ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3393/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 05.02.2015, modificată ulterior, la data de 02.04.2015, pe calea răspunsului la întâmpinare, reclamantul A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca, în temeiul art. 1 alin. (1), raportat la art. 2 alin. (2), coroborat cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, luând în considerare prevederile art. 1 alin. (3) și alin. (5), art. 36 și art. 37, art. 108 alin. (2) din Constituția României, respectiv ale art. 15 alin. (2) lit. a), e), h), art. 17 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, prevederile Titlului I din Legea nr. 35/2008, să pronunțe o hotărâre prin care să dispună:

a) Obligarea Guvernului României să emită, în termenul stabilit de către instanță, o Hotărâre de Guvern, în aplicarea Legii nr. 67/2004 și a Legii nr. 215/2001, prin care să se stabilească organizarea alegerilor locale parțiale și data alegerilor pentru funcția de primar în următoarele circumscripții electorale în care există posturi de primar vacante respectiv: 1. Municipiul Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea; 2. Municipiul Târgoviște, jud. Dâmbovița; 3. Comuna Sprîncenata, jud. Olt; 4. Comuna Glina, jud. Ilfov; 5. Comuna Bîrca, jud. Dolj; 6. Comuna Ciceu-Giurgești, jud. Bistrița Năsăud; 7. Comuna Ciudanovița, jud. Caraș-Severin; 8. Comuna Vulcana Pandele, jud. Dâmbovița; 9. Comuna Cernătești, jud. Buzău; 10. Comuna Vidra, jud. Ilfov; 11. Comunei Crângurile, jud. Dâmbovița; 12. Comuna Sălașu de Sus, jud. Hunedoara; 13. Comuna Horgești, jud. Bacău; 14. Comuna Nereju, jud. Vrancea; 15. Comuna Brebeni, jud. Olt; 16. Comuna Ion Corvin, jud. Constanța; 17. Comuna Meseșenii, jud. Sălaj; 18. Comuna Săpânța, jud. Maramureș; 19. Comuna Văcăreni, jud. Tulcea; 20. Comuna Produlești, jud. Vâlcea; 21. Comuna Girov, jud. Neamț; 22. Comuna Sălașu de Sus, jud. Hunedoara; 23. Municipiul Sibiu, jud. Sibiu; 24. Comuna Odobești, jud. Bacău; 25. Comuna Grădinari, jud. Caraș-Severin; 26. Comuna Dragomirești, jud. Dâmbovița; 27. Comuna Ion Neculce, jud. Iași; 28. Comuna Malovăț, jud. Mehedinți.

b) Obligarea Guvernului României să emită, în termenul stabilit de către instanță, o hotărâre de guvern prin care să stabilească data alegerilor și organizarea alegerilor locale parțiale pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean în circumscripția electorală a județului Vâlcea și a județului Neamț.

Prin întâmpinare, pârâtul Guvernul României a invocat excepția conexității cu Dosar nr. x/2015 privind organizarea alegerilor parlamentare parțiale și data alegerii consiliilor locale din Comuna Cozmești, jud. Iași și Comuna Târnova, jud. Arad, respectiv cu Dosar nr. x/2015 privind organizarea alegerilor parlamentare parțiale și data alegerilor în Colegiul Uninominal nr. 5 din Circumscripția Electorală nr. 18 Galați și în Colegiul Uninominal nr. 15 din Circumscripția Electorală nr. 42 București, apreciind îndeplinite dispozițiile art. 139 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, a invocat excepția de litispendență parțială, în ceea ce privește cererea formulată la pct. 2 din acțiunea introductivă (în forma anterioară modificării acesteia) privind obligarea Executivului la emiterea unor hotărâri prin care să se stabilească organizarea alegerilor locale parțiale și data acestora pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean Cluj.

De asemenea, pârâtul a invocat și inadmisibilitatea acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile față de pârâtul Guvernul României.

2.1. Prin încheierea de ședință din 5 mai 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

A respins excepția de litispendență parțială, raportat la dosar nr. x/2015, înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj, ca rămasă fără obiect;

A respins excepția de conexitate, raportat la dosar nr. x/2015 și nr. y/2/2015, constatând că nu se impune conexarea celor două cauze pentru asigurarea unei mai bune judecăți, întrucât cele două litigii nu au un obiect și o cauză între care să existe o strânsă legătură, așa cum dispune C. proc. civ.

A respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii, pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile, conform Legii nr. 554/2004, în raport de prevederile art. 7 alin. (5) teza finală din Legea nr. 554/2004, cu trimitere la dispozițiile art. 2 alin. (2) din aceeași lege.

2.2. Prin sentința civilă nr. 1483 din 26 mai 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a dispus după cum urmează:

A admis acțiunea, astfel cum a fost modificată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României;

A obligat pârâtul să procedeze la stabilirea datei organizării alegerilor parțiale locale pentru funcția de primar în circumscripțiile electorale indicate prin cererea de chemare în judecată;

A obligat pârâtul să procedeze la stabilirea datei organizării alegerilor parțiale locale pentru funcția de președinte al Consiliului județean în circumscripția electorală a județului Vâlcea și a județului Neamț.

Împotriva sentinței civile nr. 1483 din 26 mai 2015 și a încheierii de ședință din 5 mai 2015, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Guvernul României, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei și modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii intimatului-reclamant.

În ceea ce privește încheierea de ședință din 5 mai 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, recurentul-pârât critică respingerea ca neîntemeiată a excepției inadmisibilității acțiunii, pe motiv că fiind vorba despre un refuz nejustificat de a soluționa cererea intimatului-reclamant, plângerea prealabilă nu este obligatorie, recurentul-pârât susținând că în această ipoteză, trebuia să existe o cerere din partea reclamantului și, pe de altă parte, o manifestare explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu soluționa această cerere.

Recurentul-pârât susține de asemenea, că judecătorul fondului a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 18 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (2) și art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004, în speță nefiind întrunite cerințele art. 8 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și nefiind făcută dovada existenței unui refuz nejustificat în soluționarea cererii din partea autorității recurente.

Apreciază că acțiunea are caracter prematur și reprezintă o ingerință în atribuțiile administrației, întrucât este inadmisibil ca o sentință să țină loc de Hotărâre de Guvern, cu atât mai mult cu cât această procedură complexă include și activități ale altor autorități, motiv pentru care apreciază că judecătorul fondului și-a depășit competențele stabilite prin Legea nr. 554/2004.

Pe de altă parte, susține că prima instanță a nesocotit dispozițiile imperative și inderogabile ale art. 113 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, preluate de art. 132 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, care prevăd modalitatea de stabilire a datei alegerilor, precum și interdicția organizării alegerilor parțiale locale cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului, ceea ce impune casarea sentinței recurate pentru motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul-pârât mai susține că sentința recurată, fiind fundamentată exclusiv pe dispozițiile art. 69 alin. (6) și art. 102<SUP>1</SUP> din Legea nr. 215/2001, este în contradicție cu dispozițiile speciale ale legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale, nefiind aptă a fi pusă în executare.

Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată, arătând că, prima instanță a stabilit în mod corect că în speță este vorba despre un refuz nejustificat de a pune în aplicare dispozițiile legale imperative în materia contenciosului administrativ privind stabilirea datei alegerilor locale parțiale, astfel că nu era necesară parcurgerea procedurii prealabile; că, prima instanță a obligat în mod legal recurentul-pârât să emită actul administrativ solicitat; că, prin neexecutarea dispozițiilor Legii nr. 215/2001, recurentul-pârât își invocă propria culpă, având în vedere că mandatele în discuție au încetat cu mult înainte de data de 07 iunie 2015, respectiv când nu opera interdicția organizării alegerilor parțiale locale.

II. Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 10 martie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 29 iunie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat de pârâtul Guvernul României ca fiind admisibil în principiu, și în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

Analizând recursul declarat în cauză prin prima interesului intimatului-reclamant în susținerea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată și reține următoarele aspecte:

Reclamantul A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect obligarea pârâtului Guvernului României să emită o Hotărâre de Guvern, în aplicarea Legii nr. 67/2004 și a Legii nr. 215/2001, prin care să se stabilească organizarea alegerilor locale parțiale și data alegerilor pentru funcția de primar în anumite circumscripții electorale în care existau, la momentul formulării cererii, posturi de primar vacante, precum și obligarea Guvernului României să emită, în termenul stabilit de către instanță, o hotărâre de guvern prin care să stabilească data alegerilor și organizarea alegerilor locale parțiale pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean în circumscripția electorală a județului Vâlcea și a județului Neamț.

Prin sentința civilă nr. 1483 din 26 mai 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea astfel cum a fost modificată.

Împotriva acestei hotărâri, precum și a încheierii de ședință din 5 mai 2015, ambele pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Guvernul României, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

La termenul de judecată din 3 noiembrie 2017, Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., a rămas în pronunțare asupra cauzei de față, inclusiv din perspectiva interesului intimatului-reclamant în susținerea cererii de chemare în judecată.

În speță, obiectul acțiunii reclamantului îl constituie obligarea pârâtului Guvernului României să emită o Hotărâre de Guvern, în aplicarea Legii nr. 67/2004 și a Legii nr. 215/2001, prin care să se stabilească organizarea alegerilor locale parțiale în circumscripțiile electorale în care s-au vacantat posturile de Primar ori de Președinte al Consiliului Județean și stabilirea datei acestor alegeri parțiale.

În ceea ce privește obiectul cererii de chemare în judecată, se constată că la data de 05 iunie 2016 au avut loc, la nivelul întregii țări, alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, respectiv pentru posturile de primari, consilieri locali și consilieri județeni, inclusiv în localitățile în care aceste posturi erau vacante din diferite motive.

În ceea ce privește posturile de Președinte al Consiliului Județean pentru care reclamantul a solicitat, de asemenea, stabilirea unei date și organizarea alegerilor locale parțiale, se constată că potrivit art. 101 din Legea nr. 215/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 115/2015:

"(1) Consiliul județean alege dintre membrii săi un președinte și 2 vicepreședinți.

(2) Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție."

În aceste circumstanțe, în ceea ce privește interesul reclamantului în susținerea acțiunii de față, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, în primă instanță și în căile de atac și nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac.

În cauza de față, în eventualitatea admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, efectele acesteia nu se puteau întinde decât până la data organizării următoarelor alegeri locale generale, în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 215/2001:

"(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al președintelui consiliului județean și al consilierului județean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condițiile legii.

(2) Consiliul local sau consiliul județean, primarul, precum și președintele consiliului județean ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacanței postului de primar sau de președinte al consiliului județean, încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale.

(3) Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul sau președintele consiliului județean, aleși în urma organizării unor noi unități administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari sau de președinți ai consiliilor județene, își exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.

Cum de la momentul formulării cererii de chemare în judecată, au fost organizate alegeri locale generale pentru ocuparea posturilor eligibile la nivelul administrațiilor publice locale în data de 05 iunie 2016, interesul în soluționarea prezentei acțiuni nu mai este actual, întrucât a fost depășit termenul până la care cererile ce fac obiectul prezentei acțiuni puteau, conform legii, să își producă efectele, astfel că în cauză nu mai subzistă interesul intimatului-reclamantul, ceea ce face inutilă analizarea celorlalte aspecte deduse judecății.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ. coroborat cu art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 1483 din 26 mai 2015 și a încheierii din 05 mai 2015, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal; va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge acțiunea formulată de reclamantul A., ca lipsită de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 1483 din 26 mai 2015 și a încheierii din 05 mai 2015, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A., ca lipsită de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie 2017.