul contestației în anulare formulată în cauză îl constituie art. 318 C. proc.

civ., potrivit căruia hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare. În sensul textului de mai sus, greșeală materială înseamnă greșeală de fapt și nu de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale. Art. 318 C. proc. civ., urmărește cu alte cuvinte, neregularitățile evidente privind actele de procedură și nu cele referitoare la problemele de fond, întrucât pe această cale legală nu s-a urmărit să deschidă părților recursul la recurs sub motivul că nu s-a stabilit corect situația de fapt.

Analizând critica prin care contestatoarea a susținut că instanța de recurs a omis să cerceteze motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 3 C. proc. civ., privind încălcarea dispozițiilor de ordine publică referitoare la competența funcțională a Tribunalului București, secția comercială, de a soluționa litigiul dintre părți, se constată că așa-zisa omisiune a cercetării nu este în nici un caz rezultatul vreunei omisiuni săvârșite din greșeală de către instanța de recurs ci, astfel cum rezultă din cuprinsul Deciziei atacate nr. 3732 din 18 noiembrie 2012, reprezentantul recurentei, având cuvântul a arătat că înțelege să nu mai susțină motivul de recurs întemeiat pe aceste dispoziții legale, ci numai motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 9 din același cod.

Cum instanța, a calificat nesusținerea acestui motiv ca fiind o renunțare valabilă, urmare a declarației apărătorului ales al recurentei, această declarație nu mai poate fi supusă cenzurii pe calea contestației în anulare. Este adevărat că, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în recurs, numai pentru motive de nelegalitate, art. 304 pct. 3 C. proc. civ., dar numai atunci când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței teritoriale absolute a altei instanțe. Or, este evident că excepția invocată de SC G.R.B.G. SRL Glina în recurs, nu este o excepție de ordine publică, aceasta nefăcând parte din cele menționate de legiuitor prin art. 159 alin. (1) C. proc. civ. Cum excepția invocată în cauză, privește necompetența funcțională a Tribunalului București - Secția Comercială în soluționarea litigiului, care este o excepție de ordine privată în sensul art. 159 alin. (3) C. proc.

civ., este știut că aceasta poate fi invocată doar de pârât prin întâmpinare sau când, aceasta nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfățișare. Cum în speță, critica formulată de contestatoare nu poate fi inclusă în cea de a doua ipoteză a art. 318 alin. (1) C. proc. civ., referitoare la omisiuni săvârșite din greșeală în legătură cu aspecte formale ale judecății recursului, contestatoarea solicitând în realitate o reexaminare a fondului recursului, aspecte ce nu pot fi corectate în această cale de atac, contestația în anulare fiind o cale de retractare și nu de reformare a soluției atacate, contestația în anulare va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția tardivității și excepția inadmisibilității contestației în anulare invocate de intimata SC I.R. SRL București, ca nefondate. Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC G.R.B.G. SRL Glina, județul Ilfov împotriva Deciziei nr. 3732 din 18 noiembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 15 ianuarie 2013. Procesat de GGC - DG