ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3527/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1439/C7 din 14 iunie 2017, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis excepția lipsei competenței materiale a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor privind soluționarea contestației formulată de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie S.R.L., invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a contestației formulate de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenței, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2747 din 30 iunie 2017 a admis excepția necompetenței materiale a instanței, a declinat competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamantul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenței, în favoarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei până la soluționarea conflictului de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Prin contestația adresată Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor reclamantul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenței a solicitat anularea adresei nr. x din 24 mai 2017, privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor depuse de acesta și de S.C. A. S.R.L. și desemnarea drept câștigătoare a ofertei sale, precum și obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor efectuate cu soluționarea contestației.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că, în cauză, Consiliul Concurenței, în calitate de autoritatea contractantă, a organizat procedura de achiziție directă, în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect "Realizarea unui sondaj referitor la percepția persoanelor fizice, persoanelor autorizate și IMM-urilor în ceea ce privește serviciile bancare de retail, respectiv identificarea factorilor relevanți pe care aceștia îi iau în considerare în relația cu banca", cod CPV 79310000-0 - Servicii de studii de piață (Rev. 2), prin publicarea în SEAP la secțiunea "Anunț Publicitate", a anunțului nr. 87473 din 18 aprilie 2017, având ca dată limită de depunere a ofertelor 25.04.2017, criteriul de adjudecare fiind stabilit prin evaluarea ofertelor: a) prețul ofertei (40 puncte), b) gestionarea proiectului (60 puncte), iar valoarea estimată, fără TVA, este de 131.950 RON.

Potrivit art. 68 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice:

"Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de soluții cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5), sunt următoarele:

a) licitația deschisă;

b) licitația restrânsă;

c) negocierea competitivă;

d) dialogul competitiv;

e) parteneriatul pentru inovare;

f) negocierea fără publicare prealabilă;

g) concursul de soluții;

h) procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și ale altor servicii specifice;

i) procedura simplificată".

Deci, "achiziția directă", aleasă de autoritatea contractantă, nu este una dintre procedurile de atribuire reglementate expres de legislația în vigoare privind achizițiile publice.

Conform art. 12 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor:

"Contestațiile care nu intră în competenta de soluționare a Consiliului sunt declinate de acesta, prin decizie, către instanța de judecată competentă ori, dacă este cazul, către un alt organ cu activitate jurisdicțională competent".

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (11) din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (11) Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel."

Deci, art. 10 alin. (1) și alin. (11) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Înalta Curte constată că autoritatea contractantă, respectiv Consiliul Concurenței, este autoritate publică centrală, astfel că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel, litigiul fiind unul care se soluționează potrivit Legii nr. 554/2004 și nu conform Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, pentru că procedura contestată în prezenta cauză nu este dintre cele reglementate de legea achizițiilor publice.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie S.R.L. și Consiliul Concurenței în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 noiembrie 2017.