ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 872/2018

Deliberând asupra cauzei de fața, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20 noiembrie 2014 pe rolul Curții de Apel Iași, secția I civilă, sub nr. x/45/2014, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Comisia județeană de fond funciar lași și B., anularea titlului de proprietate nr. x din 30 iunie 1993, eliberat de Comisia județeană de fond funciar lași în beneficiul pârâtului B. și anularea, procesului-verbal de punere în posesie nr. x/1994.

Prin sentința civilă nr. 64 din 9 decembrie 2014, Curtea de Apel Iași, secția I civilă, a decimat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani.

Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Pașcani, prin sentința civilă nr. 853 din 31 martie 2015, a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantului A.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul A., înregistrat pe rolul Tribunalului Iași, secția I civilă, la data de 17 octombrie 2016.

Prin decizia civilă nr. 1737 din 25 noiembrie 2016, Tribunalul Iași, secția I civilă, a respins apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 853 din 31 martie 2015, pronunțată de Judecătoria Pașcani.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul A., înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași la data de 7 martie 2017.

Prin încheierea de ședință din 27 iunie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/45/2014*, Curtea de Apel Iași, secția civilă a dispus, în baza art. 412 alin. (1) pct. l C. proc. civ., suspendarea judecării cererii de recurs formulate de recurentul A. împotriva deciziei nr. 1737 din 25 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă, până la depunerea certificatului de moștenitor de pe urma defunctului B.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Iași a reținut că în cauză a intervenit decesul intimatului B., iar desfășurarea normală a procesului nu se poate realiza în condițiile în care potrivit mențiunilor factorului poștal, moștenitorii C. și D. nu sunt cunoscuți în localitățile în care au fost citați, astfel că s-a dispus suspendarea judecății cauzei până când recurentul A. va depune certificatul de moștenitor după defunctul B.

împotriva acestei încheieri, la data de 10 iulie 2017 (data depunerii cererii la oficiul poștal), a declarat prezentul recurs recurentul-reclamant A. Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 8 septembrie 2017, sub nr. 801/45/2014*/al, și repartizată aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 12 filtru.

Prin cererea de recurs, recurentul - reclamant a susținut că înțelege să conteste soluția de suspendare a judecății, pronunțata prin încheierea atacată, fără a arăta în concret care sunt motivele de nelegalitate ale încheierii atacate, respectiv fără a dezvolta critici care să permită încadrarea în dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Analizând recursul sub aspect formal, din perspectiva excepției de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile ari. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separai.

Dispozițiile art. 487 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, iar art. 486 alin. (3) din acest act normativ sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegat itate invocat de către recurent.

În cauză, recurentul-reclamant nu a arătat în ce constă nelegalitatea încheierii atacate, prin raportare la soluția pronunțata de Curtea de Apel lași ori la considerentele pe care se fundamentează, și nu a combătut în vreun fel raționamentul acesteia prin formularea unor critici susceptibile de cenzură în recurs.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunțate de instanța a cărei hotărâre se atacă, și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care sa permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

Având în vedere că recurentul-reclamant nu a dezvoltat critici care să vizeze nelegalitatea încheierii atacate și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate de instanță, din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din acest act normativ.

Față de cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de recurentul -reclamant A. împotriva încheierii de ședință din 27 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, în Dosarul nr. x/45/2014*.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de recurentul - reclamant A. împotriva încheierii de ședință din 27 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, în Dosarul nr. 801/45/2014*.

Decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 martie 2018.