ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1130/2015

Decizia nr. 1130/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2/2011, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat anularea Încheierii nr. 7 din 22 martie 2011 pronunțată de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul B. și în consecință, admiterea contestației formulate împotriva Deciziei nr. 2 din 21 ianuarie 2011 emisă de Departamentul III al B.

Decizia nr. 2 din 21 ianuarie 2011 a fost emisă de B., Departamentul III, ca urmare a acțiunii de audit financiar al contului de execuție pe anul 2009 efectuat la reclamantă în perioada 06 septembrie - 10 decembrie 2010, în urma examinării deficiențelor consemnate în procesul-verbal de constatare din 10 decembrie 2010.

Prin decizia menționată, s-au constatat următoarele:

- Valorificarea rezultatului acțiunii de inventariere a patrimoniului instituției aferentă exercițiului financiar al anului 2009 nu s-a efectuat în concordanță cu prevederile legale în sensul că în procesul-verbal privind rezultatele inventarierii nu se regăsesc concluziile și propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor și ale minusurilor constatate în valoare de 48.643,87 lei, persoanele vinovate, precum și propuneri de măsuri în legătură cu acestea.

Instituția nu a luat măsuri pentru a prelua plusurile din gestiune la valoarea justă și pentru imputarea lipsurilor la valoarea lor de înlocuire;

- S-a plătit necuvenit în anul 2009 unei firme de construcții suma de 5.898,69 lei, reprezentând cote de contribuții incluse în situațiile de lucrări de valori mai mari decât cele legale respective, contribuție cu asigurări sociale (1.782,37 lei), contribuție cu asigurările sociale de sănătate (1.055,2 lei) și fond șomaj (594,12 lei). Totodată, s-au decontat aceleiași firme cheltuieli cu organizarea de șantier mai mari cu 2.466 lei față de cele prevăzute în oferta tehnică.

Pentru sumele plătite nelegal au fost calculate foloase nerealizate în sumă de 1.422 lei;

- Nu s-au luat măsurile legale în vederea recuperării sumei de 6.634 lei în cadrul termenului legal de la C. a Municipiului București reprezentând concedii medicale plătite de autoritate peste suma contribuțiilor datorate acesteia;

- Producerea unui prejudiciu estimat la valoarea de 48.197 lei, reprezentând plata concomitentă a două persoane pe aceeași funcție de conducere. Abaterea a fost identificată la D. Argeș, Hunedoara, Sălaj și Vrancea;

- Urmare a acțiunii de inventariere inițiată de instituție în timpul controlului, la care au participat și auditorii financiari s-a constatat o pagubă generată instituției în valoare de 54.698,58 lei astfel: lipsă în gestiunea instituției în valoare de 17.112 lei, reprezentând bunuri consumabile predate în custodia E.; instrumentar medical predat în custodia E., deteriorat ca urmare a depozitării acestuia în condiții improprii, în valoare de 32.353 lei; lipsă în gestiunea formularelor tipizate inclusiv a celor cu regim special, estimate la valoarea de 5.233,58 lei, reprezentând contravaloare a 127 carnete chitanțiere și 252 carnete facturi achiziționate de instituție în anul 2006.

Materialele consumabile și instrumentarul medical predate în custodia E. în anii anteriori precum și formularele tipizate nu au fost inventariate la sfârșitul anului 2009.

- Diminuarea nelegală a veniturilor proprii cu suma de 146.184,84 lei reprezentând: neactualizarea cu rata inflației în anul 2009 a tarifelor încasate a generat un prejudiciu instituției estimat la valoarea de 20.427,15 lei pentru care în timpul controlului au fost calculate foloase nerealizate de instituție în sumă de 2.676,58 lei; eliberarea autorizațiilor pentru activitatea de fabricație a produselor medicinale veterinare fără a se aplica tariful pentru fiecare produs autorizat, fapt ce a dus la diminuarea veniturilor proprii cu suma de 125.757,69 lei. În timpul controlului a fost încasată suma de 123.857,07 lei.

Pentru înlăturarea acestor deficiențe, prin aceeași decizie s-a dispus aplicarea următoarele măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciilor și recuperarea acestora:

- Se vor iniția procedurile legale în vederea valorificării rezultatelor acțiunii de inventariere din anul 2009, cu privire la diferențele în minus rezultate în valoare de 48.643,87 lei respectiv, pentru evaluarea plusurilor din gestiune la valoarea justă și pentru imputarea lipsurilor la valoarea lor de înlocuire;

- Se vor lua măsuri pentru recuperarea prejudiciului în sumă de 5.898,69 lei, reprezentând cote de contribuții incluse în situațiile de lucrări plătite la valori mai mari decât cele legale precum și organizare de șantier la o valoare mai mare decât cea prevăzută în oferta tehnică, se vor recupera foloasele nerealizate în sumă de 1.422 lei calculate în timpul controlului și se va stabili întinderea prejudiciului;

- Se va recupera suma de 6.634 lei reprezentând indemnizații pentru concedii medicale plătite de autoritate pentru suma contribuțiilor datorate și care nu mai poate fi recuperată de la C. a Municipiului București, de la persoanele care aveau atribuții și competențe în acest sens prevăzute în fișa postului;

- Pentru cheltuielile nelegale în valoare de 48.197 lei reprezentând plata concomitentă a salariilor pentru două persoane pe același post, funcție de conducere la D. Argeș, Hunedoara, Sălaj și Vrancea, se vor iniția procedurile legale de recuperare a acestora de la beneficiarii sumelor încasate necuvenit sau de la persoanele care au întocmit, avizat și aprobat plățile cu încălcarea prevederilor legale. Totodată, se va stabili întinderea prejudiciului în situația în care și la alte direcții sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor a fost generată o situație similară;

- Se va proceda la reîntregirea patrimoniului instituției prin valorificarea rezultatului inventarierii efectuate în timpul acțiunii de audit respectiv, prin recuperarea contravalorii lipsurilor și a bunurilor degradate date în custodie E., precum și a formularelor tipizate nejustificate, estimate în timpul controlului la valoarea de 54.698,58 lei;

- Se vor actualiza anual cu rata inflației conform O.U.G. nr. 42/ 2004, tarifele și/sau taxele percepute de A. și D. județene stabilite prin Ordin de președintele autorității, respectiv, nr. 20 din 05 martie 2008, nr. 24 din 17 martie 2008, nr. 81 din 25 septembrie 2008, nr. 45 din 06 aprilie 2005, nr. 92 din 19 aprilie 2006, nr. 62 din 07 martie 2006, nr. 301 din 22 decembrie 2006, nr. 111 din 16 decembrie 2008 și nr. 85 din 23 martie 2007. Totodată, se vor lua măsurile legale pentru recuperarea veniturilor neîncasate ca urmare a neactualizării conform legii a tarifelor cu rata inflației, estimate în timpul misiunii de audit la valoarea de 20.427,15 lei și a foloaselor nerealizate în sumă de 2.676,58 lei, precum și a diferenței de 1.900,62 lei reprezentând diferență la tariful pentru autorizațiile eliberate pentru activitatea de fabricație a produselor medicinale.

Împotriva măsurilor dispuse la pct. 2, 3, 4, 5 și 6 din decizie, reclamanta a formulat contestație înregistrată la B. sub nr. 92290 din 14 februarie 2011.

Prin Încheierea nr. 7 din 22 martie 2011, Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul B. a respins contestația, soluție pe care Curtea a apreciat-o legală și temeinică.

Prin sentința nr. 1644 din 7 martie 2013, Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

Astfel, cu privire la măsura aplicată la pct. 2 din Decizia nr. 2 din 21 ianuarie 2011, echipa de auditori a B. a constatat că reclamanta a încheiat cu SC G. SRL contractele de execuție lucrări din 09 februarie 2006 și din 09 februarie 2006 pentru executarea, finalizarea și întreținerea lucrărilor „Post de inspecție la frontiera Constanța Sud” și „Post de inspecție la frontiera Constanța Nord”, recepționate în anul 2009.

Analizând modul de derulare al contractelor menționate, a rezultat că din cauza modului defectuos de urmărire a indicatorilor de calcul a cheltuielilor prezentate de către executant în situațiile de lucrări și în facturile de plată, reclamanta a achitat în plus suma totală de 5.898,18 lei, compusă din: suma de 1.782,37 lei reprezentând cheltuieli cu contribuția cu asigurările sociale, acceptată și achitată de către reclamantă în mod incorect la contractul încheiat pentru H.; suma de 1.055,20 lei, prin acceptarea incorectă în situațiile de plată a indicilor de calcul a cotei privind contribuția cu asigurările sociale de sănătate în procent de 77,5 % față de 7% conform prevederilor legale, constatată în situațiile de lucrări decontate la contractul încheiat pentru H.; suma de 594,12 lei, prin acceptarea incorectă în situațiile de plată a cotei privind fondul de șomaj în procent de 3% față de 2,5 conform prevederilor legale, constatată în situațiile de lucrări decontate la contractul încheiat pentru H.; suma de 2.466 lei, prin acceptarea și decontarea cheltuielilor cu „organizarea de șantier”, peste valoarea prevăzută în oferta tehnică a contractului nr. 26/2006.

Urmare a celor constatate, s-a reținut încălcarea dispozițiilor art. 21 alin. (1) lit. a) și alin. (2) și art. 22 lit. a) din Legea nr. 380/2005 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, art. 258 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pct. 3.4. și 3.6. din Ordinul I. nr. 522/2003.

În cuprinsul contestației formulate împotriva Deciziei nr. 2 din 21 ianuarie 2011, reclamanta a recunoscut faptul că aplicarea cotelor mai mari față de cotele legal stabilite a fost cauzată de neaplicarea prevederilor legale în vigoare în anul 2006 și aplicarea cotelor de calcul a indicatorilor de calcul cuprinși în legislația din anul 2005.

Susținerile reclamantei în sensul că aplicarea eronată a indicatorilor de calcul a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate constituie o greșeală de calcul, nu au fost reținute, iar în ceea ce privește costul cu organizarea de șantier, din documentele prezentate, rezultă că în oferta tehnică, la contractul de lucrări din 2006 încheiat de reclamantă cu SC G. SRL, s-a prevăzut costul cu organizarea de șantier ca o valoare fixă de 28.884,02 lei fără T.V.A., aplicat la C+M și nu ca un procent aplicat la valoare C+M Împrejurarea că valoarea contractului a fost suplimentată, prin întocmirea de acte adiționale pentru servicii suplimentare, în opinia instanței, nu justifică perceperea de către constructor a costului cu organizarea de șantier peste valoarea de 28.884,02 lei (fără T.V.A.), astfel cum a fost prevăzută în documentația de atribuire a contractului.

Cu privire la măsura dispusă la pct. 3 din decizie, organele de audit public extern au constatat că pentru lunile ianuarie, februarie și martie 2007, reclamanta nu a solicitat C. a Municipiului București, în termenul legal, recuperarea sumei de 6.634 lei de la bugetul J., reprezentând indemnizații plătite de către autoritate asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, fapt ce a determinat, conform prevederilor legale, prescrierea debitului.

Urmare a acestor constatări, s-a apreciat că, în mod corect s-a reținut încălcarea de către reclamantă a dispozițiilor art. 38 și art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, art. 77 și art. 82 din Ordinul ministrului Sănătății nr. 60/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 158/2005.

Susținerile reclamantei în sensul că suma de 6.634 lei nu a constituit o plată nelegală la data efectuării acesteia, în opinia instanței, nu sunt de natură a conduce la înlăturarea constatărilor și a măsurii dispuse, având în vedere că prejudiciul a fost cauzat de faptul că suma respectivă nu a fost recuperată de la C. a Municipiului București în termenul legal de prescripție, prevăzut de dispozițiile legale menționate anterior.

În ceea ce privește măsura dispusă la pct. 4 din decizie, s-a constatat menținerea pe același post de conducere, a două sau mai multe persoane la unitățile din subordinea reclamantei. Plata salariilor către două sau mai multe persoane care ocupau aceeași funcție, a determinat o abatere în sumă de 21.523 lei constatată la D. Sălaj și în sumă totală de 26.674 lei stabilită la D. Argeș, D. Hunedoara, D. Sălaj și D. Vrancea.

S-a reținut că în temeiul art. 3 alin. (1) și 11 din O.U.G. nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, ordonatorul principal de credite al reclamantei a emis Ordinul nr. 69595 din 23 aprilie 2009, prin care s-a dispus eliberarea d-lui K. din funcția de director executiv al D. Sălaj.

Urmare a emiterii acestui ordin, în vederea asigurării conducerii D. Sălaj, președintele A. a emis Ordinul nr. 69925 din 25 mai 2009, prin care s-a dispus numirea în funcția de director coordonator, a d-lui L., fiind încheiat cu acesta și contractul de management din 25 mai 2009, pe o perioadă de 4 ani, potrivit art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 527/2009.

Pe rolul Curții de Apel Cluj a fost înregistrat Dosarul nr. x/33/2009, având ca obiect acțiunea în contencios administrativ formulată de K. în contradictoriu cu A., prin care s-a solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 69.595 din 23 aprilie 2009.

Prin sentința civilă nr. 13 din 05 iunie 2009, a fost admisă acțiunea și s-a dispus suspendarea executării ordinului menționat până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare a acestuia.

În vederea executării dispozițiilor hotărârii judecătorești, A. a emis Ordinul nr. 69117 din 29 iunie 2009, prin care s-a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 69595 din 23 aprilie 2009, de eliberare din funcție a directorului executiv, acesta fiind reintegrat în cadrul D. Sălaj, fără a se menționa și atribuțiile specifice postului.

La data reintegrării directorului executiv, postul de director executiv era cuprins în organigrama D. Sălaj, transformarea postului din director executiv în director coordonator efectuându-se începând cu data de 07 septembrie 2009, în temeiul Ordinului președintelui A. nr. 70060 din 07 septembrie 2009.

La data reintegrării în funcție a directorului executiv, D. Sălaj nu a dispus măsura încetării de drept a contractului de management din 25 mai 2009 încheiat cu d-nul L., reținându-se în mod corect încălcarea dispozițiilor art. 3 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 37/2009, coroborat cu art. 1, art. 56 lit. f) și art. 289 din Legea nr. 53/2003 - C. muncii.

Astfel, s-a reținut că, în cadrul D. Sălaj au funcționat în paralel două funcții de conducere, respectiv director executiv și director coordonator, în temeiul contractului de management din 25 mai 2009 și respectiv, a Ordinului nr. 69117 din 29 iunie 2009, acceptându-se de către ordonatorul de credite exercitarea funcției de conducere de către doi salariați, în condițiile în care numai unul dintre aceștia avea dreptul să o exercite.

Acest fapt a condus la angajarea și plata sumei de 21.523 lei reprezentând cheltuieli de personal peste limita creditelor bugetare repartizate și aprobate, cu încălcarea prevederilor art. 29 alin. (3) și (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

Aceeași situație de fapt a fost constatată la D. Alba, Argeș, Hunedoara, și Vrancea, unde în temeiul O.U.G. nr. 37/2009, s-a dispus emiterea Ordinelor nr. 69495 din 23 aprilie 2009, nr. 69501 din 23 aprilie 2009, nr. 69555 din 23 aprilie 2009 și nr. 69587 din 23 aprilie 2009, de eliberare din funcție a directorilor executivi, iar ulterior, în vederea executării dispozițiilor hotărârilor judecătorești, au fost emise ordine de suspendare a executării ordinelor menționate, prin care directorii executivi au fost reintegrați în cadrul D., fără să semneze o nouă fișă a postului cu atribuțiile specifice.

În ceea ce privește măsura dispusă la pct. 5 din decizie, s-a reținut că prin inventarierea efectuată în timpul misiunii de audit asupra bunurilor în valoarea de 49.465,36 lei, aflate în patrimoniul reclamantei și predate în custodie la E., s-a constatat lipsa în gestiune a unor bunuri în valoare de 17.112 lei. Totodată, s-a constatat că diferența de bunuri în valoare de 32.353 lei aflate în stoc, a prezentat deteriorări fizice și termen de valabilitate expirat.

De asemenea, cu ocazia identificării la fața locului, s-a constatat că bunurile de natura materialelor sanitare aflate în custodie la E. nu au fost depozitate într-un spațiu special amenajat, care să asigure menținerea calității și integrității acestora, fiind încălcate prevederile pct. 21 și 49 din Ordinul I. nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv, actualizat, în vigoare la data respectivă.

În urma verificărilor efectuate asupra modului de evidență, gestionare și utilizare a formularelor cu regim special de tipărire, înscriere și numerotare, s-a constatat lipsa în gestiune a 127 carnete chitanțe și 252 carnete facturi, din totalul de 500 camete chitanțe și respectiv, 500 camete facturi achiziționate în data de 09 mai 2006, neinventarierea în perioada 2006 - 2009 a acestor formulare cu regim special, precum și nerespectarea prevederilor legale privind evidența, gestionarea și corecta utilizare a acestor formulare, în perioada 2006 - 2009.

În acest sens, s-a reținut că nu s-au utilizat fișe de magazie și formulare cu regim special pentru chitanțe, nu s-au înregistrat în fișa de magazie formularele cu regim special pentru facturi a tuturor intrărilor și ieșirilor acestora și nu s-a utilizat un bonier distinct pentru eliberarea din magazie a formularelor cu regim special. De asemenea, eliberarea formularelor către utilizatori s-a efectuat fără a se specifica dacă formularele ridicate anterior au fost folosite în conformitate cu normele în vigoare, formularele care nu s-au mai folosit nu au fost restituite la magazie pe baza Bonului de predare-transfer, restituire, și la nivelul H. nu a fost ținut un registru privind utilizarea și restituirea acestor formulare.

Urmare a acestor constatări, în mod corect s-a reținut încălcarea dispozițiilor pct. 1 din Anexa la Ordinul I. nr. 1753/2004, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (7) din H.G. nr. 831 din 1997 cu modificările și completările ulterioare (abrogat de H.G. nr. 105 din 18 februarie 2009), a prevederilor Anexei nr. 1B la actul normativ menționat, precum și art. 60 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a A., aprobat prin Ordinul președintelui nr. 55197 din 20 aprilie 2006.

A reținut instanța că, reclamanta nu a dispus luarea acestor măsuri și a utilizat în continuare formularele cu regim special, fără stabilirea procedurii de evidență, gestionare și utilizare a facturilor, conform prevederilor Ordinului I. nr. 2226/2006, în condițiile în care, începând cu anul 2007, au fost utilizate în paralel atât facturi cu regim special de tipărire, înscriere și numerotare, cât și facturi în regim intern de tipărire și numerotare.

Referitor la măsura dispusă la pct. 6 din decizie, în urma verificărilor efectuate asupra modului de constituire a veniturilor proprii ale A., în mod corect s-a constatat faptul că pentru anul 2009, nu au fost actualizate tarifele percepute în vederea emiterii autorizațiilor pentru laboratoarele sanitare veterinare și/ sau pentru siguranța alimentelor (inclusiv tarifele pentru evaluare), tarife prevăzute în Anexa nr. 8 din Ordinul A. nr. 20 din 5 martie 2008, intrat în vigoare la data de 23 aprilie 2008, fiind încălcate prevederile art. 18 alin. (5) și art. 48 alin. (7) din O.G. nr. 42/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, s-a constatat că, din verificarea documentelor prezentate de reclamantă a rezultat că în anul 2009 A. - aparatul propriu a emis 16 facturi pentru evaluarea și autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare pentru care a avut competență, în valoare totală de 3.300 lei, pentru care s-au calculat venituri suplimentare în valoare de 184,47 lei, iar direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene competente au emis un număr de 97 de autorizații, pentru care au fost aplicate tarife neactualizate și pentru care au fost calculate venituri suplimentare în sumă valoare totală de 2.168,92 lei.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate asupra modului de constituire a veniturilor proprii ale A., în mod legal s-a constatat că pentru anul 2009 nu au fost actualizate tarifele percepute în vederea emiterii autorizațiilor de funcționare, distribuție șl fabricație în domeniul farmaceutic veterinar, tarife prevăzute în Anexa nr. 9 din Ordinul A. nr. 24 din 17 martie 2008, intrat în vigoare la data de 24 aprilie 2008, reținându-se încălcarea prevederilor art. 18 alin. (5) și art. 48 alin. (7) din O.G. nr. 42/2004, cu modificările și completările ulterioare.

În acest sens, s-a reținut că, în anul 2009 au fost emise 292 de autorizații de funcționare, distribuție și fabricație pentru unitățile și activitățile din domeniul farmaceutic veterinar, în valoare totală de 88,400 lei, pentru care s-au calculat venituri suplimentare în sumă totală de 4.997,46 lei și dobânzi în valoare de 598,15 lei.

O altă constatare a auditorilor publici externi a vizat faptul că pentru anul 2009 nu au fost actualizate tarifele pentru evaluarea documentației în vederea emiterii autorizației de fabricație a reagenților și a seturilor de diagnostic de uz veterinar, prevăzute în Anexa nr. 10 din Ordinul A. nr. 81 din 25 septembrie 2008, intrat în vigoare la data de 27 octombrie 2008, cu încălcarea prevederilor art. 18 alin. (5) și art. 48 alin. (7) din O.G. nr. 42/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit documentelor puse la dispoziția auditorilor publici externi, în anul 2009 au fost evaluate pentru autorizare un număr de 9 reagenți și seturi de diagnostic de uz veterinar, pentru care s-au calculat venituri suplimentare în sumă totală de 1.509,30 lei și dobânzi în valoare de 180,65 lei.

Totodată, în mod corect s-a constatat că în perioada 2006 - 2009, nu au fost actualizate tarifele percepute pentru controalele executate asupra operațiunilor de export Ia punctele de trecere a frontierei de stat asupra mărfurilor supuse controlului veterinar, precum și pentru asistența veterinară acordată în H., tarife prevăzute în Anexa nr. 4 din Ordinul A. nr. 45 din 06 aprilie 2005, intrat în vigoare la data de 25 aprilie 2005, reținându-se încălcarea prevederilor art. 18 alin. (5) și art. 48 alin. (7) din O.G. nr. 42/2004, cu modificările și completările ulterioare. Valoarea veniturilor suplimentare a fost estimată la suma totală 11.567 lei, pentru care au fost calculate dobânzi în sumă totală de 1.616,10 lei.

S-a mai constatat că în perioada 2007 - 2009, nu au fost actualizate anual tarifele stabilite pentru eliberarea autorizațiilor și certificatelor sanitar-veterinare, precum și pentru exercitarea activității de inspecție și control sanitar-veterinar, pentru activități sanitar-veterinare și de laborator, din consultanță și din alte prestații specifice, precum și din alte activități din domeniul sanitar-veterinar.

Astfel, pe baza documentelor prezentate de reclamantă, auditorii publici externi au estimat valoarea veniturilor suplimentare la suma de 125.757,69 lei.

Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs A., pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

Prin sentința atacată, susține recurenta, instanța de fond a respins acțiunea fără a motiva considerentele pentru care a ajuns la soluția finală, limitându-se a consemna susținerile reclamantei cât și argumentele pârâtei.

Referitor la susținerile cu privire la pct. 2 din Decizia nr. 2 din 21 ianuarie 2011, în sensul că „aplicarea eronată a indicatorilor de calcul a contribuției pentru asigurările sociale constituie o greșeală de calcul”, instanța de fond a apreciat că aceste argumente nu pot fi reținute.

Recurenta consideră că nu se face vinovată de cele reținute la pct. 2, deoarece verificarea situațiilor de lucrări din punct de vedere al cantităților de lucrări executate, conformitatea cu prețurile unitare ofertate și cotele aplicate la final a fost în primul rând obligația dirigintelui de șantier - SC P. SRL, angajat pe bază de contract de prestări servicii.

În ceea ce privește aspectele reținute la lit. b) pct. 1, lit. a) și b) din procesul-verbal din 10 decembrie 2009, este în mod evident o greșeală de calcul la cota C., în loc de 7,75% s-a înscris 77,5%.

Organizarea de șantier a fost ofertată în procent de 1,5% din lucrările de bază, cotă ce se aplica în final la valoarea totală a contractului. Societatea de construcții nu a decontat în totalitate organizarea de șantier, în procent de 1,5% la valoarea contract plus act adițional.

Cu privire la cele reținute la lit. b) pct. 1 lit. e) - Persoanele cu atribuții în domeniul în care s-a constatat abaterea din procesul-verbal din 10 decembrie 2010, recurenta susține că M. și N. nu au avut atribuții în domeniul certificării pentru realitate, legalitate și regularitate, viza fiind pur tehnică, de verificare a executării lucrărilor de construcții în conformitate cu proiectul, contractul, oferta și situațiile de lucrări acceptate la plată de dirigintele de șantier.

Vizele au fost aplicate în exclusivitate pe facturi, nu și pe situațiile de lucrări și borderouri.

Abaterile descrise la lit. a) privind C., fondul de șomaj și organizarea de șantier se regăsesc în situațiile de lucrări întocmite pe parcursul execuției lucrărilor semnate de constructor, verificate și acceptate la plată de societatea de consultanță.

Referitor la cele prevăzute la lit. e) unde se menționează că facturile emise de furnizor au fost vizate la A., cu certificat în privința realității legalității și regularității, se arată că nu au fost vizate de către doamnele M. și N., astfel că valoarea de 5.898,18 lei prevăzută la lit. c) se diminuează cu suma de 2.014,57 lei.

În mod eronat, intimata a reținut în decizia contestată că recurenta a plătit necuvenit în anul 2009 unei firme de construcții suma de 5.898,69 lei cu toate că în anul 2009 nu s-a efectuat o asemenea plată.

În ceea ce privește abaterea de la pct. 3 din decizie, instanța de fond a reținut că reclamanta nu a efectuat o plată nelegală dar consideră că aceste susțineri „nu sunt de natură a conduce la înlăturarea constatărilor și a măsurilor dispuse” deoarece prejudiciul a fost cauzat de faptul că suma respectivă nu a fost recuperată de la C. în termenul legal de prescripție, dar nu a ținut seama de prevederile Deciziei nr. 140 din 21 aprilie 2005 pentru aprobarea modalităților unitare de aplicare a Procedurii de restituire a sumelor de la J., precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor ale căror contribuții se colectează de către casele de asigurări de sănătate, pentru sumele restituite cu depășirea termenului legal.

Cu privire la pct. 4, instanța de fond s-a limitat să rețină starea de fapt consemnată de creditorii B., reiterând concluzia să s-ar fi încălcat prevederile art. 29 alin. (3) și (4) din Legea nr. 500/2002.

Măsura încetării de drept a contractului de management din 25 mai 20090 nu putea fi luată, avându-se în vedere prevederile art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 37/2009 și art. 56 lit. f), art. 289 din Legea nr. 53/2003.

Textele erau aplicabile numai în situația în care un director coordonator, eliberat din funcție, era reintegrat în funcția deținută anterior, situație în care directorul coordonator care își ocupa funcția trebuia să fie eliberat din funcție în temeiul art. 56 lit. f) și art. 289 din Legea nr. 53/2003.

În speță nu este vorba despre aceleași funcții, iar sentința Curții de Apel Cluj nu putea constitui un temei pentru încetarea de drept a contractului de management din 2009.

Plata concomitentă a doi conducători (unul funcționar public și unul personal contractual) a fost cauzată de existența unei ordonanțe neconstituționale și de obligativitatea punerii în executare a unei hotărâri judecătorești ce avea ca obiect reîncadrarea funcționarilor publici cu funcții de conducere.

Mai mult, chiar auditorii publici existenți ai B. au stabilit că efectuarea de cheltuieli publice neeconomicoase, prin plata a două persoane pe aceleași funcții de directori executivi/ directori coordonatori este rezultatul carențelor cadrului legislativ, în speță, emiterea O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G. nr. 105/2009.

În susținerea nelegalității soluției instanței de fond cu privire la pct. 4, recurenta invocă adresele din 6 august 2010 a Ministerului Justiției și din 29 iulie 2010 a O., din care rezultă că „modalitatea de repunere în funcțiile publice de conducere deținute anterior datei intrării în vigoare a O.U.G. nr. 37/2009 este reintegrarea în baza hotărârilor definitive și irevocabile ale instanțelor de contencios administrativ competente”.

Se mai arată că nu putea interveni încetarea de drept a contractelor de management, iar declararea ca neconstituțională a O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G. nr. 105/2009 deoarece reintegrarea în funcțiile publice de conducere deținute anterior datei intrării în vigoare a O.U.G. nr. 37/2009 se putea face numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

În privința abaterii reținute la pct. 5 din decizie, prima instanță a reținut în mod greșit că s-au încălcat dispozițiile pct. 1 din Anexa la Ordinul I. nr. 1753/2004 modificată și completată, art. 1 alin. (7) din H.G. nr. 831/1997 modificată și completată, prevederile Anexei nr. 1B, art. 60 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a A. aprobat prin Ordinul președintelui nr. 5519 din 20 aprilie 2006, cu toate că însăși Comisia de soluționare a contestațiilor a reținut că parte din formulare au fost identificate, deși nu s-a modificat decizia în sensul că nu poate fi reținut un prejudiciu în valoare de 5.233,38 lei.

După efectuarea verificării recurenta a identificat două carnete, chitanțiere, iar 59 se regăsesc în evidența contabilă, fiind deja utilizate.

De asemenea, după efectuarea verificării, a fost identificat un carnet și 161 se regăsesc în evidența contabilă.

În ceea ce privește respingerea acțiunii de către instanța de fond cu privire la aspectele reținute la lit. b) pct. 3 lit. f) din procesul-verbal din 10 decembrie 2010 referitoare la abaterea 2, reținerile de la lit. b) pct. 3 lit. f) referitoare la abaterea nr. 3, reținerile referitoare la abaterea nr. 5 prevăzută la lit. b) pct. 3, recurenta susține nelegalitatea și netemeinicia sentinței primei instanțe.

Astfel, tarifele în discuție au fost actualizate prin Ordinele nr. 121 și 123/2010.

De asemenea, Ordinul președintelui A. nr. 92/2006 nu s-a aplicat în afara scopului său inițial de referință pentru controlul siguranței alimentelor, cuantumul sumelor încasate prin aplicarea acestuia fiind zero, neexistând niciun prejudiciu.

Prin Ordinul președintelui A. nr. 144/2010 s-au actualizat cu indicele de inflație aferent anului anterior tarifele pentru acțiunile de prelevare de probe în controlul oficial al siguranței alimentelor.

Ordinul președintelui A. nr. 111/2008 a fost modificat în cursul anului 2010 în ceea ce privește cuantumul tarifelor aplicate, iar în referatul de aprobare nr. 539/2010 al Ordinul președintelui A. nr. 122/2010 se menționează explicit că tarifele sunt actualizate cu rata inflației.

Ordinele nr. 85/2007 și nr. 203/2007 au avut aplicabilitate doar pentru un an calendaristic, încetându-și aplicabilitatea la 31 decembrie al fiecărui an în care au fost aplicate.

Aplicabilitatea anuală și cuantumul tarifelor au fost stabilite de către recurentă în urma negocierii cu reprezentanții patronatelor din industria alimentară.

Tarifele prevăzute în Anexa 5 la Ordinul nr. 45/2005 au fost actualizate prin Ordinul nr. 84/2008, iar cuantumul actualizării a fost stabilit împreună cu institutele veterinare și laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, incluzând rata inflației.

Tarifele prevăzute în Ordinul nr. 45/2005 au fost actualizate cu rata inflației aferente anului 2009 prin Ordinul nr. 145/2010.

În ceea ce privește abaterea nr. 5 prevăzută la pct. I lit. b) pct. 3, se arată că normele au fost modificate prin preluarea în legislația națională a formatului european al autorizației de fabricație/ import produse medicinale veterinare, iar tariful referitor la autorizație este unul de evaluare.

În urma auditului au fost recalculate și actualizate tarifele pentru autorizațiile de fabricație/ import produse medicinale veterinare eliberate în perioada septembrie 2009 - martie 2010, s-au emis facturi care au fost achitate în timpul controlului, rămânând de achitat o factură pentru data de 24 decembrie 2010, de unde rezultă că prejudiciul prevăzut la lit. d) a fost recuperat în totalitate.

II. Considerentele Înaltei Curți - instanța competentă să soluționeze calea de atac extraordinară exercitată;

1.1. Cu privire la constatarea efectuării unei plăți în cuantum de 5.898,69 lei către o firmă de construcții, reprezentând cote de contribuții incluse în situațiile de lucrări la valori mai mari decât cele legale, respectiv: C. - 1.782,32 lei; C. - 1.055,2 lei, fond șomaj - 594,12 lei și decontarea către aceeași firmă a unor cheltuieli cu organizarea de șantier mai mari cu 2.466 lei față de cele prevăzute în oferta tehnică.

Recurenta-reclamantă nu aduce niciun argument care să conducă la modificarea/ casarea sentinței primei instanțe.

Astfel, deși dirigintele de șantier - SC P. SRL are obligația verificării situațiilor de lucrări din punct de vedere al cantităților de lucrări executate, autoritatea contractantă răspunde pentru desfășurarea întregii proceduri, inclusiv pentru abaterile descoperite de organele de control competente.

Nu are nicio relevanță că a avut loc o eroare de calcul la cotă de C., cât timp aceasta a condus la o plată nelegală.

Din actele dosarului rezultă că pentru contractul de lucrări din 2006, costul cu organizarea de șantier a fost prevăzută ca o valoare fixă pentru construcții și montaj și nu ca un procent aplicat la valoarea construcțiilor și a montajului.

Persoanele cu atribuții în domeniul în care s-a constatat abaterea au fost înscrise în cuprinsul procesului-verbal de control, doamnele M., N. și R., însă în cuprinsul Deciziei nr. 2/2011 se specifică măsurile luate pentru recuperarea prejudiciului, revenindu-i recurentei obligația de a identifica persoanele vinovate.

Suma în cuantum de 5.898,69 lei a fost achitată în anul 2006 și nu în 2009, însă această eroare nu afectează conținutul abaterii.

1.2. Cu privire la abaterea ce constă în recuperarea sumei de 6.634 lei în cadrul termenului legal de la C. a Municipiului București, reprezentând indemnizații pentru concedii medicale plătite de recurentă peste suma construcțiilor datorate acesteia.

Abaterea se referă la încălcarea prevederilor art. 40 din O.U.G. nr. 158/2008 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate și la încălcarea termenului de 3 (trei) ani în care indemnizațiile pot fi solicitate.

Decizia nr. 140 din 21 aprilie 2005 invocată de recurentă se referă la procedura de acordare a dobânzilor pentru sumele restituite cu depășirea termenului legal, care nu are legătură cu speța dedusă judecății.

1.3. Referitor la producerea unui prejudiciu estimat la valoarea de 48.197 lei reprezentând plata concomitentă a două persoane pe aceeași funcție de conducere, abatere identificată la D. Argeș, Hunedoara, Sălaj, Vrancea.

Abaterea a fost în mod corect constatată de către organul de control, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică pe acest aspect.

Astfel, urmare a reintegrării în funcția publică a directorilor executivi/ adjuncți eliberați din funcție în temeiul O.U.G. nr. 37/2009, recurenta trebuia să ia măsura încetării de drept a contractelor de management încheiate cu directorii coordonatori în temeiul O.U.G. nr. 105/2009.

Motivele invocate de recurent sunt neîntemeiate, neavând relevanță dacă a fost reintegrată în funcție o persoană salariată sau un funcționar public.

1.4. Constatarea lipsei în gestiune a unor formulare cu regim special nu a fost contestată în realitate de către recurentă.

Împrejurarea că unele dintre aceste formulare au fost găsite ulterior controlului nu conduce la admiterea acestui capăt de cerere, ci va fi avută în vedere la momentul executării măsurilor dispuse.

1.5. Cu privire la neactualizarea tarifelor pentru evaluarea documentației în vederea emiterii autorizațiilor de funcționare, distribuție și fabricație în domeniul farmaceutic pentru eliberarea autorizațiilor și certificatelor sanitar-veterinare etc. și în vederea emiterii autorizației de fabricație a reagenților și a seturilor de diagnostic de uz veterinar.

Abaterea constă în neactualizarea cu rata inflației a tarifelor aplicate în anii 2009, respectiv 2006-2009.

Faptul că recurenta a emis ulterior controlului Ordinul președintelui A. nr. 121/2010 prin care au fost actualizate cu rata inflației tarifele prevăzute în vederea emiterii autorizației de fabricație a reagenților și a seturilor de diagnostic de uz veterinar, reprezintă o recunoaștere a faptei.

Raționamentul este identic și în privința emiterii Ordinelor președintelui A. nr. 144/2010, nr. 122/2010, nr. 123/2010, motivele de recurs neputând demonstra contrariul celor reținute de judecătorul fondului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 1644 din 7 martie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 martie 2015.