ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1515/2016

Decizia nr.

1515/2016

Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin sesizarea înregistrată la Judecătoria Toplița, la data de 3 martie 2016, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Unitatea Administrativ Teritorială Toplița,

înlocuirea amenzii contravenționale aplicată acestuia prin procesul-verbal de contravenție din 05 octombrie 2009, cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității.

În

drept, au fost invocate dispozițiile art. 39

1

alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.

Prin sentința civilă nr. 508 din 18 mai 2016, Judecătoria Toplița

a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, declinând competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.

Instanța a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 39

1

alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, modificată și republicată, „În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, acesta va sesiza instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, ținându-se seama, după caz și de partea din amendă care a fost achitată.”, iar întrucât petentul a fost sancționat contravențional pe raza municipiului Botoșani.

Instanța a reținut că aparține Judecătoriei Botoșani competența teritorială de soluționare a cauzei.

La data de 7 iunie 2016, dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Botoșani.

Prin sentința civilă nr. 4986 din data de 27 iunie 2016, Judecătoria Botoșani a admis, la rândul său, excepția necompetenței teritoriale,

invocată de instanță din oficiu, declinând, competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Toplița. Instanța a dispus suspendarea din oficiu a judecării cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

S-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, „În

cazul în care contravenientul persoană fizică nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, organul de specialitate al unității administrativ-teritoriale prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a) în a cărui rază teritorială domiciliază contravenientul va sesiza instanța judecătorească în a cărei circumscripție domiciliază acesta, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, ținânduse seama de partea din amendă care a fost achitată”.

Cum, în speță, contravenientul are domiciliul in municipiul Toplița, jud. Harghita, conform cărții de identitate anexată în copie, instanța a concluzionat ca aparține Judecătoriei Toplița competența teritorială de soluționare a cauzei.

Analizând conflictul negativ de competență cu a cărei soluționarea fost învestită, în condițiile art. 133 și urm. C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Se constată că petentul A., domiciliat în municipiul Toplița, jud. Harghita, a fost sancționat contravențional, la data de 5 octombrie 2009, în baza procesului-verbal emis de Poliția municipiului Botoșani, pentru săvârșirea unor contravenții Ia regimul circulației rutiere, pe raza teritorială a municipiului Botoșani.

Ulterior, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoria Toplița, Ia data de 3 martie 2016, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Unitatea Administrativ Teritorială Toplița, înlocuirea amenzii contravenționale aplicată acestuia prin procesul-verbal de contravenție din 05 octombrie 2009, cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității.

Înalta Curte constată că, în raport de situația de fapt reținută și de faptul că petentul este cel care a formulat cererea privind înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității, în cauză nu sunt incidente prevederile art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, ci cele ale art. 39

1

alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 293/2009 potrivit cărora „În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, acesta va sesiza instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, ținânduse seama, după caz și de partea din amendă care a fost achitată.”

În

consecință, având în vedere că petentul este cel care a formulat cererea privind înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității și în raport de dispozițiile art. 39

1

alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, competența teritorială de soluționare a cauzei revine instanței în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția.

Raportat Ia aceste considerente, în conflictul ivit între Judecătoria Toplița și Judecătoria Botoșani, Înalta Curte urmează a decide că revine Judecătoriei Botoșanii competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2016.