ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1735/2017

Decizia

nr. 1735/2017

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 21.10.2016, sub nr. x/2/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară anularea rezoluției nr. 5395/IJ/2925/DIJ/2016.

În cadrul litigiului desfășurat în fața instanței de fond, reclamantul a invocat excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (3), art. 44 alin. (6), art. 45 alin. (4) lit. b), art. 47 alin. (1) lit. b), art. 70, art. 71 alin. (2) și art. 72 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a art. 1 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 24/2012.

1.2. Prin sentința nr. 398 din 9.02.2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta Inspecția Judiciară, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate formulată de reclamant ca inadmisibilă, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca inadmisibilă.

2.1. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a declarat recurs, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ. Criticile de nelegalitate prezentate de recurentul-reclamant privesc soluția dată de instanța de fond cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționale invocate de acesta.

Criticile recurentului privesc o aplicare greșită de către instanța de fond a prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, invocându-se interpretarea eronată a sintagmei „să aibă legătură cu soluționarea cauzei”, nerespectarea unor decizii pronunțate de Curtea Constituțională (Decizia nr. 498/2016 și Decizia nr. 196/2013), încălcarea dreptului de acces la justiție, nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și soluționarea în mod discriminatoriu a cererilor de sesizare a Curții Constituționale.

De asemenea criticile privesc nemotivarea sub aspectul cererii precizatoare depuse la data de 25.11.2016, nerespectarea principiilor și condițiilor unui proces echitabil, ce rezidă în opinia recurentului reclamant din necomunicarea notelor de ședință formulate de Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară, neadministrarea probelor pe care le-a solicitat prin răspunsul la întâmpinare, inexistența vreunei referiri în minută și în sentință referitoare la respingerea cererii de administrare de probe și respingerea cererii de conexare, încălcarea prevederilor art. 45-47 din Legea nr. 317/2004, prin aplicarea unui tratament discriminatoriu între subiecții care pot să conteste o rezoluție a Inspecției Judiciare, în funcție de calitatea de magistrat sau de justițiabil.

3.1. Analiza motivului de casare invocat

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate de pârât, Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile formulate de recurent, pentru considerentele ce urmează.

În ceea ce privește soluția pronunțată de instanța de fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Consiliul Superior al Magistraturii, se reține că aceasta este temeinică și legală, instanța pronunțându-se cu respectarea prevederilor art. 248 C. proc. civ.

Sunt nefondate și criticile referitoare la soluția pronunțată de instanța de fond asupra excepției lipsei procedurii prealabile invocată de Inspecția Judiciară precum și cele referitoare la inexistența vreunei referiri în minută și în sentință referitoare la respingerea excepției de conexitate invocată de reclamant în fața instanței fond.

În susținerea excepției, recurentul-reclamant a menționat existența pe rolul aceleași instanțe a Dosarului nr. x/2/2016, având ca obiect contestarea rezoluției nr. 5958/IJ/1369/DIP a Inspecției Judiciare, invocându-se o strânsă legătură cu prezenta cauză.

Din practicaua sentinței recurate reiese faptul că excepția invocată a fost analizată de instanță, fiind respinsă pentru argumentele prezentate pe larg în cuprinsul acesteia.

În raport cu aspectele anterior menționate, criticile circumscrise motivului de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. sunt nefondate.

Totodată, nu sunt incidente nici motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Recurentul prevalându-se de acest motiv de casare susține că hotărârea atacată nu este motivată în raport cu cererea precizatoare/completatoare depusă la data de 25.11.2016.

Susținerile recurentului sunt nefondate, în condițiile în care instanța nu a intrat în cercetarea fondului, cauza fiind soluționată prin admiterea acestor excepții.

În ceea ce privește criticile de nelegalitate care privesc soluția pronunțată de instanța de fond asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile invocate, acestea sunt nefondate în considerarea următoarelor argumente.

Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare, pentru sesizarea instanței de contencios constituțional este necesară îndeplinirea următoarelor condiții, în mod cumulativ: excepția a fost invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial; excepția are ca obiect neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; norma vizată de excepție are legătură cu soluționarea cauzei și nu a fost constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Astfel, în mod judicios a reținut instanța faptul că nu poate face obiect al unei sesizări a Curții Constituționale un Regulament, respectiv Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 24/2012, nefiind îndeplinită cerința ca excepția să aibă ca obiect neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare.

De asemenea, s-a apreciat în considerarea cerințelor prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, că, deși excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (3), art. 44 alin. (6), art. 45 alin. (4) lit. b), art. 47 alin. (1) lit. b), art. 70, art. 71 alin. (2) și art. 72 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au legătură cu soluționarea în fond cauzei, de vreme ce litigiul a fost soluționat în temeiul unor excepții procesuale, nemaifiind posibilă analizarea pe fond a criticilor invocate cu privire la rezoluția nr. 5395/IJ/2925/DIJ/2016 a Inspecției Judiciare, cererea de sesizare a Curții Constituționale este inadmisibilă.

Instanța de fond a constatat că prevederile din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare cu privire la care s-au formulat excepțiile de neconstituționalitate, nu sunt în legătură cu excepțiile în temeiul cărora a fost soluționată cauza, astfel încât soluția pe care ar pronunța-o Curtea Constituțională cu privire la aceste excepții care vizează fondul cauzei, nu ar avea efecte în cauza pendinte.

Prin urmare, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (4) lit. b) și art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, este inadmisibilă, deoarece aspectele invocate de recurentul-reclamant vizează interpretarea și aplicarea normelor legale mai sus arătate.

În ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor art. 70, art. 71 alin. (2) și art. 72 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, instanța de fond în mod judicios a argumentat că normele criticate ca fiind neconstituționale nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât aceste dispoziții reglementează procedura de numire și atribuțiile inspectorilor judiciari și faptul că dispozițiile referitoare la sancțiunile și abaterile disciplinare, precum și procedura disciplinară se aplică în mod corespunzător și acestora, iar obiectul cauzei îl reprezintă o contestație împotriva unei rezoluții de clasare ce a fost dată în procedura cercetării disciplinare ca urmare a plângerii formulate de reclamant împotriva unui judecător care nu are calitatea de inspector judiciar.

Potrivit acelorași considerente, corect s-a reținut că și cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (3) și alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicată este inadmisibilă.

Soluția instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a hotărârii atacate, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 398 din 9 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 mai 2017.