ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1343/2017

Decizia nr. 1343/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2610 din 20 aprilie 2016 Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul SC A. SRL în calitate de lider al asocierii SC A. SRL - SC B. SRL, în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de C. SA, către Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 4124 din 19 decembrie 2016, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București în cauza privind pe reclamantul SC A. SRL în calitate de lider al asocierii SC A. SRL - SC B. SRL, în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de C. SA, a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispune înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului. De asemenea, a suspendat din oficiu judecata cauzei până la soluționarea conflictului de competență conform art. 134 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului București , secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Reclamanta SCC D. SRL a solicitat obligarea pârâtei CN C. SA la plata unei sume și/sau clarificări cu privire la întinderea obligațiilor contractuale dintre părți, cauza juridică fiind Contractul-acord de lucrări nr. 165 din 3 decembrie 2014 având ca obiect „Lucrări de reabilitare poduri și podețe de cale ferată SRCF Brașov, Constanța, Timișoara„ - Lot 3.

Conform Acordului contractual nr. 165/2014 rezultă că acesta a fost încheiat ca urmare a încheierii Contractului de finanțare nr. 64 din 8 aprilie 2011 nerambursabilă cu Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operațional Sectorial Transporturi POST/2011/2/006.

În aceste condiții, este indubitabil faptul că Acordul contractual - contractul de execuție lucrări nr. 165 din 3 decembrie 2014 a fost încheiat ca urmare a desfășurării procedurii de achiziție publică prevăzută de O.U.G. nr. 34/2006, contrar celor reținute de Tribunalul București prin hotărârea de declinare a competenței, aspect de altfel necontestat de pârâtă.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, „(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (1

1

) Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.”

Deci, art. 10 alin. (1) și alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Potrivit prevederilor art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, „(1) Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante”.

Deci, în cauza de față nu sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 deoarece obiectul litigiului nu îl reprezintă Contractul de finanțare nr. 64 din 8 aprilie 2011, ci modalitatea de executare a unui contract ce a fost încheiat ca urmare a procedurii de licitație publică și care are caracterul unui contract de achiziții publice.

Înalta Curte constată că O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la data încheierii Acordului contractual, are caracter de normă specială ce derogă de la prevederile generale.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC A. SRL în calitate de lider al Asocierii SC A. SRL - SC B. SRL și pârâta Compania Națională de C. SA în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2017.

Procesat de GGC - LM