ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 932/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 932/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând asupra recursul declarat de inculpatul A.V. împotriva Deciziei penale nr. 269/A din 30 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin sentința penală nr. 93 din 22 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 10648/121/2010, a fost condamnat inculpatul S.A. la o pedeapsă de 11 (unsprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5(cinci) ani după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. Conform art. 85 alin. (1) C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiționate a pedepsei rezultante de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului S.A. prin sentința penală nr. 40 din 04 februarie 2010 pronunțată de Judecătoria Tg.Neamț în Dosarul nr. 3670/34/2008, definitivă prin Decizia penală nr. 663 din 21 octombrie 2010 a Curții de Apel Bacău. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală sus menționată în pedepsele componente de:
- 1 (un) an închisoare, 4 luni închisoare, 4 luni închisoare și 6 luni închisoare.
Conform art. 85 alin. (1), art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor de 1 (un ) an închisoare, 4 luni închisoare, 4 luni închisoare, 6 luni închisoare cu pedeapsa de 11 (unsprezece) ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b C. pen. pe o durată de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale aplicată inculpatului S.A. prin prezenta sentință, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 11 (unsprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen., sporită la 12 (doisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a mterzicern drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului S.A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 641 it. a) teza a II-a, b) C. pen. Conform art. 88 C. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului S.A. perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 24 martie 2010 și până la data de 14 decembrie 2011, când prin Decizia penală nr. 2073 din 14 decembrie 2011, Curtea de Apel Galați a respins recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați împotriva încheierii de ședință din data de 07 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Galați, prin care s-a dispus în corrf. cu art. 145 C. proc. pen., înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul S.A. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara. A fost menținută această măsură luată față de inculpat până la rămânerea definitivă a,prejzentei.jentmte.
A fost condamnat pe inculpatul M.V. la o pedeapsă de 10 (zece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5(cinci) ani după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Conform art. 88 C. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului M.V. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 24 martie 2010 și până la data de 04 iulie 2011, când prin încheierea de ședință din 04 iulie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în conf. cu art. 145
1
alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului M.V. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara. A fost menținută această măsură luată față de inculpat până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe. Conform art. 71 C. pen. a fost aplicată inculpatului M.V. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.
A fost condamnat inculpatul A.V. la o pedeapsă de 7 (șapte) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în baza art. 71 C. pen. a fost aplicată inculpatului A.V. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.
Conform art. 350 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului A.V. iar, potrivit art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsa aplicată acestuia, perioada arestării preventive efective începând cu data de 20 aprilie 2012, când a fost pus în executare mandatul de arestare preventivă emis în lipsă nr. 25 din 07 aprilie 2010 de Judecătoria Galați conform mandatului european de arestare nr. 66 din 29 septembrie 2010 care confirmă faptul că acesta a fost arestat în Polonia la data de 12 februarie 2012 și predat Statului Român de autoritățile din Varșovia la data de 20 aprilie 2012 când a fost încarcerat, perioadă ce va fi dedusă la zi, respectiv 22 februarie 2013.
A fost condamnat inculpatul R.A.C. la o pedeapsă de 6(șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Conform art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului R.A.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. Conform art. 88 C. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii pentru 24 ore, respectiv pentru ziua de 24 martie 2010.
A fost condamnat inculpatul G.S. la o pedeapsă de 10 (zece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Conform art. 88 C. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului G.S. perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 21 aprilie 2010 și până la data de 14 decembrie 2011, când prin Decizia penală nr. 2073 din 14 decembrie 2011, Curtea de Apel Galați a respins recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați împotriva încheierii de ședință din data de 07 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Galați prin care s-a dispus, în corrf. cu art. 145 C. proc. pen., înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul G.S. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara. A fost menținută această măsură până la rămânerea defmtivă a prezentei sentințe. Conform art:71 - C. pen. a fost aplicată inculpatului G.S. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.
A fost condamnat inculpatul D.V. la o pedeapsă de 10( zece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Conform art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului D.V. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. Conform art. 88 C. pen. a fost dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D.V. perioada reținerii de 24 ore, respectiv pentru ziua de 20 mai 2010 săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Conform art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului G.I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.
A fost condamnat inculpatul T.G. la o pedeapsă de 12 (doisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 7 (șapte) ani închisoare aplicată inculpatului T.G. prin sentința penală nr. 535 din 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1704 din 30 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în pedepsele componente: 7 (șapte) ani închisoare și 2 ani, 5 luni și 18 zile rest rămas neexecutat din total pedeapsă aplicată inculpatului de 5 (cinci) ani și 3 (trei) luni închisoare prin sentința penală nr. 190 din 10 februarie 2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală. Conform art. 39 alin. (1) C. pen., art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicare inculpatului T.G., respectiv 7 (șapte) ani închisoare, restul de 2 (doi) ani, 5 luni și 18 zile închisoare cu pedeapsa aplicată acestuia prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul T.G. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea aplicată prin prezenta, de 12 (doisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale, sporită la 13 (treisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5(cinci) ani după executarea pedepsei principale. Conform art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului T.G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. Conform art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată de la 15 august 2008 la 24 martie 2009, când a fost liberat condiționat prin sentința penală nr. 541/2009 de către Judecătoria sect.4 București (Dosar nr. 2632/4/2009), perioada reținerii pentru 24 ore, respectiv pentru ziua de 21 aprilie 2010 și de la 21 mai 2010 la zi (prin încheierea de ședință din 21 mai 2010 pronunțată în recurs, Tribunalul Galați în Dosarul nr. 3951/121/2010 a dispus arestarea preventivă a inculpatului T.G.). S-a constatat că inculpatul T.G. este arestat într-o altă cauză. S-a dispus anularea mandatului de executare nr. 720/2010 emis de Tribunalul București, secția I penală, și emiterea unui nou mandat de executare pedeapsă în baza prezentei sentințe.
Conform art. 14 C. proc. pen. coroborat cu art. 998 C. civ. au fost obligați inculpații S.A., T.G. și A.V. în solidar să plătească părții civile SC A.S. SRL Piatra Neamț-Agenția Galați (cu sediul în Galați, jud. Galați,) suma de 464.847,800 lei cu titlu de despăgubiri civile, pe inculpatul A.V. să plătească părții civile SC A.T.I. SRL București (cu sediul în Bcuresti, sector 6, și în Mun. Galați,) suma de 300.000.000 lei, despăgubiri civile, pe inculpații T.G., G.S., D.V., G.I. și R.A.-Constantin în solidar să plătească părții civile SC P.R. SRL București (cu sediul in București, Sector 3, str. C.F. Roberscu nr. 11, București) suma de 550.000.000 lei despăgubiri civile, pe inculpații R.A.C., G.D.V., T.G. și. G.S. în solidar să plătească părții civile SC Q.A. SRL București (cu sediul în Mun. București, sector 2, și în Galați), suma de 594.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, pe inculpații A.V., S.A. și T.G. în solidar să plătească părții civile SC F.C. SRL Pitești (cu sediul în Pitești, jud. Argeș) suma de 571.775.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, pe inculpații S.A. și M.V. în solidar să plătească părții civile SC B.I. SRL București (prin S.C.P.A. D.D. si Asociații, cu sediul în Mun. Galați, jud. Galați și în mun. Galați) sumele de 90.653,1 lei și 31.950 euro cu titlu de despăgubiri civile.
S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părților civile SC A.A. SRL Roman (cu București (cu sediul în București, sector 1, SC P.E.C. SRL Sibiu (cu sediul în Sibiu, jud. Sibiu și în Galați) și SC A.G.I. SRL Valea Călugărească, jud.Prahova-Filiala București (cu sediul în com. Valea Călugăreasca, sat Valea Ursoi, jud. Prahova și în Mun. Galați).
Conform art. 189-191 C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus ca suma de 800 lei, onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu către Baroul Galați, să fie avansată din fondul Ministerului Justiției și libertăților Cetățenești.
Pentru a se pronunța în acest sens, prima instanță, Tribunalul Galați, a avut în vedere următoarele:
Inculpații A.V., S.A. zis „C." sau „A.", G.S. Zis „C.", T.G. zis „J.", R.A.C. D.V. și G.I. nu au ocupație și, pentru a face rost de bani, în perioada aprilie 2009 - martie 2010, în diferite participații, au indus în eroare pe reprezentanții legali a 10 (zece) societăți comerciale de la care au mchiriat autoturisme pe care le-au vândut ulterior către terțe persoane, contra unor sume modice și, în acest mod, au cauzat prejudicii însemnate părților vătămate SC A.S. SRL agenția Galați, SC A.T. SRL București, SC P.R. SRL București, SC A.G.I. SRL Valea Călugărească, jud. Prahova - Filiala București, SC Q.M.A. SRL București, SC P.E.C. SRL Sibiu, SC F.C. SRL Pitești, SC T.L.T.J.F.N. SA București, SC B.I. SRL București și SC A.A. SRL Roman, jud. Neamț.
În cazul autoturismelor aparținând părților vătămate SC A.G.I. SRL Valea Călugărească - filiala București, SC P.E.C. SRL Sibiu, SC T.L.T.J.F.N. SA București, SC B.L. SRL București și SC A.A. SRL Roman, acestea au ajuns în posesia inculpatului M.V. care, deși a cunoscut faptul că proveneau din comiterea unor infracțiuni a acceptat, în mod repetat, să le cumpere, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste.
Astfel:
1) La data de 06 februarie 2010, inculpații S.A. și A.V. l-au contactat telefonic pe martorul A.M. angajat al părții vătămate SC A.S. SRL Piatra Neamț - Agenția Galați căruia i-au solicitat închirierea unui autoturism.
Pentru că la acel moment firma avea disponibil un autovehicul, inculpații au fost de acord să-l închirieze și, în acest scop, s-au prezentat, îa aceeași zi, la sediul filialei părții vătămate în mun. Galați.
Întrucât inculpatul S.A. nu poseda permis de conducere, contractul de mchiriere s-a întocmit pe numele inculpatului A.V., cetățean român cu domiciliul m Republica Moldova, după ce în prealabil martorul A.M. a procedat la legitimarea acestuia.
Contractul de închiriere din 06 februarie 2010 a fost încheiat pe o perioadă de 4 zile, suma plătită de inculpați fiind de 200 euro.
Martorul i-a predat inculpatului A.V. cheia și copii xerox de pe actele mașinii, urmând ca la expirarea termenului stipulat în contract mașina să fie restituită părții vătămate.
S-a stabilit de la început, aceea de a vinde autoturismul pentru a face astfel rost de bani, inculpații'A.V. și S.A. au revenit în municipiul București. Aici, inculpatul S.A. a luat legătura cu coinculpatul T.G. căruia i-a spus că are de vânzare un autoturism marca „Skoda Octavia" pe care 1-a închiriat de la o firmă de rent-a-car și i-a cerut să-i găsească cumpărători.
În acest scop, inculpatul T.G. a luat legătura cu făptuitorul „T." (rămas neidentificat), acesta achiziționând autoturismul în schimbul sumei de 1.600 euro.
Din acești bani, inculpatul S.A. i-a dat suma de 100 euro inculpatului T.G., restul banilor rămânând asupra sa.
La data de 09 februarie 2010, martorul A.M. a luat legătura telefonic cu inculpatul A.V. și i-a cerut să se prezinte la firmă pentru a preda autoturismul.
Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat iar inculpatul nu a mai răspuns la telefon, martora P.E. s-a adresat cu o plângere organelor de poliție solicitând efectuarea de cercetări în vederea tragerii la răspundere penală a inculpaților și a recuperării prejudiciului.
Pe parcursul cercetărilor, martorii P.E. și A.M., i-au recunoscut după planșe fotografice pe inculpații A.V. și S.A. ca fiind cei care s-au prezentat la sediul părții vătămate și au închiriat autoturismul.
Inculpatul A.V. nu a putut fi audiat cu privire la fapta comisă întrucât s-a sustras de la urmărirea penală, fiind emis mandat de arestare în lipsă pentru acesta.
În ceea ce îl privește pe inculpatul S.A. acesta a declarat că a purtat discuții telefonice cu martorul A.M. privind închirierea autoturismului mai sus-menționat, că 1-a însoțit pe coinculpatul A.V. în municipiul Galați, la sediul părții vătămate de unde au închiriat autoturismul și că, la solicitarea coinculpatului A.V. a luat legătura cu inculpatul T.G. pentru a vinde autoturismul.
Conform declarațiilor sale, inculpatul S.A. nu ar fi primit nici un ban în urma înstrăinării mașinii. Acest aspect este însă contrazis de declarațiile inculpatului T.G. care a arătat că inculpatul S.A. a primit de la făptuitorul „I." suma de 1.600 euro reprezentând contravaloarea autoturismului vândut, iar din acești bani inculpatul T.G. a primit de la coinculpatul S.A. suma de 100 euro.Pentru că autoturismul nu a fost recuperat, partea vătămată SC A.S. SRL Piatra Neamț - Agenția Galați s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 464.847.800 lei.
2) Parte vătămată SC A.T.I. SRL București
La data de 01 februarie 2010, inculpatul A.V. a luat legătura telefonic cu martorul Ț.M., angajat al părții vătămate SC A.T.I. SRL București și a solicitat să închirieze un autoturism marca „Dacia Logan". Conform înțelegerii dintre părți, urma ca mașina să-i fie predată inculpatului în parcarea Hotelului „P." din București.
Drept urmare, în aceeași zi martorul Ț.M. s-a deplasat în locația stabilită unde s-a întâlnit cu inculpatul A.V. După întocmirea și semnarea contractului de mcrririere, inculpatul a primit de la martor actele mașinii în copie xerox (certificat de înmatriculare și asigurarea R.C.A.) și o cheie.
Contractul de închiriere a fost încheiat pe o perioadă de 5 zile, inculpatul plătind suma de 150 euro.
La data de 06 februarie 2010, martorul Ț.M. l-a contactat pe inculpat pentru a stabili modalitatea în care urma să predea autoturismul, însă acesta i-a spus că-1 va restitui a doua zi.
Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat iar inculpatul nu a mai răspuns la telefon, reprezentanții legali ai părții vătămate s-au adresat cu o plângere organelor de poliție și s-au constituit parte civilă în cauză cu suma de 300.000.000 lei, întrucât mașina nu a fost recuperată.
Pe parcursul cercetărilor, martorul Ț.M. l-a recunoscut după planșe foto pe inculpatul A.V. ca fiind cel care a închiriat autoturismul de la partea vătămată.
Inculpatul A.V. nu a putut fi audiat în prezenta cauză mtaîcât s-a sustras de la urmărirea penală, fiind emis mandat de arestare în lipsă pentru acesta.
3) Parte vătămată SC P.R. SRL București
Inculpații T.G., G.S., D.V. și G.I., sunt vechi cunoștințe și s-au ocupat cu același gen de infracțiuni.
Pentru că aveau nevoie de o persoană cu permis de conducere și care nu figura în „lista neagră" a persoanelor ce nu mai puteau mchiria autoturisme de la firmele de rent-a-car (învinuitul D.V. aflându-se într-o astfel de situație) au apelat la serviciile coinculpatului R.A.C., posesor al permisului de conducere categoria B. Acesta a fost de acord să se prezinte la părțile vătămate și să închirieze autoturisme pe care ulterior împreună cu ceilalți coinculpați și învinuiți să le vândă și să facă rost de bani.
Martorul J.A., director operațional la partea vătămată SC P.R. SRL București a solicitat închirierea unei autoutilitare pentru o perioadă de 4 zile motivând că îi era necesară pentru a transporta marfă. Conform înțelegerii dintre părți urma ca „un șofer" trimis de inculpatul D.V. să se prezinte la sediul părții vătămate în vederea încheierii contractului de mchiriere și preluării mașinii.
Așa fiind, în aceeași zi inculpatul R.A.C. s-a prezentat la sediul părții vătămate unde a încheiat contractul de închiriere din 12 martie 2010, pe o perioadă de 4 zile, în baza căruia a preluat autoutilitara, dându-i martorului J.A. suma de 680 euro (400 euro garanția și 280 euro contravaloarea chiriei).
Acești bani îi fuseseră dați inculpatului R.A.C. în scopul mai sus-menționat de coinculpații T.G. și G.S.
În continuare, conform planului dinainte stabilit, inculpatul R.A.C. a predat autoutilitara inculpaților T.G., G.S., D.V. și G.I. care, în tot acest timp, l-au așteptat într-o locație din cartierul Vitan. La scurt timp, inculpatul T.G. l-a contactat telefonic pe făptuitorul „Ilie" (rămas neidentificat) căruia i-a vândut autoutilitara în schimbul sumei de 1.500 euro.
La data de 16 martie 2010, în ultima zi stipulată în contractul de mchiriere, martorul J.A. a încercat să ia legătura telefonic cu inculpatul R.A.C., în vederea restituirii autoutilitarei însă acesta nu a răspuns la telefon.
După câteva zile inculpatul l-a contactat telefonic pe martor căruia i-a spus că a dus mașina la sediul SC P. SRL Râmnicu Sărat, jud. Buzău al cărei angajat era, la indicațiile administratorilor acestei societăți și nu cunoștea ce s-a întâmplat cu ea.
Pentru a-și demonstra „buna-credință", inculpatul i-a promis martorului că se va interesa de situația mașinii și îl va contacta în zilele următoare, lucru care nu s-a mai întâmplat, inculpatul nemaifiind de găsit.
Prin această atitudine inculpatul nu a urmărit altceva decât menținerea în eroare a reprezentanților legali ai părții vătămate SC P.R. SRL București întrucât cunoștea faptul că mașina fusese vândută (acesta fiind și scopul în care fusese închiriată) beneficiind și el alături de ceilalți coinculpați de o parte din banii astfel obținuți.
Pentru că nu s-a reușit recuperarea autoutilitarei, partea vătămată SC P.R. SRL București s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 550.000.000 lei.
4) Parte vătămată SC A.G.I. SRL Valea Călugărească, jud. Prahova - Filiala București.
În baza aceleași rezoluții infracționale, tot la data de 12 martie 2010, aceeași inculpați au închiriat o autoutilitară de la partea vătămată SC A.G.I. SRL Valea Călugărească, jud. Prahova - Filiala București.
Astfel, inculpatul D.V. l-a contactat telefonic pe martorul D.A., administratorul părții vătămate căruia i-a spus că este reprezentant al SC P. SRL Râmnicu Sărat, jud. Buzău și a solicitat închirierea unei autoutilitare sub pretextul că avea de transportat mai multe colete în municipiul București.
Inculpatul a fost de acord să închirieze mașina pentru o perioadă de 4 zile, comunicându-i martorului că va trimite pe „un angajat al său" să preia mașina. Drept urmare, în seara de 12 martie 2010, în jurul orei 19
00
, inculpatul R.A.C. s-a prezentat la sediul părții vătămate.
Acesta avea asupra sa o copie a certificatului de înregistrare a SC P. SRL Râmnicu Sărat și ștampila societății, pe care le primise de la D.V.. Inculpatul i-a spus martorului D.A. că era angajat al SC P. SRL Râmnicu Sărat și că fusese trimis pentru a mchiria mașina în legătură cu care sunase anterior inculpatul D.V.
Cu ocazia încheierii contractului de mchiriere, inculpatul R.A.C. a prezentat copia certificatului de înregistrare a SC P. SRL Râmnicu Sărat și a aplicat ștampila societății, contractul de închiriere fiind încheiat pe numele SC P. SRL Râmnicu Sărat.
Inculpatul i-a dat martorului suma de 480 euro reprezentând garanția și contravaloarea chiriei, bani pe care-i primise în acest scop de la coinculpații T.G. și G.S.. De la martorul D.A. inculpatul a primit actele mașinii (certificatul de înmatriculare și polița de răspundere civilă obligatorie) în original și o cheie.
În aceeași seară, conform înțelegerii anterioare, inculpatul R.A.C. a predat autoutilitara luată de la partea vătămată, inculpaților G.S., T.G., D.V. și G.I.
În continuare, inculpații T.G. și G.S. au luat legătura cu inculpatul S.A. căruia i-au spus că au de vânzare o autoutilitară și i-au cerut să le găsească cumpărători. De precizat că, în aceeași seară, inculpații T.G. și G.S., au cerut coinculpatului S.A. să le găsească clienți și pentru autoturismul aparținând părții vătămate SC P.R. SRL București (partea vătămată de la pct. 4 rechizitoriu).
La rândul lui, inculpatul S.A., a luat legătura telefonic cu inculpatul M.V., pe care-l cunoștea de mai multă vreme și căruia îi mai vânduse anterior mașini în această modalitate (mașini ce fac obiectul cercetărilor din prezenta cauză) și i-a oferit spre vânzare cele două autoutilitare, acesta din urmă acceptând să cumpere doar una.
De altfel, așa cum rezultă din procesul-verbal de redare a interceptărilor telefonice aflate la dosarul cauzei, inculpatul M.V. i-a cerut coinculpatului S.A. să-i facă rost de „dube" pe care să le folosească în activitatea societății al cărui administrator era pentru a transporta produsele de panificație.
În sensul celor mai sus arătate a fost redat conținutul discuțiilor telefonice dintre inculpații S.A., T.G. și G.S., pe de o parte, și dintre S.A. și M.V., pe de altă parte, care vizează legătura infracțională dintre aceștia.
S-a făcut precizarea că discuțiile între inculpații T.G. și G.S. și inculpatul S.A., s-au purtat numai de pe numărul de telefon aparținând inculpatului G.S. deoarece telefonul inculpatului T.G. era descărcat.
Astfel cum rezultă din probele dosarului, în seara respectivă mașina a fost vândută de inculpații S.A., G.S., T.G. și R.A.C., coinculpatului M.V., în schimbul sumei de 2.200 euro, din care la acel moment inculpatul M.V. a plătit 2000 euro.
Pentru efectuarea acestei tranzacții, inculpații s-au întâlnit în municipiul Focșani.
S-a mai reținut că inculpatul M.V. a cunoscut proveniența mașinii întrucât anterior mai achiziționase de la inculpatul S.A. alte autoturisme la prețuri net inferioare valorii lor reale.
Pentru a da o aparență de legalitate tranzacției, inculpatul M.V. a întocmit un contract de vânzare-cumpărare, un înscris sub semnătură privată, conform căruia inculpatul tranzacției, i-ar fi dat suma de 5.000 euro, stabilind ca diferența să o dea la o dată ulterioară.
În realitate, probele administrate în cauză, respectiv la procesele-verbale de redare a interceptărilor telefonice, declarațiile inculpatului S.A., declarațiile inculpatului T.G., ale inculpatului G.S. inclusiv ale inculpatului M.V., arată că suma plătită a fost de 2000 euro. Banii astfel obținuți au fost dați de inculpatul S.A. coinculpatului T.G. care i-a împărțit cu coinculpații G.S. și R.A.C.
Acesta din urmă a primit de la coinculpatul T.G. suma de 500 euro din care și-a oprit pentru sine suma de 1.500.000 lei iar restul banilor i-a dat inculpaților D.V. și G.I., care rămăseseră în municipiul București, reprezentând partea lui din câștig ca urmare a tranzacției efectuată. Pentru că la termenul stipulat în contractul de închiriere, inculpatul R.A.C. nu a restituit mașina, reprezentanții legali ai părții vătămate SC A.G.I. SRL Valea Călugărească au încercat să ia legătura cu acesta (telefonic sau la domiciliul indicat) dar inculpatul nu a mai fost de găsit. Ca urmare, martorul D.A. a sesizat organele de poliție și a solicitat recuperarea autoturismului.
La data de 20 martie 2010, lucrătorii de poliție din cadrul Poliției Orașului Târgu Neamț, aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu, au oprit în trafic pentru verificare și control autoutilitara condusă de M.C., fratele inculpatului M.V.
În baza plângerii formulată de partea vătămată, mașina a fost ridicată și predată reprezentanților legali, astfel că partea vătămată SC A.G.I. SRL Valea Călugărească -Filiala București nu s-a constituit în cauză cu suma de 546.000.000 lei.
Pe parcursul cercetărilor, inculpatul R.A.C. a fost recunoscut după planșe fotografice de martorul D.A. ca fiind cel care a mchiriat mașina de la partea vătămată, atribuindu-și calitatea mincinoasă de reprezentant al SC P. SRL Râmnicu Sărat și care a aplicat ștampila acestei societăți pe contractul de închiriere.
Cu privire la copia certificatului de înmatriculare SC P. SRL Râmnicu Sărat și ștampila acestei societăți, s-a reținut că martorul O.A.R., prieten cu inculpații G.I., R.A.C. și D.V., la solicitarea acestuia din urmă, le-a predat o copie de pe actul de înființare al societății și ștampila, de care aceștia s-au folosit ulterior la încheierea unor contracte de închiriere a autoturismelor de la firmele rent-a-car.
Din actele dosarului rezultă că SC P. SRL Râmnicu Sărat a aparținut mamei martorului O.A.R. care a cesionat părțile sociale unor cetățeni arabi, însă sediul societății a rămas la vechea adresă.
Inculpatul R.A.C. nu a fost angajat niciodată la SC P. SRL Râmnicu Sărat, iar martorul O.A. nu a cunoscut intenția infracțională a inculpaților.
5) Parte vătămată SC Q.M.A. SRL București,
La data de 14 martie 2010, continuându-și activitatea infracțională, în baza înțelegerii prealabile cu coinculpatul R.A.C., G.I. și D.V., inculpatul T.G. l-a contactat telefonic pe martorul M.C., administratorul părții vătămate SC Q.M.A. SRL București și a solicitat închirierea unui autoturism.
În urma discuțiilor purtate și cu martorul D.M.A. (angajat al părții vătămate) s-a convenit a fi închiriat autoturismul, inculpatul T.G. spunându-le martorilor că va trimite „un angajat de-al său" să semneze contractul de mehiriere și să preia autoturismul.
Drept urmare, în aceeași zi, inculpatul R.A.C. s-a întâlnit cu martorul D.M.A. căruia i-a spus că este reprezentant al SC P. SRL Râmnicu Sărat și, în această calitate, a semnat contractul de închiriere din 14 martie 2010 aplicând și ștampila acestei societăți, care îi primise în acest scop de la coinculpatul T.G. iar acesta de la inculpatal G.S. și, după ce a primit de la martor certificatul de înmatriculare (în original), copii de pe polița R.C.A. și C.A.S.C.O. și cheia mașinii a plecat la volanul autoturismului.
În continuare, inculpatul R.A.C. a predat autoturismul inculpatului T.G., G.I. și D.V. care în toată această perioadă, l-au așteptat pe inculpatul R.A.C. în apropierea sediului părții vătămate.
După ce autoturismul a fost preluat de inculpați, inculpatul T.G. a luat legătura cu coinculpatul G.S. pentru a găsi clienți. Deși acesta a căutat cumpărători (așa cum rezultă din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice) nu a reușit să găsească, ca neidentificate din orașul Oltenița în schimbul sumei de 3.800 lei. Banii astfel obținuți au fost împărțiți între inculpații T.G., D.V. și G.I.
Pentru că la termenul prevăzut în contract inculpatul R.A.C. nu s-a prezentat la sediul părții vătămate pentru a restitui autoturismul, martorul M.C. a încercat să ia legătura telefonic cu el dar inculpatul nu a mai răspuns la numărul de telefon pe care-l lăsase cu ocazia mchirierii autoturismului.
În zilele următoare însă, martorul l-a contactat pe inculpat pe un alt număr de telefon pe care-l obținuse de la mama acestuia, ocazie cu care inculpatul, dând dovadă de rea-credință i-a spus că imediat după ce a preluat mașina a predat-o patronului societății al cărei angajat era - SC P. SRL Râmnicu Sărat - un cetățean arab „S." și nu mai știa ce s-a întâmplat cu ea.
Cercetările au dovedit că afirmațiile inculpatului erau mincinoase, prin această atitudine inculpatul urmărind să-i mențină în eroare pe reprezentanții legali ai părții vătămate.
Datorită modului în care au acționat inculpații și învinuiții, nu s-a reușit recuperarea autoturismului, astfel că partea vătămată SC Q.M.A. SRL București s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 594.000.000 lei.
Pe parcursul cercetărilor inculpatul R.A.C. a fost recunoscut după planșe foto de martorii M.C. și D.M. Atât inculpații T.G., R.A.C., D.V. și G.I. au recunoscut comiterea actului material în dauna acestei părți vătămate. Inculpatul T.G. a declarat că banii necesari pentru închirierea autoturismului au fost luați de la inculpatul G.S. zis „C."
Fiind audiat cu privire la acest aspect, inculpatul G.S. a declarat că nu a participat în vreun mod la comiterea faptei de înșelăciune în dauna societății comerciale mai sus¬menționate și nu are cunoștință despre împrejurările în care a fost închiriată mașina. A rezultat însă că inculpatul G.S. zis „C." a căutat clienți pentru a vinde acel autoturism.
6) Parte vătămată SC P.E.C. SRL Sibiu.
La data de 13 martie 2010, inculpatul S.A. l-a contactat telefonic pe martorul A.E., administratorul părții vătămate SC P.E.C. SRL Sibiu și i-a solicitat închirierea unei autoutilitare începând cu data de 16 martie 2010 pentru o perioadă de 10 zile motivând că avea de transportat mai multe colete din municipiul Oradea în municipiul București.
S-a stabilit ca inculpatul să plătească suma de 400 euro și o garanție de 500 euro, urmând ca, la data de 15 martie 2010, martorul să se deplaseze în municipiul București pentru a-i aduce inculpatului autoutilitara solicitată.
Pentru că nu avea permis de conducere, inculpatul a apelat la ajutorul învinuitului F.P.C., posesor de permis auto căruia i-a spus că avea nevoie de un șofer timp de câteva zile în vederea efectuării unor activități de transport-coletărie cu o autoutilitară pe care urma să o închirieze.
Așa fiind, învinuitul a acceptat propunerea inculpatului și, în seara de 15 martie 2010, cei doi s-au întâlnit cu martorul A.E. și, la domiciliul inculpatului s-a încheiat contractul de închiriere din 15 martie 2010 pe numele învinuitului F.P.C. care l-a și semnat.
După ce inculpatul- i-a achitat martorului "suma" de 900 euro, acesta și-a predat mașina împreună cu cheia și actele mașinii, în original (certificat de înmatriculare și asigurarea)
În continuare, inculpatul S.A. i-a spus învinuitului F.P.C. că-l va contacta a doua zi pentru a efectua activitățile de transport în legătură cu care îl solicitase, lucru care nu s-a mai întâmplat.
De asemenea, învinuitul a încercat în repetate rânduri să ia legătura cu inculpatul însă acesta nu a mai fost de găsit.
S-a apreciat că din această atitudine a inculpatului că intenția sa era de a intra în posesia autoturismului folosindu-se de învinuitul F.P.C. care avea permis de conducere și nu era înscris în „lista neagră" afișată, pe internet, învinuiții și inculpații din prezenta cauză, au prejudiciat diferite societăți de închirieri auto.
S-a mai reținut că în seara de 15 martie 2010, înainte ca martorul A.E. să ajungă cu autoturismul în municipiul București, inculpatul S.A. l-a contactat pe coinculpatul M.V. căruia i-a oferit mașina spre vânzare în schimbul sumei de 2.800 euro.
Inculpatul M.V., care așa cum s-a arătat anterior, era interesat de achiziționarea unor astfel de mașini („dube"), a acceptat propunerea coinculpatului S.A. și, în noaptea de 15/16 martie 2010, cei doi s-au întâlnit în mun. Râmnicu Sărat unde au realizat tranzacția în urma căreia inculpatul S.A. a primit suma de 2.800 euro.
După începerea cercetărilor rn prezenta cauză, autoutilitara a fost identificată de lucrătorii de poliție și restituită părții vătămate.
Având în vedere că bunul a fost recuperat, partea vătămată SC P.E.C. SRL Sibiu nu s-a mai constituit parte civilă cu suma de 1.005.996.000 lei.
Pe parcursul cercetărilor, inculpatul S.A. a fost recunoscut de martorul A.E. după planșa fotografică, ca fiind cel căruia i-a predat autoturismul despre care s-a făcut vorbire mai sus.
De asemenea, din declarațiile inculpaților S.A., M.V. și ale învinuitului F.P.C. rezultă situația de fapt reținută cu privire la acest act material.
7) Parte vătămată SC P.C. SRL Pitești.
Continuându-și activitatea infracțională, în ziua de 05 februarie 2010, inculpatul A.V. s-a prezentat la sediul părții vătămate SC F.C. SRL Pitești, unde le-a solicitat martorilor S.I. - administrator și D.A.G. - consilier de vânzări, închirierea autoturismului.
Inculpatul a semnat contractul de închiriere din 5 februarie 2010 pe o perioadă de 3 zile și le-a predat martorilor copii ale pașaportului emis de autoritățile române și permisului de conducere. După ce a achitat suma de 242 euro, martorii i-au predat autoturismul urmând ca inculpatul să-l restituie la expirarea termenului stipulat în contract.
În zilele următoare inculpații S.A. și A.V. au luat legătura cu coinculpatul T.G. căruia i-au cerut să găsească cumpărător pentru a vinde mașina și a face rost de bani.
Astfel, autoturismul a fost vândut unui cetățean arab rămas neidentificat în schimbul sumei de 2.200 euro. Din acești bani, inculpatul T.G. a primit suma de 50 euro, restul banilor rămânând asupra celorlalți doi inculpați.
Pentru că la termenul convenit autoturismul nu a fost restituit, reprezentanții legali ai părții vătămate s-au adresat cu o plângere penală organelor de poliție și s-au constituit parte civilă în cauză cu suma de 571.775.000 lei.
Datorită modului în care au acționat inculpații, nu s-a reușit recuperarea autoturismului, în prezent fiind implementat în baza de date de către Auto Furt și dat în urmărire generală.
Pe parcursul cercetărilor, inculpatul A.V. a fost recunoscut de pe planșe fotografică de martorii D.A.G. și S.I. ca fiind cel care a închiriat mașina de la partea vătămată.
Inculpatul a fost audiat în cursul urmăririi penale fiind emis mandat de arestare în lipsă; iar inculpatul S.A. a negat că ar avea vreo contribuție în comiterea faptei în dauna părții vătămate SC F.C. SRL Pitești.
S-a mai reținut că din declarația inculpatului T.G. rezultă însă că la solicitarea inculpaților S.A. și A.V., a căutat și a găsit cumpărător pentru autoturismul (un cetățean arab rămas neidentificat) care a cumpărat mașina în schimbul sumei de 2.200 euro, bani din care inculpatul T.G. a primit suma de 50 euro, restul banilor rămânând asupra celorlalți doi coinculpați.
8) Parte vătămată SC T.L.I.F.N. SA București
Învinuitul M.C. este administrator și asociat unic la SC C.P.J. SRL Poiana Seciuri, jud. Gorj, cu obiect principal de activitate transporturi.
La data de 12 octombrie 2009, între partea vătămată SC T.L.I.F.N. SA București în calitate de finanțator și firma administrată de învinuit în calitate de utilizator, s-a încheiat contractul de leasing financiar din 12 octombrie 2009, având ca obiect finanțarea de către societatea finanțatoare și transmiterea dreptului de folosință către utilizator a autoturismelor. În virtutea clauzelor contractuale, învinuitul urma să achite firmei de leasing rate de leasing lunar, fiecare rată fiind scadentă lunar.
La data de 03 martie 2010, potrivit contractului de schimb încheiat la Târgu Jiu, inculpatul M.C. i-a predat martorului L.M.I. autoturismul la schimb cu un autoturism și o diferență de 500 euro.
După realizarea schimbului de mașini, martorul L.M.I. a discutat cu inculpatul D.V., solicitând acestuia să îl ajute la efectuarea inspecției tehnice a autoturismului în ideea în care învinuitul susținea că are relații la R.A.R. București. In continuare, inculpatul D.V. l-a contactat pe inculpatul S.A. și împreună au hotărât să ia mașina martorului și să o vândă.
În acest sens, s-a mai reținut că în ziua de 05 martie 2010, inculpatul D.V. s-a deplasat la domiciliul martorului L.M.I. și a întocmit un proces verbal cu acesta din care rezulta că preia autoturismul pentru a-i efectua inspecția tehnică periodică, obligându-se totodată să-l restituie la data de 09 martie 2010.
Ulterior, inculpații S.A., G.S. și D.V., au luat legătura cu inculpatul M.V. și au lăsat gaj acest autoturism pentru suma de 1.100 euro, urmând ca pentru banii primiți, inculpatul S.A. să-i procure coinculpatului M.V. „dube" iar acesta să-i restituie autoturismul. Banii astfel obținuți au fost împărțiți între inculpați.
După începerea cercetărilor, autoturismul a fost predat de către martorul M.V. - fiul inculpatului M.V. organelor de poliție iar ulterior a fost predat firmei de leasing SC T.L.I.F.N. SA București. Autoturismul a fost predat părții vătămate SC T.L.I.F.N. SA București și nu martorului L.M.I. deoarece firma de leasing reziliase contractul de leasing pentru neplata ratelor lunare.
Situația de fapt cu privire la acest act material rezultă din declarațiile martorilor L.M.L., L.V., D.S.A., ale învinuiților M.C., D.V. și ale inculpaților T.G., S.A., G.S. și M.V.
Partea vătămată SC T.L. I.F.N. SA București a precizat că prejudiciul este de 29.743,47 euro, echivalentul a 124.922.57 lei, sumă cu care nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal.
9) Parte vătămată SC B.I. SRL București
La data de 16 aprilie 2009, inculpatul S.A. l-a contactat telefonic pe martorul G.R. - asistent vânzări la parte vătămată SC B.I. SRL București și a solicitat acestuia să-i rezerve un autoturism de teren în vederea mchirierii. Inculpatul s-a prezentat martorului ca fiind „A." și a și precizat că dorește să închirieze un autoturism. D. (prietena sa), s-au prezentat la sediul părții vătămate. în discuțiile purtate cu martorul G.R., inculpatul a precizat că mașina urmează a fi mchiriată în numele învinuitei deoarece el are permisul de conducere suspendat. După ce martorul a xerocopiat cartea de identitate și permisul de conducere ale învinuitei, a încheiat cu aceasta un proces verbal de predare-primire pentru autoturismul (autoturism utilat cu G.P.S.), închirierea fiind valabilă până la data de 23 aprilie 2009. învinuita a achitat garanția de 800 euro și suma de 360 euro reprezentând contravaloarea a 4 zile chirie. După mtocmirea actelor specifice mchirierii, martorul G.R. a înmânat învinuitei G.A.L.D. o cheie originală, certificatul de înmatriculare în original și xerocopii ale asigurărilor obligatorii și C.A.S.C.O.
A doua zi, 17 aprilie 2009, în jurul orelor 10,00, inculpatul S.A. l-a sunat pe martorul G.R. și i-a spus că-se află pe raza jud. Bacău, că autoturismul s-a defectat și că dorește să-i fie adus un altul. în aceste condiții, martorul a dat dispoziție martorului B.M.G. - conducător auto la partea vătămată, să încarce pe platformă autoturismul, dându-i indicații cu privire la deplasarea în mun. Bacău în vederea schimbării unui autoturism deja mchiriat. De precizat că autoturismul, nu era destinat mchirierii, nu era dotat cu G.P.S. și era utilizat de patronul firmei parte vătămată.
În aceeași zi, martorul B.M.G. s-a deplasat în mun. Bacău, în zona service „D.", loc în care era așteptat de inculpatul S.A. și de doi bărbați -persoane rămase neidentificate. Martorul a procedat la schimbul de mașini, neavând dispoziție să încheie alte acte în acest sens. De altfel, fiind ajunul Paștelui și în interesul păstrării unei bune relații cu clienții, martorul G.R. hotărâse să schimbe autoturismul fără a întocmi noi acte în acest sens. De precizat că inculpatul S.A. plecase însoțit de doi bărbați spre mun. Târgu Neamț, fără a lua cu el și pe învinuita G.A.L.D.
La expirarea duratei contractului de mchiriere, inculpatul S.A. l-a sunat pe martorul G.R. și i-a solicitat prelungirea cu încă câteva zile, promițându-i că va plăti ulterior la predarea autoturismului. Au mai urmat alte două prelungiri de contract, de fiecare dată, inculpatul asigurându-l pe martor că va restitui autoturismul și că va face plata.
La expirarea ultimei perioade, martorul G.R. l-a contactat pe inculpat la numărul de telefon pe care mai sus menționat, însă intra căsuța poștală. în perioada următoare, martorul a fost contactat de mama inculpatului de la numărul de telefon X, care i-a comunicat că fiul său are ceva probleme dar l-a asigurat că-i va restitui mașina și-i va plăti chiria. La rândul său, martorul G.R. l-a sunat pe tatăl învinuitei G.A.L.D. de la care a aflat că și acestuia îi fusese luată mașina de către inculpatul S.A. și că formulase plângere.
După intrarea în posesia autoturismului, inculpatul S.A. s-a deplasat în mun. Târgu Neamț, la inculpatul M.V.. în executarea rezoluției infracționale, inculpatul S.A. a întocmit două înscrisuri sub semnătură privată, cu titlu de „contract de vânzare-cumpărare" din care rezultă că acesta, în calitate de reprezentant al firmei parte vătămată, vinde inculpatului M.I., cu suma de 19.000 euro. Pe aceste înscrisuri sub semnătură privată, au fost menționați ca și martori M.V. (fiul inculpatului M.V.) și T.M.D.
În realitate, mașina fusese lăsată gaj coinculpatului M.V. pentru un împrumut de 4.000 euro, acesta din urmă cunoscând proveniența mașinii.
În cursul lunii noiembrie 2009, inculpatul M.V. a avariat autoturismul, motiv pentru care l-a transportat la sediul SC F.V. - SRL Băltățești, jud. Neamț, lăsându-l în custodia martorului C.V. pentru a-l repara. La data de 02 februarie 2010, acest autoturism a fost identificat la sediul SC F.V. SRL Neamț, de unde a fost ridicat de lucrătorii de poliție și predat reprezentanților legali ai părții vătămate.
Astfel cum a rezultat din cercetări, învinuita G.A.L.D. nu a avut cunoștință despre activitatea infracțională a inculpatului S.A., fiind evident faptul că acesta s-a folosit de învinuită pentru a putea intra în posesia mașinii aparținând părții vătămate SC B.I. SRL București.
Situația de fapt reținută cu privire la acest act material, rezultă din declarațiile martorilor G.R., B.M.G. precum și din declarațiile inculpaților S.A. și M.V.
Partea vătămată SC B.I. - SRL București a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu sumele de 90.653,1 lei și 31.950 euro, reprezentând:
- valoarea pieselor și echipamentelor auto standard care nu s-au mai găsit la momentul recuperării autoturismului - 14.357 lei;
- contravaloarea folosinței îndelungate - 6.361,5 lei;
- dauna produsă în urma accidentului pe care l-a avut inculpatul - 69.934,57 lei;
- chiria aferentă utilizării autoturismului pe o perioadă de 355 zile - 31.950 euro.
10) Parte vătămată SC A.A. SRL Roman.
La data de 30 mai 2009, inculpatul S.A. s-a prezentat la sediul părții vătămate SC A.A. SRL Roman și l-a contactat pe martorul D.S.P.ă - administrator. în discuțiile purtate cu martorul, inculpatul s-a arătat interesat să preia ratele de leasing la trei autoturisme, inculpatul susținând că este reprezentantul firmei SC V.I. SRL București, aspect nereal. în parcul auto aparținând părții vătămate, se aflau la acel moment, patru autoturisme și două autoutilitare.
În momentul în care inculpatul a văzut aceste autoturisme, a propus martorului D.S.P.ă să i le închirieze și, astfel, au ajuns la o înțelegere pentru închirierea spre folosință a patru mașini la prețul de 200 euro/lună/mașină pe un termen de 12 luni.
Contractele de închiriere din 01 iunie 2009, au fost încheiate de partea vătămată sub condiția ca SC V.I. SRL București, reprezentată de inculpat, să plătească poliția de asigurare C.A.S.C.O. Cele patru contracte au fost semnate de inculpatul S.A. care a prezentat și folosit o ștampilă aparținând firmei SC V.I. SRL București.
Toate cele patru autoturisme au fost ridicate din mun. Roman chiar de către inculpat ajutat de două persoane neidentificate, cu precizarea că la discuțiile purtate de inculpat pe marginea acestor patru contracte de închiriere a participat și martora D.E.
La data de 25 iunie 2009, inculpatul S.A. a solicitat telefonic martorului D.S.P.ă să-i închirieze și o autoutilitară. Cu privire la această mașină părțile s-au înțeles ca SC V.I. SRL București să plătească suma de 650 euro pentru folosință în prima lună și 800 euro în următoarele două luni. Potrivit înțelegerii, autoutilitara a fost trimisă la București, a fost condusă de martorul T.S. și preluată de inculpatul S.A. în acest- sens, inculpatul a semnat un contract de închiriere din 05 iunie 2009 (autoutilitara) și a uzitat de ștampila SC V.I. SRL București.
În luna iulie 2009, martorul D.S.P.ă a constatat că inculpatul S.A. nu și-a respectat clauzele contractuale privind plățile lunare, fapt pentru care a reziliat cele cinci contracte de mchiriere și a înaintat deciziile de reziliere unilaterală către SC V.I. SRL București. Martorul a primit răspuns de la această firmă că inculpatul S.A. nu are nicio legătură cu SC V.I. SRL București.
După intrarea în posesia autoturismelor mai sus menționate, inculpatul S.A. i-a dat martorului N.A. din mun. Buzău, trei dintre cele patru autoturisme, în contul unei datorii mai vechi de aproximativ 3.000 euro.
Al patrulea autoturism a fost depistat în trafic fiind condus de martorul C.I. Acesta a precizat că a achiziționat autoturismul din talciocul „V." de la o persoană necunoscută, urmând să se întâlnească cu această persoană ulterior pentru perfectarea actelor, lucru care nu s-a mai întâmplat. S-a procedat la ridicarea și a acestui autoturism și la predarea lui către partea vătămată.
Autoutilitara a fost vândută de inculpatul S.A. tot inculpatului M.V. Autovehiculul a fost depistată pe raza mun. Roman și a fost predat părții vătămate.
Inculpatul S.A. a refuzat să dea declarație cu privire la acest act material, iar inculpatul M.V. a susținut că nu a avut cunoștință de proveniența mașinii și că el a fost „cumpărător de bună-credință" (așa cum, de altfel, a-susținut cu privire la toate mașinile pe care le-a achiziționat de la inculpați).
S-a apreciat că afirmațiile inculpatului nu sunt reale întrucât din probele administrate în cauză rezultă că, imediat după ce au fost sesizați lucrătorii de poliție, inculpatul M.V. a luat legătura telefonic cu coinculpatul S.A. căruia i-a cerut să-i facă rost de o ștampilă cu denumirea SC A.A. SRL Roman pentru a întocmi în fals documente care să ateste că deținea „legal" autoturismul.
Partea vătămată SC A.A. SRL Roman a precizat că valoarea prejudiciului total este de 184.220,10 lei (109.308,64 lei contravaloarea autoturismelor și 74.911,46 lei contravaloarea autoturismului), sume cu care nu se constituie parte civilă în procesul penal deoarece prejudiciul a fost recuperat.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului S.A. zis „C." sau „A." care, în perioada aprilie 2009-martie 2010, în mod repetat dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în scopul obținerii pentru sine a unor foloase materiale injuste, a indus și menținut în eroare pe reprezentanții legali ai 8 (opt) soc