ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3638/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1 Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 22 aprilie 2016, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraș Bumbești-Jiu a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice-Direcția Generală Programe Europene și Unitatea de Soluționare a Contestațiilor POR, anularea Notei de neconformitate nr. 40383 din 26.08.2015 întocmită de Direcția Generală Programe Europene pentru proiectul cu denumirea "Reabilitare, construire și extindere campus școlar Colegiul Mihai Viteazul, Orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj", cod SMIS 12657, obligarea pârâtei la plata sumei de 216.276,87 RON fără TVA, reprezentând valoarea totală a corecției financiare din cadrul Notei de neconformitate, precum și anularea Deciziei Unității de Soluționare a Contestațiilor din cadrul MDRAP nr. 313 din 29 octombrie 2015.

1.2 Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 429/2016 din 11 octombrie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea reclamantei Unitatea Administrativ Teritorială Oraș Bumbești-Jiu.

1.3 Cererea de recurs

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraș Bumbești-Jiu, invocând în drept disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 și alin. (2) C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs a arătat că prima instanță a respins fără nicio motivare excepția privind faptul că nota de neconformitate nu reprezintă un act administrativ, potrivit art. 2 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 27, art. 28 și art. 43 din. O.U.G. nr. 66/2011.

Această notă este un act premergător activității de constatare și stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare, sens în care au fost invocate disp. art. 18 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 susținându-se că nu există nicio sesizare și nicio verificare administrativă care să fie finalizată și, ulterior, consemnată într-o notă de constatare a neregulilor, respectiv într-un proces-verbal de constatare a neregulilor șt de stabilire a creanțelor bugetare (formulare prevăzute în anexele la H.G. nr. 875/2011).

Au mai fost invocate disp. art. 6, art. 9, art. 28 din O.U.G. nr. 66/2011 susținându-se că pârâta trebuia să respecte disp. art. 21, art. 33, art. 34 și art. 47 din această ordonanță și s-a făcut trimitere și la jurisprudența în materie potrivit căreia nu orice opinie a unei instituții publice este act administrativ.

Recurenta susține că a respectat dispozițiile legislației privind achizițiile publice când a stabilit criteriile de calificare și selecție. La atribuirea contractului de achiziție publică, autoritatea contractantă trebuie să stabilească cerințele minime de calificare și selecție, în funcție de complexitatea, durata, valoarea și natura contractului respectiv și, nu în ultimul rând, are obligația de a respecta principiul proporționalității (art. 33- 40, art. 176-179 din O.U.G. nr. 34/2006). Specificațiile tehnice solicitate prin documentația de atribuire a contractului dau posibilitatea participării la licitație a oricărui ofertant și nu sunt de natură să restrângă concurența între operatorii economici.

Legiuitorul dă posibilitatea autorității contractante ca, în funcție de obiectul contractului, ofertantul să îndeplinească anumite cerințe, astfel încât în urma instalării și punerii în funcțiune a echipamentelor respective, să se asigure de funcționalitatea lor și de garanția de la producător.

Au fost invocate disp. art. 2 din H.G. nr. 925/2006 potrivit cărora, în procesul de aplicare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, orice situație pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006.

Criteriile de calificare și selecție precizate în cadrul invitației/anunțului de participare trebuie să fie aceleași cu cele din documentația de atribuire a contractului, nu au fost încălcate principiile transparenței sau concurenței și toți potențialii ofertanți au avut posibilitatea vizionării acestei documentații, în același mod, pentru că altfel s-ar anula procedura de atribuire (art. 179 din O.U.G. 34/2006).

Recurenta a făcut referire și la disp. art. 11 din H.G. 925/2006, considerând că declarația pe propria răspundere este îndestulătoare, pentru că nu a fost impus un anumit tip de document în acest sens. A avut în vedere și art. 1 alin. (2) din Ordinul 509/2011 și anexa 1 la acest ordin, unde sunt expres prevăzute formulările restrictive și formulările nerestrictive la documentația de atribuire a contractului de furnizare echipamente.

Conform prevederilor art. 22 - 28 din H.G. 925/2006, este obligatorie publicarea anunțurilor de intenție, de participare și de atribuire, inclusiv cele de tip erată la respectivele anunțuri, către operatorul SEAP, în consecință, dacă ar fi depistat încălcări ale legislației comunitare sau naționale privind achizițiile publice, aveau posibilitatea, conform art. 209 din O.U.G. nr. 34/2006, să anuleze procedura licitației.

Referitor la prima neconformitate, precizează că instanța de fond interpretează că declarația pe propria răspundere pentru perioada de garanție pentru fiecare produs reprezintă o specificație tehnică, ceea ce nu este legal, deoarece specificațiile tehnice descrise la art. 35 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 se referă la caracteristicile fiecărui produs ce trebuie achiziționat, nicidecum la garanția acestora. Autoritatea Contractantă trebuie să se asigure că produsele/echipamentele achiziționate trebuie să fie garantate ca în situația apariției unor defecțiuni ulterior punerii în exploatare, nu îi pot fi imputate.

A doua neconformitate se referă la încălcarea disp. art. 200 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006. Având în vedere faptul că a respectat criteriile de atribuire precizate în invitația de participare, consideră că această cerință nu este restrictivă, ci este legală.

Subliniază că nu a fost formulată nicio contestație cu privire la documentația de atribuire pe parcursul procesului de atribuire a contractului pentru dotare atelier tinichigerie și vopsitorie și dotare laborator de mecatronică din cadrul proiectului, iar raportul procedurii a fost semnat fără observații, la data de 26.02.2015, de către reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice - Unitatea pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice Craiova.

Reluarea activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se poate face numai în două ipoteze prevăzute expres și limitativ de lege, conform art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011. Prima ar fi cea în care ar apărea date suplimentare, necunoscute la data efectuării verificărilor, iar a doua ar fi cea în care ar apărea erori de calcul care pot influența rezultatele acestora. Având în vedere că nu ne aflăm în nici unul din aceste cazuri, reluarea activității de constatare a neregulilor nu este justificată.

Potrivit art. 5 din H.G. nr. 875/2011, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația ca înainte de efectuarea către beneficiar a plății finale, adică onorarea cererii de rambursare finală, să verifice gradul în care au fost realizați toți indicatorii de rezultat/de output/obiective stabilite prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare.

Prin urmare, pârâta și-a depășit atribuțiile conferite de lege, deoarece verificarea documentației procedurii de achiziție trebuia efectuată înainte de licitație, deci aceasta este tardivă și nelegală, deoarece trebuia verificată doar îndeplinirea obiectivelor stabilite prin contractul de finanțare.

Autoritatea de control nu a justificat prejudiciul cauzat fondurilor europene de finanțare prin așa zisele abateri constatate, iar în cuprinsul notei de neconformitate nu se precizează niciun prejudiciu determinat de sume plătite necuvenit.

Recurenta consideră excesivă corecția aplicată, având în vedere că M.D.R.A.P. a aprobat proiectul tehnic al investiției, cu fișele tehnice în aceeași formă. Nu se justifică și nici nu se motivează de ce, după aproximativ cinci ani de la aprobarea acestui proiect, unele cerințe solicitate în documentația de atribuire a acestui contract de furnizare echipamente sunt considerate restrictive.

Este nelegală hotărârea atacată, deoarece prima instanță nu a avut în vedere că a urmat procedura prevăzută de O.G. nr. 14/2013, prin care a solicitat suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice. Cererea a fost respinsă ca urmare a faptului că, în opinia pârâtei, dacă autoritatea contractantă a inițiat procedura de achiziție înainte de data de 01.06.2011, nu se poate acorda această scutire. Potrivit motivației pârâtei, nu se suportă de la bugetul de stat sumele aferente corecțiilor financiare, dacă autoritatea contractantă a utilizat cerințe restrictive la nivelul caietului de sarcini. Prin urmare, dacă unei autorități contractante i se aplică corecții financiare în baza art. 6, art. 9 din. O.U.G. nr. 66/2011, nu se mai analizează motivele invocate pentru suportarea de la bugetul de stat a corecțiilor financiare și, deci, O.G. nr. 14/2013 nu are aplicabilitate.

1.4 Apărările intimatului

Intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că recurenta confundă Nota de neconformitate cu Notele de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare/Procesele-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

În cazul acestora din urmă ar fi trebuit să fie respectate prevederile art. 21, 33, 34 și 47 din O.U.G. nr. 66/2011, dar Nota de neconformitate nr. 40383 din 26 august 2015 a fost emisă în baza art. 6 și 9 din O.U.G. nr. 66/2011.

În speță nu se aplică procedura de constatare a neregulii și, implicit, nici dispozițiile invocate în mod eronat de către reclamantă, întrucât este vorba de obligația impusă de legiuitor prin intermediul prevederilor art. 6 alin. (1) și (3) din același act normativ.

Referitor la cerința din Caietul de sarcini, de la punctul IV, preluată și în modelul de contract la art. 7 - Obligațiile principale ale furnizorului, a precizat că introducerea unor specificații tehnice nu trebuie să aibă ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse.

Or, condiționarea livrării produselor de prezentarea unor documente în original de la producător îngrădesc concurența, iar reclamanta trebuia, la momentul stabilirii cerinței, să aibă în vedere și disp. art. 35 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006. Lipsa de relevanță a cerinței de mai sus și restrictivitatea sunt întărite și de solicitarea de la punctul VII - Servicii accesorii furnizării din Caietul de sarcini.

Referitor la cea de-a doua abatere a menționat că reclamanta a desemnat câștigător un ofertant care nu îndeplinea cerința din Fișa de date a achiziției pct. III. 2.3. a) și, având în vedere disp. art. 6 și 9 din O.U.G. nr. 66/2011, prin raportare la punctul 1, lit. A), Partea 1 - Evaluarea ofertelor din O.U.G. nr. 66/2011 și H.G. nr. 519/2013, s-au aplicat reduceri procentuale în cuantum de 5% pentru contractele nr. x din 11 martie 2015 - Lot 1 și nr. 2840 din 11 martie 2015 - Lot 2.

La momentul stabilirii cuantumului final al reducerilor procentuale s-au avut în vedere dispozițiile art. 4 din H.G. nr. 875/2011.

Referitor la afirmațiile reclamantei vizând "controlul" ANRMAP și UCVAP, intimatul a invocat următoarele prevederi legale: art. 49 din O.U.G. nr. 34/2006, art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 324 din H.G. nr. 457/2008, art. 29 din H.G. nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, prin care s-a abrogat H.G. nr. 457/2008.

În ceea ce privește incidența în cauză a prevederilor O.G. nr. 14/2013, a invocat disp. art. 7 alin. (1) din acest act normativ, precum și Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2544/2013 - art. 1, 2 și 3 din care rezultă că, pentru a beneficia de prevederile O.G. nr. 14/2013, reclamanta trebuia să formuleze o cerere în acest sens, cerere care ar fi fost soluționată de instituția pârâtă printr-o Notă de încadrare/neîncadrare în prevederile acestei ordonanțe. Dacă nu ar fi fost mulțumită de modalitatea de soluționare, acesta putea urma procedura administrativă de contestare și, ulterior, să acționeze în instanță, conform dispozițiilor Legii nr. 554/2004.

Capătul de cerere care vizează obligarea instituției la plata sumei de 216.276,87 RON, fără TVA, reperezentând valoarea totală a corecției financiare din cadrul Notei de neconformitate, este un capăt accesoriu care va urma soluția cererii principale (de anulare a măsurii vizând aplicarea reducerilor procentuale).

În ceea ce privește susținerile noi ale recurentei, care nu au făcut obiectul cercetării instanței de fond și care, în opinia sa, nu ar putea fi examinate pentru prima dată în recurs, arată că stabilirea reducerilor procentuale, conform dispozițiilor legale incidente, nu este condiționată de eventualele reacții ale agenților economici participanți sau nu la procedură, această calificare fiind dată de textele de lege încălcate de către reclamantă.

Sub aspectul incidenței art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 reiterează faptul că în speță nu se aplică procedura de constatare a neregulii și, implicit, nici dispozițiile art. 31 invocate în mod eronat de către recurentă.

Cu privire la susținerile vizând inexistența prejudiciului, invocă definiția neregulii din art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 susținând că prin abaterile săvârșite s-au adus prejudicii atât bugetului Uniunii Europene, cât și bugetului de stat, prin încasarea de către beneficiar a unor sume plătite necuvenit.

Disp. art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011 stipulează că termenii de "...prejudiciu" ... "au semnificația dată de reglementările incidente și de ghidurile lor de aplicare, emise de Uniunea Europeană/donatorul public internațional".

În acest sens au fost invocate și disp. art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului U.E, art. 1 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului U.E. din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, menționându-se că existența abaterii/neregulii/cheltuielii nejustificate presupune implicit potențialitatea/existența prejudicierii bugetului U.E.

O neregulă cu impact financiar reprezintă o situație în care s-a realizat plata unor fonduri ce constituie cheltuieli nejustificate, prejudiciindu-se astfel bugetul european.

Cheltuielile sunt considerate eligibile dacă sunt în conformitate cu H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare.

Prin încheierea contractului de finanțare, beneficiarul a acceptat finanțarea nerambursabilă și s-a obligat să respecte prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice, nerespectarea acestor obligații conducând la neeligibilitatea cheltuielilor astfel efectuate.

S-a făcut referire la jurisprudența secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Decizia nr. 3764 din 27 septembrie 2012, precum și la jurisprudența CJUE care a statuat că "inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii" C-465/10 pct. 47 și C-199/03 pct. 31, statul fiind în măsură "să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării" C-271/01 pct. 48, C-465/10 pct. 32, regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obținut în mod fraudulos C-199/03, pct. 15.

A fost invocată și soluția de principiu adoptată de secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința din 24.11.2014, cu privire la aspectul prejudiciului în accepțiunea O.U.G. 66/2011.

1.5 Răspunsul la întâmpinare

Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului.

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 4 mai 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 05.10.2017 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2.2 Soluția instanței de recurs

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, față de următoarele considerente:

Prin Nota de neconformitate nr. 40383 din 26 august 2015, întocmită de Direcția Generală Programe Europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru proiectul cu denumirea "Reabilitare, construire și extindere campus școlar Colegiul Mihai Viteazul, Orașul Bumbești - Jiu, Județul Gorj", cod SMIS 12657, a fost aplicată o reducere procentuală, după cum urmează: 5% (19.950,30 Ron) - Lotul 1, la valoarea contractului nr. x din 11 martie 2015 de 399.006,00 RON, fără TVA; 10% (17.180,11 Ron) - Lotul 2, la valoarea contractului nr. x din 11 martie 2015 de 171.801,09 RON, fără TVA; 5% (20.274,43 Ron) - Lotul 3, 1a valoarea contractului nr. x din 11 martie 2015 de 405.488,57 RON, fără TVA; 25% (158.872,03 Ron) - Lotul 4, 1a valoarea contractului nr. x din 20 martie 2015 de 635.488,10 RON, fără TVA, rezultând astfel o valoare totală a corecției de 216.276,87 RON, fără T.V.A.

Conform Notei de neconformitate, s-au aplicat aceste reduceri procentuale ca urmare a constatării următoarelor neconformități: autoritatea contractantă a solicitat specificații tehnice discriminatorii prin caietul de sarcini și autoritatea contractantă a declarat câștigătoare o ofertă care nu îndeplinea toate cerințele minime de calificare.

Primul motiv de recurs invocat este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. care vizează situația în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Acest motiv de recurs nu poate fi reținut, întrucât sentința recurată răspunde exigențelor instituite de art. 425 C. proc. civ., în sensul că în considerentele acesteia sunt menționate: situația de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Este nefondată susținerea că instanța de fond a respins fără nicio motivare excepția potrivit căreia nota de neconformitate contestată nu este un act administrativ, în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, instanța de fond a precizat în sentință că nota are natura juridică a unui act administrativ, având în vedere că prin aceasta s-au aplicat reduceri procentuale din valoarea contractelor încheiate pentru realizarea proiectului în discuție, fiind emis în regim de putere publică, în scopul de a da naștere, de a stinge sau modifica drepturi și obligații, în vederea executării legii, respectiv a disp. O.U.G. 66/2011.

Este adevărat că nu orice opinie a unei instituții publice este un act administrativ, dar în speță nu este vorba despre o simplă opinie exprimată de autoritatea publică pârâtă, despre o operațiune administrativă, ci, așa cum s-a arătat, despre un act administrativ emis în regim de putere publică, în scopul de a da naștere, de a stinge sau modifica drepturi și obligații, în vederea executării legii.

În raport cu aceste considerente, aprecierea recurentei că respectiva notă de neconformitate reprezintă un act premergător activității de constatare și stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare este lipsită de suport legal, aceasta întrunind elementele definitorii ale actului administrativ, astfel cum sunt acestea menționate în textul de lege sus amintit.

Mai mult, această apreciere se bazează pe confuzia pe care recurenta o face între Nota de neconformitate și Notele de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare/Procesele-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, confuzie care rezultă din susținerea că pârâta trebuia să respecte disp. art. 21, art. 33, art. 34 și art. 47 din O.U.G. 66/2011.

Sub acest aspect, instanța de recurs reține, în acord cu prima instanță, că decizia de neconformitate contestată a fost emisă în temeiul art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011 potrivit căruia "(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli.

(2) Excluderea integrală sau parțială de la plată, în situația prevăzută la alin. (1), se aplică în mod corespunzător și în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanțare a politicii agricole comune și a politicii comune pentru pescuit.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situația în care constată cel puțin una din abaterile prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, în raport cu:

a) reglementările naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice;

b) reglementările comunitare aferente programelor cărora le sunt aplicabile alte prevederi decât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare;

c) procedurile sau instrucțiunile specifice de achiziții aplicabile beneficiarilor privați, alții decât autoritățile contractante.

(3<SUP>1</SUP>) Ratele reducerilor procentuale aplicate conform prevederilor alin. (3) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3<SUP>2</SUP>) Tipurile de abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție prevăzute în anexă sunt cele care au fost constatate cel mai frecvent ca urmare a activității de verificare/control/audit. Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexă autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică reduceri procentuale în concordanță cu principiul proporționalității sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexă.

(3<SUP>3</SUP>) Pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție de natură formală, care nu au niciun potențial impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale. Situațiile care pot fi constatate ca fiind fără impact financiar sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

(3<SUP>4</SUP>) În cazul în care, pentru același contract de achiziție verificat, se constată existența mai multor abateri privind regimul achizițiilor pentru care trebuie aplicate reducerile procentuale prevăzute în anexă, se va aplica valoarea cea mai mare a reducerii procentuale propuse.

(4) În aplicarea prevederilor alin. (1) și având în vedere principiul proporționalității, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a face reduceri procentuale din sumele solicitate la rambursarea/plata finală, reprezentând cheltuieli efectuate și declarate de beneficiari, în situația în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială a indicatorilor/obiectivelor proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, pentru care beneficiarii și-au angajat răspunderea realizării, în perioada de implementare a contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finanțare nerambursabilă ori a altor tipuri de contracte multianuale, cu excepția cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internațional prevăd altfel.

(5) Reducerile prevăzute la alin. (4) se efectuează în funcție de gradul de realizare a indicatorilor/obiectivelor, în conformitate cu procedurile specifice stabilite de fiecare autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

De asemenea, potrivit art. 9 din același act normativ, "Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare, identificate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plății, nu se aplică: a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21; b) procedura de raportare a neregulilor prevăzută la art. 58 și 59, cu excepția cazurilor menționate la art. 8, pentru care DLAF comunică autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene că a sesizat parchetul competent să efectueze cercetarea penală."

Rezultă cu claritate din acest cadru legal că nu este incidentă în cauză procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21, fiind vorba despre obligația autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene de a aplica reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari în perioada de implementare a proiectului, caz în care nu se aplica dispozițiile art. 20, art. 21 alin. (13), (14), art. 27 și art. 43 din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit art. 9 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Al doilea motiv de recurs invocat este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. referitor la pronunțarea hotărârii cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

În susținerea acestui motiv se invocă, în esență, respectarea legislației din materia achizițiilor publice, iar în privința primei abateri se face referire la interpretarea greșită de către prima instanță a declarației pe proprie răspundere pentru perioada de garanție pentru fiecare produs ca fiind o specificație tehnică, întrucât specificațiile tehnice descrise la art. 35 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 se referă la caracteristicile fiecărui produs ce trebuie achiziționat și nu la garanția acestora.

Sub acest aspect, Înalta Curte reține că prima neconformitate constatată este aceea că autoritatea contractantă a solicitat în Caietul de sarcini, la punctul IV - Condiții de transport, livrare și recepție, ca produsele ce sunt livrate să respecte specificațiile tehnice solicitate, iar la livrare sa fie însoțite de "Declarația în original a producătorilor pentru toate produsele ofertate din care să rezulte acordul neechivoc al acestora, de a asigura servicii de suport tehnic, pentru perioada de garanție menționată pentru fiecare dintre produsele care necesită acest lucru".

După cum se poate observa, această condiție a fost inclusă în Caietul de sarcini care, potrivit mențiunilor de la cap. I - Informații generale, constituie ansamblul cerințelor minime și obligatorii care vor fi îndeplinite de ofertanți.

La cap. III - Modul de întocmire a ofertei se precizează că ofertantul va detalia în propunerea tehnică serviciile de transport (…), ceea ce înseamnă că cerința în discuție vizează propunerea tehnică.

Potrivit art. 35 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 34/2006, (1) Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice.

(2) Specificațiile tehnice reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesității autorității contractante.

Se constată că specificațiile tehnice nu reprezintă, exclusiv, caracteristici de natură tehnică, ci ele pot constitui și cerințe, cum este cazul cerinței la care s-a făcut referire în nota de neconformitate, astfel că nu poate fi reținută critica recurentei potrivit căreia instanța de fond a apreciat în mod greșit că ar fi vorba despre o specificație tehnică.

Art. 35 alin. (5) din O.U.G. nr. 34/2006 prevede că specificațiile tehnice trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența între operatorii economici, iar aceste prevederi legale au fost încălcate întrucât, neexistând niciun raport juridic între producător și autoritatea contractantă, cerința este restrictivă prin prisma condiționării livrării produselor de prezentarea unor documente în original de la producător, deci prin prisma îngrădirii concurenței.

În consecință, este nefondată susținerea că specificațiile tehnice solicitate prin documentația de atribuire dau posibilitatea participării la licitație oricărui ofertant și nu sunt de natură să restrângă concurența între operatorii economici.

Recurenta arată că a avut în vedere disp.art. 1 alin. (2) din Ordinul nr. 509/2011 al ANRMAP privind formularea criteriilor de calificare și selecție, precum și anexa 1 la acest ordin.

Conform art. 1 alin. (1) și (2) din acest ordin, (1) Criteriile de calificare și selecție stabilite de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură concretă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, iar nivelul cerințelor minime solicitate prin documentația de atribuire, precum și documentele care probează îndeplinirea lor se vor limita numai la cele strict necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului.

(2) Stabilirea cerințelor minime de calificare și selecție rămâne la latitudinea autorității contractante, aceasta având obligația de a ține cont de complexitatea, volumul, durata, valoarea și natura contractului de achiziție publică ce urmează a fi încheiat.

Alin. 5 al aceluiași articol prevede că pentru exemplificarea prevederilor alin. (1) a fost elaborată anexa nr. 1.

Rezultă că această anexă conține exemple de formulări restrictive și nerestrictive ale criteriilor de calificare și selecție, fără să reprezinte o enumerare limitativă a lor. Aceasta înseamnă că pot exista și alte formulări cu caracter restrictiv, chiar dacă nu se regăsesc în anexă, cum este cazul cerinței în discuție.

În ceea ce privește cea de-a doua neconformitate, se reține că prin Fișa de date a achiziției pct. III.2.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, reclamanta a solicitat ca cerință minimă "Ofertantul trebuie să facă dovada că, în ultimii 3 ani, deține experiență în furnizarea de echipamente similare celor care fac obiectul contractului. Se va prezenta o listă a principalelor livrări de produse efectuate in ultimii 3 ani, conținând valori, perioade de livrare, beneficiari, indiferent dacă aceștia din urmă sunt autorități contractante sau clienți privați. Livrările de produse se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate, ori de către clientul beneficiar. În cazul în care beneficiarul este un client privat și, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obținerii unei certificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea livrărilor de produse se realizează printr-o declarație a operatorului economic;…

Valoarea cumulată a produselor similare furnizate, prin care Ofertantul își demonstrează experiența similară trebuie să fi fost de minim: pentru Lotul 1 = 479.912,45 RON; pentru Lotul 2 = 172.653,63 RON; pentru Lotul 3 = 506.122,95 RON; pentru Lotul 4 = 604.662,96 RON".

În vederea complinirii acestei cerințe, ofertantul declarat câștigător a prezentat mai multe contracte, dintre care doar două se încadrau în perioada solicitată de reclamantă: contractul nr. xA/03.12.2012, încheiat cu S.C. A. S.A., în valoare de 207.244,00 euro (beneficiar final Liceul Tehnologic Mihai Viteazul) și contractul nr. x din 10 decembrie 2013, încheiat cu S.C. A. S.A., în valoare de 136.883,14 euro (beneficiar final Colegiul tehnic B.).

Pentru aceste contracte, ofertantul câștigător nu a prezentat în cadrul ofertei niciun document care să facă dovada livrării produselor.

Prin clarificarea nr. 1554 din 09 februarie 2015, Comisia de evaluare a solicitat ofertantului documente prin care să dovedească faptul că a livrat în ultimii 3 ani produse similare.

Ofertantul a răspuns, prin clarificarea nr. 1743 din 11 februarie 2015, arătând că nu poate să prezinte alte copii după contracte datorită unor clauze de confidențialitate din cadrul acestora și a prezentat "două din listele de dotare menționate în fișa de experiență similară", una din liste fiind pentru contractul nr. x din 10 decembrie 2013, în valoare de 136.883,14 euro.

Întrucât beneficiarul livrărilor de produse a fost un client privat și ofertantul se afla în situația de a nu putea prezenta documente contrasemnate de acesta, prin care să confirme livrarea produselor, conform cerinței redate mai sus, acesta trebuia să prezinte o declarație prin care să confirme livrarea acestora.

Cu toate acestea, la dosarul achiziției nu există un document în acest sens, reclamanta desemnând câștigător un ofertant care nu îndeplinea cerința minimă în cauză.

Cu privire la această neconformitate, recurenta susține că, având în vedere că a respectat criteriile de atribuire precizate în invitația de participare, această cerință nu este restrictivă, ci este legală.

Susținerea nu constituie un argument în sensul soluționării favorabile a căii de atac, având în vedere că în cazul acestei neconformități nu s-a reținut stabilirea unei cerințe restrictive și nici nerespectarea criteriului de atribuire menționat în invitația de participare, ci desemnarea ca fiind câștigător a unui ofertant care nu îndeplinea cerința minimă sus menționată.

Astfel, au fost încălcate disp. art. 2 alin. (2) și art. 200 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, precum și cele ale art. 36 alin. (1), art. 37, art. 81 și art. 82 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006.

Art. 36 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006 prevede că "Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații: (...) b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește una sau mai multe dintre cerințele de calificare stabilite în documentația de atribuire sau nu a prezentat, conform prevederilor art. 11 alin. (4)-(5), documente relevante în acest sens".

Conform art. 37 din același act normativ, "(1) Ofertele care nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 36 sunt singurele oferte care pot fi considerate admisibile.

(2) Oferta câștigătoare se stabilește numai dintre ofertele admisibile și numai pe baza criteriului de atribuire precizat în anunțul de participare și în documentația de atribuire";

Potrivit art. 81 din H.G. nr. 925/2006, "Comisia de evaluare are obligația de a respinge ofertele inacceptabile și ofertele neconforme", iar potrivit art. 82 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, "Comisia de evaluare are obligația de a stabili oferta câștigătoare dintre ofertele admisibile, în conformitate cu prevederile art. 200 din ordonanța de urgență".

Este evidentă nerespectarea de către recurentă a acestor prevederi, câtă vreme a fost declarat câștigător un ofertant care nu îndeplinea o cerință minimă menționată în Caietul de sarcini.

Se insistă în cererea de recurs asupra faptului că procedura de atribuire a făcut obiectul verificării UCVAP, pentru care a fost înscrisă, în Raportul Procedurii, opinia reprezentanților UCVAP " fară observații".

În această privință, Înalta Curte reține că art. 49 din O.U.G. nr. 34/2006 prevede că (1) Operatorul SEAP are obligația de a asigura Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice accesul nerestricționat la anunțurile/invitațiile transmise de către autoritățile contractante, înainte de publicarea acestora.

(2) Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice verifică: a) fiecare anunț de intenție/participare transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare în SEAP, în măsura în care anunțul respectiv este în legătură cu aplicarea procedurii de atribuire a unui contract cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 124;

b) fiecare invitație/anunț de participare transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare în SEAP, cu o valoare estimată mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 124;

c) erata la anunțul/invitația de participare ce modifică/completează informațiile publicate în anunțul/invitația de participare.

(2<SUP>1</SUP>) În termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii anunțului/invitației în SEAP, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice are obligația:

a) fie să emită către operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anunțul/invitația respectiv/respectivă, în cazul în care în urma verificării nu se constată erori/omisiuni de completare;

b) fie să respingă publicarea anunțului/invitației, în cazul în care se constată erori/omisiuni de completare, informând totodată autoritatea contractantă asupra acestei decizii, precum și asupra modului în care erorile/omisiunile pot fi remediate.

(2<SUP>2</SUP>) Erorile prevăzute la alin. (2<SUP>1</SUP>) reprezintă acele informații/cerințe din anunțul/invitația transmis/transmisă spre publicare care sunt neconforme cu realitatea sau care conduc la încălcări ale legislației în domeniul achizițiilor publice și ale principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică.

(2<SUP>3</SUP>) Nedetectarea erorilor prevăzute la alin. (2<SUP>2</SUP>) în procesul de verificare nu afectează dreptul Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice de a sancționa, pe parcursul activității de supraveghere, faptele prevăzute la art. 293.

Totodată, conform art. 324 din H.G. nr. 457/2008, 1) În cazul în care autoritatea de management consideră că au existat încălcări ale legislației comunitare sau naționale privind achizițiile publice, aceasta stabilește și aplică corecții financiare, în condițiile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

(2) În exercitarea atribuției prevăzute la alin. (1), autoritatea de management nu este condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de ANRMAP și UCVAP potrivit dispozițiilor art. 3

Potrivit art. 29 din H.G. nr. 398/2015: "În condițiile O.U.G. nr. 66/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului și art. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, în cazul în care autoritatea de management consideră că au existat încălcări ale legislației europene sau naționale privind achizițiile publice, aceasta stabilește și aplică reduceri procentuale/corecții financiare, fără a fi condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de ANAP potrivit dispozițiilor art. 27 și 28."

În raport cu toate aceste prevederi legale se constată că este lipsită de relevanță împrejurarea că procedura de atribuire a făcut obiectul verificării UCVAP, care nu a evidențiat nereguli, întrucât exercitarea dreptului autorității de management de a aplica, în condițiile O.U.G. 66/2011, corecții financiare în cazul existenței unor încălcări ale legislației comunitare sau naționale privind achizițiile publice nu este condiționată de identificarea de către UCVAP a unor nereguli, cu ocazia verificării pe care o realizează, potrivit competenței legale care îi revine.

O altă critică adusă sentinței recurate are în vedere disp. art. 5 alin. (1) din H.G. nr. 875/2011 potrivit cărora (1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația ca înainte de efectuarea către beneficiar a plății finale, respectiv de onorarea cererii de rambursare finală, să verifice gradul în care au fost realizați toți indicatorii de rezultat/de output/obiective stabiliți prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare.

Față de aceste prevederi se arată că pârâta și-a depășit atribuțiile conferite de lege, deoarece verificarea documentației procedurii de achiziție trebuia efectuată înainte de licitație, deci aceasta este tardivă și nelegală, deoarece trebuia verificată doar îndeplinirea obiectivelor stabilite prin contractul de finanțare.

Critica este nefondată, autoritatea publică pârâtă acționând în limita competențelor stabilite de lege, fiind abilitată să verifice solicitările de plată, iar în cadrul acestei verificări să analizeze respectarea condițiilor de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare.

În cauză, cu ocazia acestei verificări s-a constatat încălcarea prevederilor legislației naționale în materia achizițiilor publice, ceea ce a determinat aplicarea unor reduceri procentuale din valoarea contractelor încheiate pentru realizarea proiectului care a beneficiat de finanțare.

În ceea ce privește incidența în cauză a disp. O.G. nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, se reține că prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2544/2013 au fost aprobate normele de aplicare a O.G. nr. 14/2013, iar potrivit dispozițiilor art. 1, 2 și 3 din acest Ordin:

Art. 1 - Beneficiarul transmite Autorității de management a Programului operațional regional, pe baza analizei cu privire la încadrarea în prevederile art. 2 și 3 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, solicitarea cu privire la suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 - (1) Beneficiarul depune o singură solicitare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare și a accesoriilor acestora, denumită în continuare solicitare, pentru toate contractele de achiziție publică din cadrul unui proiect.

(2) Solicitarea va fi semnată de reprezentantul legal și ștampilată pe fiecare pagină. Documentele atașate potrivit prevederilor anexei vor avea mențiunea "Conform cu originalul" și semnătura managerului de proiect.

Art. 3 - (1) Solicitările transmise de beneficiari vor fi înregistrate la registratura Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și vor fi înaintate spre analiză Direcției autorizare programe (…).

e) în cazul în care din analiza documentelor se constată că beneficiarul se încadrează în prevederile O.G. nr. 14/2013, ofițerul de contract întocmește "Nota pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare conform O.G. nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice" și o supune aprobării conducerii Autorității de management a Programului operațional regional;

f) în cazul în care din analiza documentelor se constată că beneficiarul nu se încadrează în prevederile Ordonanței Guvernului nr. 14/2013, ofițerul de contract întocmește "Nota privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice" și o supune aprobării conducerii Autorității de management a Programului operațional regional (…).

(5) După aprobarea notei prevăzute la alin. (2) lit. f) de către conducerea Autorității de management a Programului operațional regional, Direcția autorizare programe o comunică beneficiarului.

(6) Beneficiarul poate contesta nota prevăzută la alin. (2) lit. f), comunicată potrivit alin. (5), în termen de 10 zile de la comunicare. Contestația se depune la registratura Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, însoțită de documente doveditoare, și va fi înaintată spre analiză și soluționare Serviciului soluționare contestații nereguli fonduri europene.

(7) Contestația prevăzută la alin. (6) se soluționează în termen de 30 de zile de la înregistrare; Serviciul soluționare contestații nereguli fonduri europene comunică decizia de soluționare beneficiarului, în termen de 5 zile de la aprobarea de către ordonatorul principal de credite.

În dosarul de recurs a fost depusă copia Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, emisă la data de 22.03.2016 de Direcția Generală Programe Europene - Direcția Autorizare Programe - Serviciul Autorizare Programul Operațional Regional din cadrul ministerului pârât, în care sunt menționate condițiile ce nu sunt îndeplinite de recurentă pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare.

Se constată că recurenta nu a făcut dovada parcurgerii procedurii reglementate de ordinul sus menționat, respectiv nu a dovedit că a contestat această notă în termen de 10 zile de la comunicare, contestație care trebuia depusă la registratura Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, însoțită de documente doveditoare, urmând a fi soluționată de Serviciul soluționare contestații nereguli fonduri europene.

În consecință, este nefondată susținerea că instanța de fond nu a avut în vedere că a urmat procedura prevăzută de O.G. nr. 14/2013, Înalta Curte reținând că nu este suficientă formularea cererii pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare și a accesoriilor acestora, denumită solicitare, fiind necesară, în cazul respingerii solicitării, și contestarea Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, contestație pe care recurenta nu a formulat-o, deci, implicit, nu a urmat întreaga procedură reglementată în scopul suportării de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare și a accesoriilor acestora.

În cererea de recurs sunt invocate pentru prima dată, nefiind invocate în fața primei instanțe, câteva critici de nelegalitate referitoare la actul administrativ contestat și anume: neformularea niciunei contestații cu privire la documentația de atribuire pe parcursul procesului de atribuire a contractului; reluarea activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se poate face numai în două ipoteze prevăzute expres și limitativ de lege, conform art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, ipoteze care nu se regăsesc în cauză; autoritatea de control nu a justificat prejudiciul cauzat fondurilor europene de finanțare prin așa zisele abateri constatate, iar în cuprinsul notei de neconformitate nu se precizează niciun prejudiciu determinat de sume plătite necuvenit.

Înalta Curte constată că motivele de nelegalitate a actului administrativ invocate pentru prima dată în recurs, fără să fi fost anterior inserate în cererea de chemare în judecată, nu pot fi analizate direct în calea controlului judiciar.

Solicitarea de a fi examinată o hotărâre de primă instanță sub aspectul legalității, prin raportare la analiza unor motive ce nu au fost avute în vedere de prima instanță, nefiind arătate prin acțiunea judiciară dedusă soluționării, determină o imposibilitate de examinare în calea de atac a respectivelor motive formulate pentru prima dată în recurs.

În consecință, aceste critici nu pot forma obiect al analizei instanței de control judiciar.

Față de toate aceste considerente, constatând că sentința este legală, nefiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., invocate de recurentă, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Oraș Bumbești-Jiu împotriva sentinței nr. 429/2016 din 11 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2017.