ÎCCJ, Decizia nr. 25/2020

Asupra admisibilității în principiu a recursului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 5299 din 11 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a respins cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 1114/Ap din 13 iulie 2018, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2017.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1 a declarat recurs revizuenta A., nemotivat, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

În susținerea cererii de recurs, formulate mai înainte de comunicarea hotărârii recurate, se invocă faptul că prin admiterea contestațiilor la executare silită s-au încălcat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., menționându-se că dezvoltarea motivelor de nelegalitate se va face printr-un memoriu separat.

Prin cererea de recurs, s-a invocat scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 29 lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013.

După comunicarea hotărârii atacate, recurenta nu a mai depus niciun memoriu de recurs.

II. Procedura de filtrare a recursului

Întrucât în cauză recursul este de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de pregătire a dosarului de recurs și procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ. [procesul a început la data de 14 februarie 2018, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, începând cu data de 21 decembrie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (1) din C. proc. civ.].

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat că recursul nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (2) C. proc. civ., în sensul că recursul nu este timbrat, iar recurenta a indicat formal motivele de recurs, fără a le motiva odată cu cererea de recurs și nici nu a procedat la motivarea căii de atac după comunicarea hotărârii atacate.

Prin încheierea din 16 decembrie 2019, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către părți, potrivit alin. (4) al aceluiași articol.

După comunicarea raportului, recurenta A. nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru prevăzută de lege.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul în condițiile textelor legale menționate, Înalta Curte urmează a-l anula ca netimbrat, pentru considerentele ce succed:

Deși recurenta a fost încunoștințată cu privire la obligația de achitare a taxei judiciare de timbru de 200 RON datorată prin raportul asupra admisibilității recursului ce i-a fost comunicat recurentei la 19 decembrie 2019, aceasta nu și-a îndeplinit respectiva obligație legală până la acest moment.

Potrivit dispozițiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.

De asemenea, prevederile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. stabilesc faptul că, la cererea de recurs, se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, această cerință fiind prevăzută, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, sub sancțiunea nulității.

Conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenta nu a folosit mijlocul procesual reglementat de norma specială menționată, neformulând cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și nici nu a solicitat acordarea facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

În speță nu este incidentă scutirea reglementată de ar. 29 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013, la care face referire recurenta prin memoriul de recurs, conform căruia "cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea", întrucât prezentul litigiu nu se circumscrie ipotezei menționate.

Prin urmare, Înalta Curte, constatând că recurenta nu și-a îndeplinit obligația achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru soluționarea recursului, astfel cum prevăd dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., va anula ca netimbrat, în temeiul prevederilor art. 486 alin. (3) teza I din C. proc. civ., recursul declarat de A. SA împotriva Deciziei nr. 5299 din 11 decembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de A. SA împotriva Deciziei nr. 5299 din 11 decembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 ianuarie 2020.

GGC - GV