ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.05.2017

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1681/2017

HOTĂRÂRE
09.05.2017
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1681/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2/2014 din 08.07.2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare și Pescuit anularea Deciziei de soluționare a contestației nr. 12008 din 09 aprilie 2014 și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 04.03.2014, precum și suspendarea actului administrativ până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Soluția instanței de fond

Prin Sentința nr. 3487 de la 17 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, ca nefondată.

Totodată, s-a respins ca nefondată cererea de suspendare a executării actului administrativ.

Recursul

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.

A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea acțiunii, cu consecința anulării Deciziei de soluționare a contestației nr. 12008 din 09 aprilie 2014 și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 04.03.2014, arătându-se că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

Argumentele invocate în fața instanței de fond au fost reiterate în recurs ca motive de nelegalitate, subsumate art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.

De asemenea, recurenta reclamantă a formulat recurs și împotriva încheierii din data de 14 ianuarie 2015, solicitând casarea acestei încheieri, cu consecința restituirii de îndată a cauțiunii în cuantum de 5903 RON, invocând în drept dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 28 septembrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părțile nu au depus puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 26 ianuarie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererile de recurs îndeplinesc condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursurile formulate ca fiind admisibile în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, și a fixat termen de judecată pe fond a acestora.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce urmează.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a supus controlului de legalitate Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 04.03.2014, emis de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin care s-a stabilit în sarcina sa o creanță bugetară în cuantum total de 590.215,13 RON și Decizia nr. 25667/24.07.2014, prin care autoritatea pârâtă a respins contestația administrativă formulată împotriva procesului-verbal de constatare menționat.

În fapt, se reține că între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în calitatea de autoritate contractantă și S.C. A. S.R.L., în calitate de beneficiar, a fost încheiat, la data de 02.03.2011, Contractul de finanțare nr. C312C011031900058 având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru implementarea proiectului cu titlul "Achiziție de utilaje pentru prestări servicii în construcții de către S.C. A. S.R.L. în localitatea Prundu, județul Giurgiu".

Declanșarea verificărilor asupra beneficiarului S.C. A. S.R.L. a fost făcută în urma existenței unei suspiciuni de creare de condiții artificiale în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă.

Condițiile artificiale sunt acele condiții de eligibilitate sau selecție create de solicitanți cu scopul de a se transforma din solicitanți neeligibili în solicitanți eligibili, de a spori punctajul obținut în cadrul criteriilor de selecție sau de a beneficia de sume/fonduri mai mari.

Neregulile constatate prin actele administrative atacate vizează conduita recurentei - reclamante în derularea Contractului de finanțare nr. C312C011031900058 din 02.03.2011, constând în nerespectarea criteriilor de eligibilitate și încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, ale Regulamentului CE nr. 2988/1995 și ale Regulamentului (UE) nr. 65/2011, art. 4 alin. (8), care interzic efectuarea de plăți către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul procurării unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

În speță, după cum corect a reținut instanța de fond, motivarea actelor administrative contestate și documentația care a stat la baza acestora oferă suficiente elemente care, corelate între ele, conduc la concluzia creării de condiții artificiale pentru a beneficia de o formă de ajutor necuvenit.

Suspiciunile APDRP referitoare la crearea de condiții artificiale au fost confirmate de constatările DLAF, în urma verificărilor efectuate (a declarațiilor luate asociatului unic, documentelor care dovedesc capacitatea și sursa de finanțare, asigurarea cofinanțării proiectului).

Astfel, s-a constatat că proiectul a fost promovat, susținut și controlat de A. și B., care au asigurat atât în nume personal cât și prin intermediul altor societăți comerciale la care erau administratori spațiul destinat sediului social, terenul destinat investiției, fonduri care să dovedească capacitatea și sursele de finanțare aferente proiectului, ceea ce contravine unuia din obiectivele operaționale ale măsurii 312, respectiv încurajarea inițiativelor de afaceri promovate în special de către tineri și femei (solicitantul societate comercială cu răspundere limitată cu asociat unic de sex feminin cu vârsta de sub 40 de ani la data depunerii cererii de finanțare, constituind și un criteriu de selecție).

Instanța de control judiciar reține că nici la fond și nici în recurs nu au fost aduse argumente suplimentare și pertinente sau dovezi care să combată constatările referitoare la neregulile stabilite de autoritatea pârâtă în cuprinsul actelor contestate, fiind făcute doar afirmații fără temei legal și probator referitoare la respectarea obligațiilor legale și contractuale asumate.

Art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 prevede că:

"Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Prin Hotărârea din 12.09.2013 pronunțată în cauza C - 434/12 Slancheva sila C. împotriva D. direktor na E. fond "F." G. agentsia, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că:

"1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că, condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.

2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare."

Curtea apreciază că, în cauză, în mod corect a fost dovedită, pe situația de fapt, îndeplinirea condițiilor care contravin obiectivelor schemei de ajutor, atât sub aspectul elementelor obiective cât și subiective.

Luând în considerare cele constatate de echipa de control, dispozițiile legale în materia achizițiilor publice cât și clauzele contractului de finanțare semnat fără obiecțiuni de Reclamantă, este evident că beneficiarul a încălcat următoarele dispoziții:

Articolul 1 din Contractul de finanțare:

"1(2) Beneficiarului i se va acorda finanțarea nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul de Finanțare și anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaște și le acceptă.

Cererea de finanțare depusă de beneficiar, împreună cu toate documentele anexate acesteia, rezultată în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de evaluare și implementare, face parte integrantă din contract și este obligatorie pentru beneficiar pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului prevăzută la art. 2(8)."

Articolul 1 din Anexa I la Contractul de finanțare:

"1(1) Beneficiarul se obligă să execute Proiectul în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în Cererea de finanțare astfel cum a fost aprobată împreună cu toate documentele anexate și în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de implementare.

Articolul 3 din Anexa 1 la Contractul de finanțare:

"3(1) Beneficiarul se obligă să respecte pe toata durata contractului, criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare. De asemenea, pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de Agenție, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanțial proiectul.

Modificările substanțiale sunt acelea care afectează condițiile de implementare, respectiv de punere în aplicare a proiectului sau creează un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau colectivități publice; modificări care pot rezulta dintr-o schimbare în natură a proprietății, a amplasamentului, a unor elemente inițiale caracteristice proiectului, etc.

Dacă Autoritatea Contractantă constată că obiectivele finanțate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăți) își rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat".

- art. 11(3) din Anexa l a contractului:

"În cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului (...), precum și în situația în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanții săi, nu corespund realității sau documentele/autorizațiile/avizele depuse în vederea obținerii finanțării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realității, Autoritatea Contractantă poate suspenda sau înceta valabilitatea Contractului, de plin drept (...). În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă, împreună cu dobânzi și penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 17 din prezenta Anexă."

- art. 17(1) din Anexa I a contractului:

"Prin neregulă în accepțiunea prezentului contract se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare (...), precum și a prevederilor contractului de finanțare, caz în care cheltuiala este neeligibilă și are ca efect obținerea unor avantaje nejustificate și, în același timp, prejudicierea bugetului general al CB sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor și a bugetului național."

- art. 17(3) din Anexa I a contractului:

"Dacă Autoritatea Contractantă stabilește că actele/faptele Beneficiarului au drept scop obținerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin aplicabile în situația în cauză, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea avantajului, va proceda în consecință, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie la retragerea acestuia".

Toate aceste neregularități au fost consemnate în Procesul-verbal de constatare înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. 7346 din 04 martie 2014, întocmit în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 și ale H.G. nr. 875/2011.

Prin semnarea Contractului de Finanțare, beneficiarul și-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care Art. 11(3) din Anexa I la Contract, care stipulează că în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate și fără intervenția instanței judecătorești. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă.

Înalta Curte nu poate primi nici susținerile recurentei referitoare la inexistența prejudiciului.

Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 "neregula reprezintă "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Totodată, art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011 dispune că: "În cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene sesizează că proiectul nu respectă cerințele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 și 21, în scopul recuperării creanței bugetare rezultate din nereguli, cu excepția cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internațional prevăd altfel."

Conform art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Potrivit celui de al treilea și celui de al cincilea considerent ale Regulamentului nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, "[...] trebuie combătute în toate domeniile acțiunile de natură să afecteze interesele financiare ale Comunităților" și, în această privință "În conformitate cu prezentul regulament, normele sectoriale conțin dispoziții cu privire la abateri, precum și la măsurile și sancțiunile administrative pentru sancționarea acestora".

În temeiul art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95, "orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, prin obligația de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite nejustificat sau prin pierderea totală sau parțială a garanției constituite în sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat sau în momentul primirii unui avans".

Din enunțarea prevederilor de mai sus reiese că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.

Prin urmare, obligația de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantei este obligatorie pentru derularea PNDR prin FEADR în condițiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta și ratificate de Guvernul României, precum și pentru o judicioasă și legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

Primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare (beneficiarul direct, dar și furnizorii/prestatorii/constructorii) respectarea cu strictețe a condițiilor de realizare a obiectivului subvenționat, fapt ce justifică aplicarea din partea Agenției de plată a unor măsuri corective, în scopul evitării pe viitor a punerii în dificultate a proiectelor.

În ceea ce privește recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva încheierii din data de 14 ianuarie 2015 prin care Curtea de Apel București a admis cererea de restituire a cauțiunii și a dispus restituirea cauțiunii către reclamantă după rămânerea definitivă a Sentinței nr. 3487 din 17 decembrie 2014, Înalta Curte constată că este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 1064 alin. (1) și (4) C. proc. civ.:

"Art. 1.064. - (1) Cauțiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauțiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus.

(2) Cauțiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. (1). Cu toate acestea, cauțiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviințarea măsurii pentru care aceasta s-a depus.

(3) Instanța se pronunță asupra cererii de restituire a cauțiunii cu citarea părților, printr-o încheiere supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară. Recursul este suspensiv de executare. încheierea pronunțată de una dintre secțiile înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.

(4) Dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va dispune din oficiu și restituirea cauțiunii."

Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că restituirea cauțiunii este condiționată de existența unei hotărâri definitive prin care s-a soluționat procesul în legătură cu care s-a stabilit cauțiunea.

În contextul prevederilor legale sus arătate, susținerile și criticile recurentei pe acest aspect nu pot fi primite, fiind nefondate.

Întrucât dispozițiile privitoare la restituirea cauțiunii leagă această măsură de momentul rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în litigiul în care s-a stabilit cauțiunea, soluția pronunțată de instanța de fond este corectă și legală.

În consecință, pentru considerentele arătate, în raport cu înscrisurile depuse la dosar și susținerile părților, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursurile declarate de reclamantă ca nefondate.

Respinge recursurile declarate de S.C. A. S.R.L. împotriva Sentinței nr. 3487 din 17 decembrie 2014 și a încheierii din 14 ianuarie 2015 ale Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 mai 2017.

Procesat de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-05-10
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1706/2017
Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: I. Procedura în fața primei instanțe 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
ÎCCJ 2016-10-27
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2878/2016
Decizia nr. 2878/2016 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administra
ÎCCJ 2017-05-18
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1827/2017
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 8.07.20
ÎCCJ 2016-03-18
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 830/2016
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr
ÎCCJ 2016-11-24
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3367/2016
Decizia nr. 3367/2016 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Obiectul cererii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios a
Sursă