ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 372/2018

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

La data de 04 mai 2017, numita A. a formulat cerere de intervenție accesorie, în interesul apelantului reclamant B., în dosarul ce avea ca obiect apelul declarat de acesta din urmă împotriva Sentinței civile nr. 1400 din 19 septembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă.

Prin încheierea de ședință din data de 9 iunie 2017, Curtea de Apel Iași, secția civilă, a respins cererea de intervenție accesorie, în interesul apelantului, formulată de A.

În motivare, instanța a reținut că intervenienta A., în calitate de comoștenitoare, este sora apelantului B.

Instanța a avut în vedere certificatul de moștenitor nr. 86 din 5 decembrie 2000 emis de Biroul Notarului Public "C." Iași, din care a rezultat că intervenienta accesorie A. a dat o declarație de renunțare la moștenirea de pe urma defunctului D., înregistrată sub nr. 2544/2000 autentificată la Biroul Notarial Public "E.", astfel încât este străină de moștenire.

În raport de dispozițiile art. 61 alin. (1) C. proc. civ., instanța a constatat că intervenienta nu justifică niciun interes în soluționarea prezentei cauze, simpla calitate de soră a apelantului neîndreptățind-o să formuleze apărări în favoarea acestuia, din punct de vedere procedural.

Împotriva acestei încheieri, în termenul legal, a formulat recurs reclamantul B.

Reclamantul a formulat critici asupra încheierii atât printr-o cerere de recurs depusă la data de 30 iulie 2017, cât și printr-o completare a acestora, înregistrată la data de 21 august 2017.

Recurentul reclamant a indicat motivele de nelegalitate reglementate de art. 488 pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

A susținut că instanța a încălcat formele de procedură, întrucât intervenienta a solicitat amânarea judecății cauzei, cerere pe care instanța nu a pus-o în discuția părților.

A invocat și că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii, reținând că intervenienta nu are interes în promovarea cererii de intervenție.

Reclamantul a susținut că are o înțelegere cu sora sa, în urma căreia intervenienta va dobândi un anume teren din masa succesorală la care a renunțat.

Referitor la pct. 8 al art. 488 C. proc. civ., a susținut că este greșit aplicat art. 4 din Legea nr. 10/2001.

Prin completarea motivelor de recurs, reclamantul a reiterat susținerile inițiale, adăugând că intervenienta justifică un interes pentru că renunțarea la succesiune invocată de instanța de apel este în realitate formală, întrucât intervenienta va beneficia de un anume teren din masa succesorală.

Prin raportul întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului, Înalta Curte a constatat că aceste critici pot fi circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 488 pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Analizând excepția lipsei calității procesual active a reclamantului B. în exercitarea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte a reținut următoarele;

Potrivit art. 64 alin. (4) C. proc. civ. "Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă".

Noțiunea de "parte" din textul de lege citat mai sus, trebuie înțeleasă ca vizând persoana care a formulat cererea de intervenție principală sau accesorie, iar nu părțile inițiale ale dosarului."

Împrejurarea că, asemenea litigiului de față, reclamantul sau pârâtul în favoarea căruia s-a formulat cererea de intervenție are interes să exercite calea de atac împotriva încheierii prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție, pentru a obține ca terțul să participe la proces, nu este de natură să acopere condiția legitimării procesuale în exercitarea căii de atac.

Or, calitatea procesuală în calea de atac presupune existența unei identități între titularul dreptului dedus judecății - cel care a formulat cererea de intervenție respinsă ca inadmisibilă - și cel care exercită calea de atac.

Dacă nu s-ar admite această opinie, și s-ar considera că numai părțile inițiale au legitimare procesuală activă în calea de atac, înseamnă că dacă s-ar respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție principală, părțile inițiale să nu poată ataca niciodată încheierea, pentru că nu justifică interesul în exercitarea caii de atac.

În cauză, se constată că cererea de intervenție accesorie a fost formulată de A., în interesul apelantului reclamant B., în dosarul ce avea ca obiect apelul declarat de acesta din urmă împotriva Sentinței civile nr. 1400 din 19 septembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă.

Curtea de Apel Iași, secția civilă a respins cererea de intervenție accesorie, prin încheierea de ședință din data de 9 iunie 2017, iar împotriva acestei încheieri, reclamantul B. a formulat recurs.

Față de cele ce preced, Înalta Curte constată că recursul nu a fost exercitat de către autoarea cererii de intervenție, ci de către partea în interesul căreia s-a intervenit, motiv pentru care recursul va fi respins, ca fiind formulat de o persoana lipsită de calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca fiind formulat de o persoana lipsită de calitate procesuală activă, recursul declarat de reclamantul B. împotriva încheierii de ședință din data de 9 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 februarie 2018.

Procesat de GGC - GV