ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1414/2018

Asupra cauzei de față constată următoarele:

În fapt, prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău, sub nr. x/2015, din data de 21 mai 2015, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Bacău, obligarea la plata sumei de 100.000 euro în echivalent în RON, reprezentând drepturi de autor pentru proiectele Bacău - Ravenna; Confluențe interculturale și artistice (Comenius Regio) și proiectul tip Grundtvig "Langages du vegetal en Europe". Totodată s-a solicitat și plata unor daune morale de 50.000 RON pentru destituirea abuzivă din funcția de manager de proiect și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, s-a arătat că reclamanta are calitatea de profesor la Colegiul Național "Vasile Alecsandri" iar în perioada 2000 - 2012 a ocupat funcția de inspector școlar pentru programe europene. În calitate de expert a monitorizat activitatea și a evaluat toate programele europene aflate în derulare. S-a arătat că a depus mai multe proiecte în numele inspectoratului care au fost avizate iar elaborarea acestora nu era o obligație de serviciu. Cele două proiecte sus-menționate s-au derulat fără probleme până în septembrie 2012, când reclamanta a fost înlocuită din funcția de manager de proiect, începând cu data de 03.09.2012. Deși erau prevăzute salarii și pentru managerul de proiect ISJ a refuzat să-i plătească sumele datorate.

Prin cererea depusă la data de 25.10.2015, reclamanta a depus o completare la acțiune, prin care a solicitat și plata sumelor cuvenite reclamantei ca manager de proiect.

Prin încheierea din 9 noiembrie 2015, Tribunalul Bacău, secția I civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea completului specializat de litigii de muncă și asigurări sociale.

Prin încheierea din 22 februarie 2016 Tribunalul Bacău, secția I civilă, a completul specializat de litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția de necompetență a completului de litigii de muncă, a constatat ivit conflictul de competență, în temeiul art. 136 alin. (4) C. proc. civ. și a sesizat Curtea de Apel Bacău cu soluționarea conflictului de competență.

Curtea de Apel. Bacău, secția I civilă, prin Sentința nr. 40/04.04.2017, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, a constatat competent în soluționarea cauzei completul specializat de litigii de muncă de la Tribunalul Bacău, reținând ca pretențiile solicitate de reclamantă sunt în legătură cu atribuțiile de muncă ale reclamantei, așa cum sunt ele detaliate în Ordinul nr. 5530/2011.

În urma stabilirii competenței în favoarea Tribunalului Bacău, secția I civilă - completul specializat de litigii de muncă, prin Sentința civilă nr. 40/04.04.2016 a Curții de Apel Bacău, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secția I civilă, sub nr. x/2016 *

Prin Sentința civilă nr. 581/D/24.05.2016 Tribunalul Bacău, secția I civilă, a respins acțiunea, așa cum a fost precizată, formulată de reclamanta A.

Împotriva acestei sentințe, la data de 27.09.2016, a declarat apel reclamanta A. care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău, secția I civilă, la data de 29.09.2016.

Prin încheierea din 12 iunie 2017, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a dispus, în baza art. 307 C. proc. civ., suspendarea soluționării cauzei până la cercetarea de către Parchet a falsului în înscrisuri.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că, prin cererea depusă la dosar apel, apelanta-reclamantă A. a înțeles să uziteze de procedura prevăzută de art. 301 - 307 C. proc. civ., denunțând ca fiind fals înscrisul depus de intimatul-pârât Inspectoratul Școlar Județean Bacău în cauză, respectiv, contractul individual de muncă intervenit între cele două părți în contextul anterior arătat, apelanta-reclamantă insistând în cerere, motiv pentru care instanța a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, conform dispozițiilor art. 307 C. proc. civ., în raport de înscrisul defăimat de apelanta-reclamantă ca fals, sub aspectul semnăturii sale.

Având în vedere dispozițiile art. 301 - 306 C. proc. civ., instanța de apel, în temeiul art. 307 C. proc. civ., a dispus suspendarea cauzei, împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Bacău.

În motivarea recursului, recurentul-pârât susține că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 307 C. proc. civ. pentru ca Inspectoratul Școlar Județean Bacău, ca parte care a prezentat înscrisul, nu a stăruit să se folosească de acesta în cauză, apreciindu-l ca irelevant raportat la obiectul cauzei.

Astfel, independent de valabilitatea contractului individual de muncă, reclamanta A. și-a îndeplinit obligațiile contractuale din proiect pentru care a primit suma de bani consemnată în contract.

În sprijinul acestor susțineri, se invocă dispozițiile art. 57 alin. (5) C. muncii care prevăd ca "persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu".

De la momentul în care a primit această remunerație și până în prezent, reclamanta nu a restituit nicio sumă de bani primită, nu a contestat cuantumul acesteia, fapt care conduce la concluzia că reclamanta a acceptat suma calculată în mod corect și că nu i s-ar cuveni o altă sumă de bani.

Pe cale de consecință, chiar dacă acest contract individual de muncă ar fi nul ca urmare a constatării presupusului fals, acesta a produs deja efecte juridice, astfel încât orice apreciere cu privire la valabilitatea contractului este tardivă și lipsită de semnificație.

Nicio clauză din contract nu este relevantă pentru soluționarea cauzei care are ca obiect dreptul de creație intelectuală. Contractul individual de muncă aferent proiectului are ca obiect exclusiv activitățile efectuate în cadrul proiectului pe care reclamanta le-a coordonat.

Pretinsul drept de autor se referă la scrierea proiectului și nu la activitățile de implementare care au decurs din partea scrisă a proiectului redactat de reclamantă împreună cu echipa de proiect. Or, scrierea proiectului pentru care se solicită drept de autor nu se regăsește în obiectul contractului individual de muncă aferent proiectului.

În concluzie, se apreciază că cererea reclamantei de suspendare a cauzei a fost făcută cu vădită rea-credință, cu scopul de a abuza de drepturile procesuale, de a induce în eroare instanța și de a tergiversa în mod nejustificat judecarea apelului, motiv pentru care solicită admiterea recursului și respingerea cererii de suspendare a cauzei.

Recursul nu a fost încadrat în drept.

Intimata-reclamantă A. nu a depus întâmpinare.

La data de 8 februarie 2018 a fost întocmit raportului asupra admisibilității în principiu, prin care s-a reținut că recurentul are deschisă calea de atac, recursul este declarat în termen, fiind motivat și netimbrat, iar motivele de recurs ar putea fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Completul de filtru nr. 7, la data de 8 februarie 2018, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.; comunicarea raportului a fost îndeplinită potrivit dovezilor de la dosar recurs, însă părțile nu au depus puncte de vedere.

Constatându-se încheiată procedura de filtrare, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 20 aprilie 2018, fără citarea părților.

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția netimbrării, reținută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza cu prioritate, față de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l anula ca netimbrat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești:

b) încheierea de suspendare a judecării cauzei."

De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza l C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din 7 iulie 2017 i s-a comunicat recurentului-pârât faptul că este obligat să depună la dosar dovada de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, această obligație fiindu-i comunicată recurentului-pârât la data de 14 iulie 2017, astfel cum rezultă din adresa emisă în acest sens și dovada de comunicare, aflate la dosarul recurs.

Recurentul-pârât Inspectoratul Școlar Județean Bacău nu a depus dovada plății taxei judiciare, nu a formulat cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și nici nu a solicitat acordarea ajutorului public judiciar.

De asemenea, prin raportul asupra admisibilității recursului, întocmit la data de 8 februarie 2018 și comunicat recurentului-pârât la data de 21 februarie 2018 (așa cum rezultă din dovada de comunicare, aflată la dosar recurs), s-a reținut faptul că recurentul-pârât nu depus la dosar dovada plății taxei judiciare de timbru, deși a fost citat cu această mențiune.

Se constată, astfel, că recurentul-pârât nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON.

Cum recurentul-reclamant nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanță, deși i-a fost comunicată această obligație, potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosar, în raport de prevederile legale anterior menționate, Înalta Curte va anula recursul ca netimbrat.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Bacău împotriva încheierii de ședință din 12 iunie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016*.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Școlar județean Bacău împotriva încheierii de ședință din 12 iunie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016*.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 aprilie 2018.

Procesat de GGC - NN