ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 147/2018

Decizia nr. 147/2018 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea din 26 septembrie 2017 Tribunalul Neamț, secția I civilă, a constatat că, din pricina încuviințării, la data de 25 septembrie 2017, a cererii de abținere formulată de asistentul judiciar desemnat de sindicate, A., nu se poate alcătui completul de judecată în ceea ce privește soluționarea abținerii asistentului judiciar B. desemnat din partea aceluiași partener social (sindicatele), cerere depusă la dosar la data de 25 septembrie 2017 și nici cererea de abținere formulată de asistentul judiciar C., desemnată din partea celuilalt partener social - patronatele. În temeiul art. 50 alin. (2) C. proc. civ., s-a scos cauza de pe rol și s-a dispus trimiterea dosarului Curții de Apel Bacău, pentru soluționarea acestui incident procedural.

În motivare, s-a reținut că urmare a încuviințării cererii de abținere a unuia dintre asistenții judiciari nu s-a putut alcătui completul de judecată pentru soluționarea abținerii formulate de alți doi asistenți judiciari. Învestită cu acest incident procedural, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, prin Sentința civilă nr. 98 din 15 noiembrie 2017 a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț, constatând că nu sunt incidente dispozițiile art. 50 alin. (2) C. proc. civ. Astfel, în motivare s-a reținut că, fiind vorba despre un incident procedural, iar nu însăși soluționarea fondului litigiului, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea 304/2004, art. 50 alin. (1) C. proc.

civ. referindu-se la compunerea completului de judecată, iar nu la constituirea acestuia. De altfel, acesta a fost și punctul de vedere ai participanților fa întâlnirea președinților de secție pentru cauzele privind conflictele de muncă și asigurări sociale ale curților de apel care s-a desfășurat la București în perioada 7 - 8 noiembrie 2016. Potrivit concluziei, participanții au agreat cu majoritate că dispozițiile art. 55 alin. (1) teza 1 din Legea nr. 304/2004 (dintr-o eroare în minută s-a consemnat Legea nr. 303/2004) - "Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari - nu vizează compunerea instanței/completului, ci constituirea completului de judecată.

în acest context, soluționarea incidentelor procedurale (cereri de abținere, recuzare, conflicte de competențe, cereri de strămutare), întrucât nu vizează fondul litigiului, se va realiza fără participarea asistenților judiciari, indiferent de instanța care soluționează în primă instanță incidentul procedural ( tribunal sau curtea de apel). În temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 54 C. proc. civ. a fost declinată competența de soluționarea a incidentului procedural în favoarea Tribunalului Neamț, secția I civilă. A fost constatat ivit conflictul negativ de competență și, în temeiul art. 1.35 C. proc. civ. a fost trimisă cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, competenta să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, în considerarea argumentelor ce succed: Conflictul negativ de competență s-a ivit în legătură cu soluționarea cererilor de abținere formulate de asistenții judiciar B. și C. Art. 50 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că "abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține'". Potrivit art. 50 alin. (2) C. proc. civ., "când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată" cererea se judecă de instanța ierarhic superioară". Aceste, dispoziții se aplică, în temeiul art. 54 C. proc.

civ., în mod corespunzător, și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierilor. Sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 50 C. proc. civ., anume alcătuirea completului de judecată, respectiv compunerea completului de judecată, desemnează alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut de lege. Nu se face referire la constituirea completului, ce semnifică alcătuirea completului de judecată cu toate persoanele prevăzute de lege judecători, grefieri, asistenți judiciari, în funcție de materie. Față de cele arătate, dispozițiile art. 50 alin. (2) C. proc. civ. devin aplicabile numai în situația în care nu se poate alcătui completul pentru soluționarea cererilor de abținere sau recuzare datorită faptului că la instanța respectivă funcționează un număr de judecători insuficient, ce nu permite alcătuirea completului pentru soluționarea incidentului procedural, ceea ce nu este cazul în speță.

Se mai reține că, potrivit evidențelor Consiliului Superior al Magistraturii, la data formulării cererilor de abținere, septembrie 2017, în cadrul Tribunalului Neamț, secția I civilă, funcționau 13 judecători. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei și din considerentele încheierii pronunțate la 26 septembrie 2017 de Tribunalul Neamț nu reiese imposibilitatea alcătuirii completului de judecată pentru soluționarea cererilor de abținere formulate în cauză, în sensul existenței unui impediment ca ceilalți judecători din cadrul instanței să nu poată participa la judecarea acestora. Câtă vreme în cadrul Tribunalului Neamț sunt judecători care pot soluționa incidentul privind incompatibilitatea, în compunerea completului intrând numai judecători, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț, secția I civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2018. Procesat de GGC - GV