ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 816/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 816/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

recursurilor de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 108 din 04

martie 2013 pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul penal nr.

8490/118/2012, s-au dispus următoarele:

În baza art.

211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin.

(3) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.E.

pentru infracțiunea de tâlhărie calificată cu consecințe deosebit pe grave la

pedeapsa de 15 ani închisoare.

În baza art. 65

C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o

perioadă de 3 ani.

Face aplic.

art. 71 alin. (2) C. pen. în ref. la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a

și lit. b) C. pen.

În baza art.

350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive luată față

de inculpatul C.E.

În baza art. 88

C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată de la 26 iunie 2012 la

zi.

În baza art.

211 alin. (1), alin, 2 lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3)

C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.E.

pentru infracțiunea de tâlhărie calificată cu consecințe deosebit pe grave la

pedeapsa de 15 ani închisoare.

În baza art. 65

C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o

perioadă de 3 ani.

S-a făcut

aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen. în ref. la ari. 64 alin. (1) lit. a) teza a

ll-a lit. b) C. pen.

S-a menținut

beneficiul liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat de 481 de zile

din sentința penală nr. 1732 din 23 octombrie 2008 .

În baza art.

350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive luată față

de inculpatul C.E.

În baza art. 88

C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata executată de la 26 iunie 2012

la zi.

În baza 211 alin.

(1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C.

pen., cu aplic art. 74 lit. lit. a) și c) si alin. (2) C. pen. si 76 lit.

a) C. pen. a fost condamnată inculpata B.J. pentru infracțiunea de tâlhărie

calificată cu consecințe deosebit pe grave, la pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 65

C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o

perioadă de 2 ani.

S-a făcut aplic.

art. 71 alin. (2) C. pen. în ref. la art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a lit.

b) C. pen.

În baza art. 88

C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată de Ia 26 iunie 2012 la

12 octombrie 2012.

S-a admis

acțiunea civila formulată de partea vătămată.

În baza art.

1357-1371,1381 C. civ. și art. 14 și 346 C. proc. pen.

Au fost

obligați inculpații în solidar către partea civilă la suma de 33.500 euro si 1.900

dolari sume ce au rămas nerecuperate .

Pentru a

pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator

administrat în cauză, a reținut următoarele:

Prin

rechizitoriul nr. 1014/P/2012 din 19 iulie 2012 al Parchetului de pe lângă

Tribunalul Constanța s-a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale si

trimiterea în judecată a inculpaților :C.E. pentru comiterea infracțiunii de

tâlhărie calificată cu consecințe deosebit pe grave prev. de art. 211 alin. (1),

alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C. pen., cu

aplic. art. 37 lit. b) C. pen.; C.E. pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie

calificată cu consecințe deosebit pe grave prev. de art. 211 alin. (1), alin.

(2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C. pen. cu aplic.

art. 37 lit. b) C. pen.; B.J. - cercetată pentru comiterea infracțiunii de

tâlhărie calificată cu consecințe deosebit pe grave prev. de art. 211 alin. (1),

alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C. pen.

S-a reținut în

sarcina acestora că, având o rezoluție infracțională comună, în noaptea de

20/21 iunie 2012, au deposedat-o pe partea vătămată A.C.F. de suma de 58.000

euro și 3.000 de dolari, apoi au întrebuințat violențe fizice și verbale asupra

acestuia, în vederea păstrării bunului subtilizat și al determinării sale să

renunțe la suma de bani, suferind leziuni pentru care victima a avut nevoie de

4-5 zile pentru vindecare.

Pe data de 19

iunie 2012, partea vătămată A.C.F. a hotărât să se deplaseze din Italia către

România cu un autocar, având asupra sa suma de 58.000 euro și 3.000 dolari

intenționând să realizeze investiții.

În timpul

deplasării din Italia spre România, partea vătămată a fost abordată de

inculpata B.J., persoană care era însoțită de inculpații C.E. Și C.E., precum

și de martorii A.T., A.G. Și C.G.

Întreaga sumă

de bani era ținută de partea vătămată în borsetă, iar ca măsură de siguranță,

aceasta era prinsă la cureaua de la pantalon.

Atât

inculpații, cât și celelalte trei persoane au observat suma mare de bani ce o

avea asupra sa partea vătămată, drept pentru care, în interesul de a nu trezii

bănuieli, au devenit foarte prietenoase cu aceasta, oferindu-se chiar să aibă

grijă de bagajele sale.

Sub mai multe

pretexte, partea vătămată a fost împiedicată să coboare în orașul Sibiu, unde

dorea, de altfel, sa investească iar mai apoi a fost convinsă să nu coboare în

București, ci în orașul Medgidia unde a fost condusă la un hotel, iar apoi pe

str. M., la locuința părinților inculpaților C.E. și C.E.

La baza

convingerii părții vătămate să accepte așa-zisa găzduire, este acela că a fost

ademenit de anumite servicii sexuale de inculpata B.J. si martorele A.G. și C.G.

aspect ce rezulta din depozițiile administrate în cauză dar contestată reciproc

de inculpată si cele doua martore.

Rezultă astfel

o înțelegere între cei trei inculpați dar si cu cei trei martori pentru care

s-a dispus scoaterea se sub urmărire penală, martori ce nu au putut fi audiați

în cauză, întrucât au plecat la muncă în străinătate și nu li se cunoaște

adresa si nici măcar țara de destinație .

La termenul din

8 octombrie 2012 pentru acești martori s-a depus de către apărătorul ales al

acestora declarații notariale în care au arătat că își mențin toate

declarațiile date în faza de urmărire penală și nu au aspecte noi de adăugat și

urmează a se deplasa în străinătate pentru o perioada îndelungată astfel că nu

se pot prezenta în vederea audierii .

De astfel, așa

cum rezultă din declarația martorei A.G. și a martorilor F.C.l și C.G., odată

ajunși la locuința inculpaților C.E. și C.E., partea vătămată a intrat într-o

încăpere separată împreună cu inculpata B.J., unde a rămas mai mult timp, după

care aceasta din urmă a ieșit din cameră și a înmânat inculpatului C.E. borseta

în care se aflau banii.

Inculpatul C.E.

a împărțit banii cu toate celelalte persoane cu care a venit din Italia către

coinculpați, dar a remis și făptuitoarelor C.G. și A.G. suma de 24.500 euro

plus 1.100 dolari SUA, pentru ca acestea să păstreze tăcerea asupra acestui

fapt.

Partea

vătămată, observând lipsa borsetei, a încercat s-o recupereze de la B.J., dar a

fost împiedicată de intervenția directă a inculpaților C.E. și C.E., care l-au

lovit pe rând, pentru a-l determina să nu mai protesteze.

Acest aspect

reiese din constatarea medico-legală din 2012 a S.M.L. Constanța dar și din

declarația numitei C.G., care afirmă că cetățeanul străin avea o urmă pe unul

obraji, ca și cum ar fi fost lovit, pentru care i s-au acordat 4-5 zile de

îngrijiri medicale spre vindecare.

Profitând de

faptul că partea vătămată nu cunoștea limba română, inculpații au chemat 2

taxi-uri, cu intenția vădită de a-l îndepărta pe acesta de locul săvârșirii

faptei iar taximetriștilor, inculpații le-au spus inițial că vor să meargă în

municipiul Constanța, plătindu-Ie suma de 50 de euro, bani care în mod evident

provin din săvârșirea faptei.

Însă, odată

ajunși în satul Valea Dacilor, întrucât partea vătămată devenea tot mai

persuasiv în demersul său de a-și recupera banii, au hotărât să-l dea pe acesta

jos din taxi, abandonându-l într-un loc total necunoscut lui, de unde a fost și

găsit de către organele de poliție chemate prin apelul de urgență 112.

Pentru a le

„cumpăra tăcerea", C.E. a remis numiților C.G. și A.G. suma de 24.500 de

euro și 1100 dolari, bani care, de altfel, au fost găsiți de către organele de

poliție și predați, ulterior, părții vătămate.

Potrivit

declarațiilor persoanelor audiate, A.T., a dormit tot timpul, fiind în stare

avansată de ebrietate, astfel că nu rezultă a fi avut vreo participație la

faptele instrumentate în cauză.

Totodată, a

fost recuperată și suma de 50 euro pe care inculpații au plătit-o taximetriștilor

pentru.efectuarea cursei la care s-a făcut referire mai sus, care a fost de

asemeni restituită părții vătămate.

Deși,

inculpații au uzat de dreptul la tăcere, este evident că starea de fapt s-a

petrecut în maniera descrisă mai sus, în acest sens fiind declarația martorilor

F.C.l și C.G., mătușa inculpaților C.E. și C.E., cărora mama acestor inculpați

Ie-a povestit, cum a perceput săvârșirea faptei din noaptea de 21 iunie 2012,

deși în fața organelor de anchetă numita C.G. a declarat că nu a văzut vreo

borsetă, depoziția fiind evident dată în interesul fiilor săi.

Atitudinea

ulterioară a inculpaților care până la data de 26 iunie 2012 s-au sustras

urmăririi penale reliefează, de asemeni, conștienta lor că în mod cert, au

săvârșit fapta și realizarea gradului de vinovăție al acestora.

Din

procesul-verbal de prezentare pentru recunoaștere a rezultat că partea vătămată

a recunoscut pe inculpați, atât din grup cât și după fotografii, dar si pe

martorele A.G., C.G., A.T., arătând la fiecare contribuția avută la săvârșirea

faptei, în sensul sustragerii acestuia de la locuința inculpaților si

deposedarea sa de borsetă, cu toata împotrivirea părții vătămate.

Rezultă,

astfel, că martora A.G. a fost ceea care l-a împiedicat să coboare în

București, insistând asupra faptului că trebuie să coboare la următoarea

stație, și observând că au ieșit din București, martora l-a asigurat că nu

trebuie sa-și facă probleme, întrucât urmează să înnopteze la domiciliul lor.

La Medgidia în

stația de taxi inculpații și martorii s-au certat fapt pentru care partea

vătămată Ie-a făcut cunoscut că nu dorește să le facă probleme,moment în care

inculpata B.J. l-a invitat la domiciliul său .

S-a deplasat pe

jos, împreună cu cele 3 femei, fiind urmați de inculpați si de martorul A.T. la

casa părinților inculpaților, unde inculpata Baca Jandarca si A.G., i-au pus în

vedere părții vătămate să schimbe ținuta, întrucât urmau sa doarmă împreună și

emana mirosuri neplăcute .

Și-a schimbat

cămașa în fata inculpatei, care îi așeza hainele și în acel moment a realizat

că nu mai are borseta.

Solicitându-i

să restituie borseta, inculpata i-a pus în vedere să părăsească imobilul,

moment în care au pătruns în camera trei tineri din care a recunoscut pe

inculpatul C.E. care i-a aplicat trei lovituri cu pumnul in zona fetei, stânga.

A mai arătat că

la momentul în care a insistat sa-i fie retumată suma de bani aflată în

borseta, inculpatul C.E. a mers intr-o cameră alăturată de unde a revenit având

asupra sa un cuțit cu care a început să-l amenințe cu moartea daca nu părăsește

imobilul, timp în care ceilalți doi tineri îl amenințau cu pumnii si l-au scos

forțat afară unde deja așteptau cele doua taxiuri.

Partea vătămata

a relatat că a fost obligată să urce în taxiul în care se afla în dreapta față

martora A.G.iar, în spate era C.G., iar după parcurgerea a 2,3 km, a reușit sa

sune la 112 unde a făcut cunoscut că a fost tâlhărit.

Pentru aflarea

locației l-a întrebat pe taximetrist, care însă nu a înțeles limba în care

vorbea partea vătămată, unde se află, iar martorele realizând că sunt probleme

i-au cerut taximetristului să oprească după ce în prealabil și taxiul din fată

se întorsese, iar partea vătămată a rămas pe câmp, de-a lungul drumului spre

Constanța .

Ulterior cu

ajutorul unui conducător auto oprit în trafic a putut transmite locația unde se

afla și a fost condus la Poliția Medgidia.

Din

declarațiile martorului C.C. a rezultat că a fost prezent în dimineața

respectivă la domiciliul inculpaților unde fuseseră comandate doua taxiuri,

într-unui urcându-se martorele A.G. iar, în față și în spate, C.G. ce erau

însoțite de un bărbat înalt.

Deși inițial

destinația a fost gara, după parcurgerea unei anumite distanțe, colegul sau

martorul V. l-a anunțat că în schimbul sumei de 50 de euro pentru ambele

mașini, urmează a se deplasa la Constanța cu pasagerii luați anterior.

În zona Valea

Dacilor, cetățeanul înalt a devenit și mai agitat, se certa cu cele doua femei,

spunând din când în când M. și întrebând în legătură cu starea acestuia,

a-primit explicații de la cele doua femei, în sensul că este băut, și-a bătut

soția și îl duceau în Constanța la rude.

Partea vătămată

a părăsit taxiul și a trecut pe partea cealaltă a drumului.

Din

declarațiile martorului V.I. a rezultat că a existat o comandă pentru două

taxiuri la locuința inculpaților, că destinația primită pentru ambele taxiuri a

fost gara, ulterior după parcurgerea unei distanțe tinerii aflați în

autoturismul acestuia i-au cerut ca în schimbul sumei de 50 euro, să vorbească

și cu celalalt conducător auto și să meargă la Constanța.

A stat de vorba

cu martorul C.C. și au fost de acord sa se deplaseze la Constanța .contra sumei

de 50 euro pe care a primit-o de la inculpatul C.E., dar pe drum a fost anunțat

de pasagerii săi că persoana înaltă din celalalt taxiu trebuie sa rămână în

acel loc.

În fața sa

partea vătămată a coborât cu cele 3 genți, pe care Ie-a aruncat în mijlocul

drumului, a ieșit intempestiv în fața unui autoturism care venea dinspre

Constanța spre Medgidia.

A mai arătat

martorul că partea vătămată avea comportamentul unei persoane disperate, dar că

abia ulterior i s-a părut suspectă coborârea străinului, la ajungerea în orașul

Medgidia.

Cei trei clienți

ai săi, respectiv frații C. și martorul A.T. au fost conduși la locația

pentru care se efectuase comanda, dar la coborâre i-au înmânat 50 euro, chiar

dacă nu realizase cursa la Constanța cu condiția să spună dacă va fi întrebat

„că nu i-a văzut sau nu i-a transportat în dimineața respectivă.

La circa 40

minute a fost invitat la organul de politie unde I-a văzut și pe partea

vătămată, acesta era foarte supărat datorită sustragerii sumei de bani,dar nu

arăta ca o persoana supusă unor agresiuni fizice.

Cât privește

această remarcă a martorului s-a reținut că partea vătămată a fost

fotografiată, fiind posibil ca martorul să nu remarce la acel moment al

dimineții semnele aflate pe obrazul părții vătămate.

Având în vedere

și declarația martorului F.C.l, concubinul mătușii inculpaților care a relatat

discuția în limba turcă a mamei inculpaților care a fost prezentă la locul

incidentului cu sora sa, în prezența acestuia, s-a reținut și această

declarație în măsura în care se coroborează cu materialul probator administrat

în cauză.

Potrivit

susținerilor martorului cei trei inculpați însoțiți de cei trei martori și de partea

vătămată s-au prezentat la domiciliul părinților inculpaților, aici partea

vătămată a mers într-o altă cameră cu martora A.G. pentru a întreține raporturi

sexuale, la un moment dat acesta a părăsit camera, a înmânat borseta

inculpatului C.E. și pentru că acesta dorea să întrețină raporturi sexuale cu

Jandaca care era concubina inculpatului C.E., acesta s-a supărat și i-a aplicat

două palme părții vătămate, iar ulterior au plecat toți cu taxiul.

În cursul

cercetării judecătorești inculpatul C.E. a arătat că i-a însoțit pe ceilalți

doi inculpați, pe martorii A.G. .C.G. A.T. în drumul dinspre Italia în România,

iar în autocar l-au cunoscut pe partea vătămată, dar nu a îndemnat-o pe

inculpata B.J. să intre în vorbă cu aceasta și doar în urma discuției dintre

aceasta și martora C.G., partea vătămată s-a lăsat convinsă să nu coboare la

București unde era destinația acesteia, ci a parcurs drumul și mai apoi la

Medgidia.

A mai arătat

inculpatul că partea vătămată a dorit sa coboare la București, dar nu i s-a permis

de către martorii C.G. și A.T. care au și cărat gentile părții vătămate înapoi

când acesta a dorit sa coboare la București, precum și faptul ca martorii A.G.,

C.G. și A.T. au fost cei care l-au însoțit în taxiu pe partea vătămată și l-au adus

la locuința părinților săi.

A mai arătat că

a auzit de la fratele său inculpatul C.E. că numita A.G. ar fi fost cea care ar

fi oferit servicii sexuale părții vătămate, dar nu cunoaște, întrucât și-a luat

familia și a mers la domiciliul sau.

Din declarația

inculpatului C.E. a rezultat că i-a însoțit pe ceilalți doi inculpați și pe

martorii A.G., C.G., A.T. în drumul dinspre Italia în România, iar în autocar l-a

cunoscut pe partea vătămată.

Nu a îndemnat-o

pe inculpata B.J. să se apropie de partea vătămată și nici nu a văzut ca

aceasta sa discute cu acesta arătând că partea vătămata a ajuns la Medgidia

doar pentru a întreține raporturi sexuale cu martora C.G. care era concubina

martorului A.T. care era prezent, atât pe drum, cât și în domiciliul părinților

inculpaților, unde C.G. a intrat în ultima cămară cu partea vătămată, timp în

care inculpatul servea băutura cu inculpații.

A mai arătat

inculpatul că la un moment dat martora C.G. a ieșit din camera unde stătuse cu

partea vătămată, a aruncat spre el borseta părții vătămate, borseta ce a

înmânat-o martorului C.G. la cererea acesteia, și s-a întors la partea

vătămată, iar după circa 5 minute a părăsit camera, a luat borseta de la A.T.

și au hotărât de comun acord sa meargă la Constanța pentru a se distra, sens în

care au chemat două taxiuri, cu mențiunea că, întru-un taxi au urcat cei trei

martori și partea vătămată și în cel de-al doilea inculpatul, iar pentru că la

un moment dat partea vătămată a coborât taxiurile au revenit în Medgidia, fără

a exista vreo discuție în acest sens.

Rezultă clar

înțelegerea dintre inculpați și cei trei martori care l-au condus pe partea

vătămată lavdomiciliul inculpaților, lucru ce nu se putea întâmpla dacă nu

exista acest concurs al martorilor, fiind evidentă înțelegerea acestora în vederea

atragerii și deposedării părții vătămate de borseta a cărei existentă fusese

semnalata de întreg grupul și mai ales de suma importantă de bani, care fusese

observată în timp ce partea vătămată a făcut cinste inculpatei și celor două

martore, borseta ce a declanșat hotărârea acestora de-al apropia în vederea

comiterii faptei.

Faptul că

ulterior s-a încercat să fie atrasă și răspunderea celor trei martori care

potrivit probatoriului si-au dat concursul, iar infracțiunea nu se putea comite

fără participarea acestora, atâta timp cât parchetul a dispus o soluție fată de

aceștia, iar instanța nu a fost sesizată fată de aceste persoane cu alte fapte,

instanța nu se poate apleca și asupra activității acestor persoane.

Faptul că

relatează despre prezența martorei C.G. și nu a martorei A.G. cum precizează

partea vătămată și chiar martorul F.C.l este evidenta dorința inculpaților de a

ascunde adevărul și de a îngreuna cercetarea si stabilirea situației de fapt.

La poliția

Medgidia părții vătămate i-a fost restituită suma de 24.500 euro și 1.100

dolari, pe baza dovezii de predare, sumă ce a fost ridicată de la C.G. și A.G.,

cealaltă sumă rămasă în posesia inculpaților nu a putut fi identificată.

Prin ordonanța

din 27 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța a fost extinsă

cercetarea și în referire la făptuitorii A.G., C.G. și A.T., dar ulterior s-a

apreciat că pentru martorele A.G. și C.G. se impune aplicarea unei sancțiuni cu

caracter administrativ fapt pentru care s-a dispus scoaterea de sub urmărire

penală pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, întrucât

fapta acestora nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

La reținerea

acestei situații de fapt s-au avut în vedere și procesul-verbal de constatare;

declarațiile părții vătămate, declarații martori A.G., C.G., A.T., F.C.l și C.G.,

planșe fotografice, recunoaștere din fotografii, proces verbal de predare

primire, declarațiile inculpaților B.J., C.E. și C.E., act medico-legal din 2012

al S.M.L. Constanta, proces-verbal de recunoaștere, planșa foto privind

leziunile identificate la nivelul feței, membrului superior drept,

proces-verbal de prezentarea materialului de urmărire penală.

În raport cu

situația de fapt reținută, s-a stabilit că faptele inculpaților B.J., C.E. și C.E.,

care, împreună, în exercitarea actelor materiale descrise mai sus, având o

rezoluție infracțională comună, în noaptea de 20/21 iunie 2012, au deposedat-o

pe partea vătămată A.C.F. de suma de 58.000 euro și 3.000 de dolari, apoi au

întrebuințat violențe fizice și verbale asupra acestuia, în vederea păstrării

bunului subtilizat și al determinării sale să renunțe la proteste, întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2)

lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C. pen. cu aplic. art.

37 lit. b) C. pen. pentru C.E. și C.E.

La

individualizarea pedepsei s-au avut în vedere, conform art. 72 C. pen.

dispozițiile generale care reglementează individualizarea, caracterul oscilant

al declarațiilor inculpaților, natura și gravitatea faptelor comise îndreptate

împotriva vieții, dar și a patrimoniului, caracterul repetativ al faptelor

inculpaților C.E. și C.E., care nu sunt primul conflict cu legea penala, lipsa

unui loc de munca și surse de existentă.

Inculpatul C.E.

a fost condamnat, în mod repetat, pentru comiterea unor infracțiuni de furt și

tâlhărie, fiind liberat condiționat prin sentința penală nr. 25 din 26 ianuarie

2006 a Judecătoriei Medgidia, cu un rest de 473 zile.

Inculpatul C.E.

a fost condamnat, în mod repetat, pentru comiterea unor infracțiuni de furt,

tâlhărie și viol, fiind liberat condiționat prin hotărârea nr. 44 din 16 martie

2012 a Judecătoriei Medgidia, cu un rest de 481 zile.

Toți cei trei

inculpați s-au sustras în cursul urmăririi penale, fiind necesare mai multe

demersuri pentru identificarea acestora.

Inculpata B.J.

este la primul conflict cu legea penală, trăiește în concubinaj și este mama a

4 copii.

În ce privește

gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite s-a apreciat ca

fiind deosebit de ridicat, având în vedere urmarea gravă produsă părții

vătămate, percepția publică despre aceste fapte deosebit de grave, mai ales

când sunt săvârșite împotriva unor persoane străine aflate în trecere,

împrejurările concrete în care s-a petrecut fapta, ca urmare a înțelegerii

dintre inculpați și martori și abandonarea pe un câmp a părții vătămate și

recuperarea parțială a prejudiciului.

S-a făcut

aplicarea art. 71, 64 Iit. a), b) C. penal, cu excepția dreptului de a ajege.

În baza art. 65

rap. art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpaților pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) Iit. a) teza a II-a și Iit.

b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale pentru

inculpata B.J. și 3 ani pentru inculpații C.E. și C.E.

S-a apreciat că

în cauză este incident în continuare cazul prevăzut de art. 148 alin. (1) Iit.

f) C. proc. pen., în prezența căruia se poate menține măsura arestării

preventive, cele două condiții impuse de acest text de lege fiind îndeplinite

cumulativ, atât în privința pedepsei care este în cazul infracțiunilor

cercetate exclusiv închisoarea mai mare de 4 ani (fiind satisfăcute cerințele

prevăzute de art. 136 alin. (6) C. proc. pen.), cât și în privința pericolului

pe care l-ar prezenta în acest moment lăsarea în libertate a inculpatului .

Acest pericol

potențial este exprimat de natura și gravitatea deosebit de mare a faptei,

împrejurările concrete în care inculpații ar fi acționat, urmările produse,

rezonanța socială negativă mai ales în rândul colectivității restrânse din

localitatea în care s-au produs faptele, sentimentul de neliniște și de

insecuritate în rândul societății, de indignare că persoane bănuite de

săvârșirea unei asemenea infracțiuni, de o gravitate maximă, ar putea fi

cercetate în stare de libertate.

S-a considerat

că pentru buna desfășurare a procesului penal în căile de atac și pentru

prevenirea unui pericol concret pentru ordinea publică, pentru prevenirea unor

alte fapte grave de către inculpați, se impune menținerea măsurii arestării

preventive a acestora, o altă măsură preventivă nefiind aptă, în actualul

stadiu procesual, pentru a asigura scopul măsurilor preventive.

În baza art. 88

C. pen., s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive a inculpaților cu

începere de la data de 26 iunie 2012 la 12 octombrie 2012 pentru inculpata B.J.

Cât privește

latura civila a cauzei s-a constatat că părții vătămate i-a fost restituită

suma de 24.500 euro și 1.100 dolari, sumă ce a fost ridicată de la C.G. și A.G.,

iar suma rămasă în posesia celor trei inculpați nu a putut fi identificată fapt

pentru care partea vătămată s-a constituit parte civilă.

Fiind

îndeplinite condițiile antrenării răspunderii delictuale a inculpaților în

raport și cu disp. art. 1357-art. 1371,art. 1381 C. civ. si art. 14 si art. 346

C. proc. pen., s-a dispus obligarea inculpaților, în solidar către partea

civilă la plata sumei de 33.500 euro și 1.900 dolari sume ce au rămas

nerecuperate.

Împotriva susmenționatei

sentințe au formulat apel inculpații C.E., C.E. și B.J. criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:

În apelul

formulat de apelantul inculpat C.E.:

În mod greșit

instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului C.E. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C. pen. încadrarea juridică corectă a faptei fiind

art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) C.

pen., reținându-se în mod greșit consecințele deosebit de grave.

Se relevă că,

în mod greșit s-a stabilit cuantumul sumei sustrase de la partea vătămată ar fi

de 58.000 euro si 3.000 de dolari, suma fiind stabilită exclusiv în baza

declarațiilor părții vătămate, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 75 C.

proc. pen., mai mult, organele de cercetare penală nu au efectuat niciun fel de

diligente pentru a stabili în mod concret veridicitatea celor susținute de

partea vătămata, proveniența sumelor de bani, daca există posibilitatea reală

ca partea vătămata sa dețină aceste sume, cupiura aproximativă a bancnotelor

pentru a determina dacă puteau încăpea intr-o borsetă.

Deși retine

instanța de fond că partea vătămata se deplasa în România în vederea realizării

de investiții, nu s-a făcut niciun fel de demers pentru a stabili

autenticitatea declarației acestuia (daca avea anumite contacte în România,

dacă mai fusese în țara noastră, ce fel de investiții urma sa efectueze, etc.

Instanța de

fond a realizat o individualizare greșită a pedepsei aplicată și aceasta în

raport cu modalitatea concretă de săvârșire a faptei, de contribuția

inculpaților, de recunoașterea de către inculpați a modalității în care au

intrat în posesia banilor, în condițiile în care din declarațiile martorilor nu

a rezultat că cei trei inculpați au deposedat partea vătămată de suma de bani.

S-a făcut

trimitere și la declarațiile celor doi martori taximetriști, care au spus că nu

s-au exercitat violențe asupra părții vătămate. în apelul formulat de apelantul

inculpat C.E.:

În mod greșit

instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului C.E. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C. pen., încadrarea juridică corectă a faptei fiind

art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) C.

pen., reținându-se în mod greșit consecințele deosebit de grave.

S-a relevat că,

în mod greșit s-a stabilit cuantumul sumei sustrase de la partea vătămată ar fi

de 58.000 euro si 3.000 de dolari, suma fiind stabilită exclusiv în baza

declarațiilor părții vătămate, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 75 C.

proc. pen.

În mod greșit

instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului C.E. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C. pen., întrucât din probele administrate în cauză

nu rezultă cu certitudine faptul că inculpatul C.E. ar fi avut vreo contribuție

la sustragerea sumei de bani din posesia părții vătămate și nici la exercitarea

de violențe asupra acesteia.

În acest sens,

s-a arătat că din probele administrate nu rezultă că acesta ar fi lovit partea

vătămată, ci aceasta s-a luat de inculpatul C.E. și l-a înjurat, iar partea

vătămată nu l-a recunoscut din fotografii, existând dubii cu privire la

contribuția inculpatului și la vinovăția acestuia.

Instanța de

fond a realizat o individualizare greșită a pedepsei aplicată și aceasta în

raport cu modalitatea concretă de săvârșire a faptei, de contribuția

inculpatului, mai mult, partea vătămată a avut o contribuția majoră, acesta

fiind un matur cu experiență de viață, care nu și-a luat măsuri de precauție,

ci a continuat conversația cu cele trei femei, faptul că asupra părții vătămate

nu s-au exercitat violențe, iar aceasta părea sub influența narcoticelor.

În apelul

formulat de apelanta inculpată B.J.:

În mod greșit

instanța de fond a dispus condamnarea inculpatei B.J. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C. pen., încadrarea juridică corectă a faptei fiind

art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) C.

pen., reținându-se în mod greșit consecințele deosebit de grave.

S-a relevat că,

în mod greșit s-a stabilit cuantumul sumei sustrase de la partea vătămată ar fi

de 58.000 euro si 3.000 de dolari, suma fiind stabilită exclusiv în baza

declarațiilor părții vătămate, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 75 C.

proc. pen.

În mod greșit

instanța de fond a dispus condamnarea inculpatei B.J. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C. pen., întrucât din probele administrate în cauză

nu rezultă faptul că inculpata ar fi avut weo contribuție la sustragerea sumei

de bani din posesia părții vătămate și nici la exercitarea de violențe asupra

acesteia.

S-a relevat că

partea vătămată a întreținut relații sexuale cu martora A.G. și nu cu

inculpata, martoră care a și spus că a intrat în posesia borsetei și și-a

însușit o parte din bani, inculpata B.J. fiind confundată cu această martoră.

Prin Decizia penală

nr. 111/P din 27 septembrie 2013 a Curții de Apel Constanța, pronunțată în Dosarul

nr. 8490/118/2012, în baza art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au

fost admise apelurile formulate de apelanții inculpați C.E., C.E. și B.J.

împotriva sentinței penale nr. 108 din 04 martie 2013 pronunțată de Tribunalul

Constanța în Dosar nr. 8490/118/2012.

S-a desființat

în parte sentința penală nr. 108 din 04 martie 2013 pronunțată de Tribunalul

Constanța în Dosar nr. 8490/118/2012 și rejudecând s-a dispus:

În baza art.

334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul C.E.

din infracțiunea prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. în

infracțiunea prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art.

334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul C.E.

din infracțiunea prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) și alin. (3) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. în

infracțiunea prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art.

334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpata B.J.

din infracțiunea prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)1 lit.

a) și c) și alin. (3) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 211 alin. (1), alin.

(2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) C. pen.

În baza art.

211 alin. (1), alin. (2) lit. b) -alin. (2)

1

lit. a) și c) C. pen.

cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.E. |a pedeapsa

de 9 (nouă) ani închisoare.

Pedeapsa se

execută în condițiile art. 57 C. pen.

În baza art. 71

alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului C.E. pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit.

b) C. pen.

În baza art.

383 alin. (1)

1

C. proc. pen. în ref. la art. 350 C. proc. pen. și

art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen.

S-a menținut

măsura arestării preventive pentru inculpatul C.E.

În baza art.

383 alin. (2) C. proc. pen. în ref. la art. 88 C. pen., s-a dedus arestul

preventiv, pentru inculpatul C.E. de la 04 martie 2013 lăzi.

În baza art.

211 alin. (1), alin. (2) lit. b) alin. (2)

1

lit. a) și c) C. pen. cu

aplic. art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.E. la pedeapsa de

9 ( nouă ) ani închisoare.

În baza art. 61

alin. (1) C. pen. s-a menținut pentru inculpatul C.E. beneficiul liberării

condiționate pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 481 zile închisoare

din sentința penală nr. 1732 din 23 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria

Medgidia.

Pedeapsa se

execută în condițiile art. 57 C. pen.

În baza art. 71

alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului C.E. pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit.

b) C. pen.

În baza art.

383 alin. (1)

1

C. proc. pen. în ref. la art. 350 C. proc. pen. și

art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării

preventive pentru inculpatul C.E.

În baza art.

383 alin. (2) C. proc. pen. în ref. la art. 88 C. pen., s-a dedus arestul

preventiv, pentru inculpatul C.E. de la 04 martie 2013 lăzi.

În baza art.

211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2)

1

lit. a), c) C. pen. cu

aplic. art. 74 lit. a), c) și alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. b) C.

pen., a fost condamnata inculpata B.J. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.

Pedeapsa se

execută în condițiile art. 57 C. pen.

În baza art. 71

alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatei B.J. pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit.

b) C. pen.

În baza art. 88

C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei B.J., durata executată de la

26 iunie 2012 la 12 octombrie 2012.

A fost

respinsă, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de partea civilă A.C. și s-a

constatat ca fiind recuperat prejudiciul cauzat acestuia.

S-au menținut

celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe care nu sunt contrare

prezentei decizii.

În baza art.

192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas

în sarcina acestuia

În baza art.

189 C. proc. pen., onorariile parțiale avocat oficiu, în sumă de câte 50 lei

s-au avansat din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocați G.R.U.

și M.D.

Onorariul

avocat oficiu, în sumă de 200 lei s-a avansat din fondurile Ministerului

Justiției, în favoarea avocat C.l.

Pentru a decide

astfel, instanța de apel a examinat legalitatea și temeinicia sentinței primei

instanțe conform art. 385

14

C. proc. pen., din perspectiva

criticilor formulate, în limitele prev de art. 385

6

alin. (1) și (2)

C. proc. pen., Curtea constată și a constatat:

Instanța de

fond a stabilit în mod corect situația de fapt cu excepția cuantumului sumei de

bani pe care inculpații au sustras-o de la partea vătămată.

Astfel, în mod

corect s-a reținut faptul că, în data de 19 iunie 2012 partea vătămată A.C.F. a

început deplasarea din Italia spre România, cu un autocar, mijloc de transport

în care se aflau și inculpații B.J., C.E. și C.E., dar și martorii A.T., A.G.

Și C.G., aceste ultime persoane cunoscându-se între ele, C.E. și C.E. fiind

frați, inculpata B.J. fiind concubina inculpatului C.E., aceștia fiind amici și

cu martorii menționați.

S-a reținut,

totodată și faptul că, martora A.G. se află în relații de concubinaj cu un alt

frate al inculpaților C.E. și C.E., numitul C.A., iar martora C.G. se află în

relații de concubinaj cu martorul A.T.

În timpul

transportului, atât inculpații, cât și martorii au luat la cunoștință de faptul

că partea vătămată deține asupra sa o sumă mare de bani în valută, sumă care se

afla într-o borsetă și care era legată de cureaua de la pantalonii părții

vătămate.

Referitor Ia

împrejurările în care s-a luat la cunoștință de existența sumei de bani, s-a

reținut faptul că în timpul deplasării, martora C.G. l-a abordat pe partea

vătămată, mai mult, la un popas i-a solicitat să îi cumpere o cafea și de

mâncare, cerere ce a fost acceptată de partea vătămată, astfel încât, în

momentul în care partea vătămată a achitat consumația, martora a observat locul

unde se aflau banii.

Pe data de 20

iunie 2012, autocarul a ajuns în România cu mențiunea că, la Sibiu autocarul a

fost schimbat, acesta având destinația București, autocar în care s-au urcat,

atât partea vătămată, cât și inculpații și martorii mai sus menționați.

S-a evidențiat

că, în această locație, partea vătămată a fost abordată de întreg grupul, mai

mult, martora C.G. i-a propus acestuia să fie prietena sa, inculpații C.E. și C.E.,

precum și martorul A.T. încurajându-l pe partea vătămată în acest sens.

S-a reținut că

intenția părții vătămate era de a coborî la București.

În momentul în

care autocarul a ajuns în București, în zona Gării de Nord, iar partea vătămată

a intenționat să coboare, martora A.G. l-a indus în eroare pe partea vătămată

spunându-i că mai este o stație mai aproape de locația unde vroia să ajungă,

aspect nereal, partea vătămată dându-și seama de această împrejurare în

momentul în care a observat că ieșiseră din București.

În această

situație, tot martora A.G. l-a asigurat pe partea vătămată că nu este nicio

problemă, întrucât va fi găzduit la locuința acesteia din Medgidia și că a doua

zi se va întoarce în București, urmând să primească pentru acest serviciu suma

de 20 de euro.

Autocarul a

ajuns în localitatea Medgidia în dimineața zilei de 21 iunie 2013, în jurul

orelor 3, loc unde au coborât inculpații, martorii și la invitația acestora și

partea vătămată, toate persoanele menționate deplasându-se cu două taxiuri în

zona centrală a localității.

Este de

menționat, că, după ce au coborât din taxiuri, între inculpați și martori s-a

declanșat o discuție contradictorie, discuție care a încetat în momentul în care

partea vătămată a vrut să plece, mai mult, inculpata B.J. i-a spus că vor merge

la locuința acesteia, invitație care a fost acceptată de partea vătămată.

În aceste

condiții, partea vătămată, inculpata B.J. și martorele A.G. și C.G., într-un

grup compact, și-au început deplasarea spre locuința inculpatei, fiind urmați,

la o distanță de aproximativ 200 metri în spate, de inculpații C.E. și C.E. și

de martorul A.T., într-un alt grup compact.

În realitate,

partea vătămată a fost condusă la locuința aflată în proprietatea mamei

inculpaților C.E. și C.E., numita C.G., loc unde i s-a oferit o cameră unde să

doarmă, cameră unde, după un scurt timp de aproximativ 5 minute, au intrat

inculpata B.J. și martora A.G. care i-au adus la cunoștință că vor dormi cu el,

inculpata B.J., fiind cea care i-a solicitat părții vătămate să se dezbrace

ceea ce partea vătămată a și făcut.

Totodată,

inculpata B.J. i-a solicitat părții vătămate să îi de hainele, sub pretextul că

i le va așeza undeva, moment în care partea vătămată a observat că nu mai are

borseta în care se afla suma de bani, fapt pentru care i-a cerut inculpatei să

i-o restituie, inculpata reacționând prin aceea că i-a solicitat părții

vătămate să iasă din casă.

În acest

moment, în cameră au intrat inculpații C.E. și C.E. dar și martorul A.T.,

inculpatul C.E. aplicându-i părții vătămate trei lovituri cu pumnul în zona

stângă a feței, în obraz.

Chiar și în

condițiile exercitării acestor violențe, partea vătămată a continuat să

solicite restituirea sumei de bani fapt ce l-a determinat pe inculpatul C.E. să

plece din cameră și să revină cu un cuțit cu care l-a amenințat pe partea

vătămată spunându-i că, dacă nu va pleca din imobil îl va omorî.

În același timp

și celelalte persoane prezente în cameră, respectiv inculpatul C.E., inculpata B.J.,

dar și martorul A.T. îl amenințau pe partea vătămată prin gesturi, respectiv îi

arătau pumnii.

Totodată, toate

persoanele menționate acționau în sensul de a-l scoate pe partea vătămată din

încăperea în care se afla, ceea ce au și reușit.

Pentru a o

îndepărta pe parte vătămată de locația unde i s-au sustras bunurile, au fost

chemate două taxiuri conduse de martorii C.C. și V.I.

După ce partea

vătămată a fost scoasă din locuință, a fost urcată, cu forța, într-unui din

taxiuri, respectiv în cel condus de martorul C.C., pe bancheta din spate,

alături de el așezându-se și martora C.G., în același taxi urcând, pe scaunul

din dreapta față, martora A.G.

Este de

menționat că bagajul părții vătămate a fost adus la taxi de inculpata B.J.

În celălalt

taxi au urcat inculpații C.E. și C.E. și martorul A.T., precum și inculpata B.J.,

autoturism care s-a deplasat în urma taxiului în care se afla partea vătămată,

cu mențiunea că, după ce s-a parcurs o distanță de aproximativ 50 metri,

aceasta a coborât din taxi.

Inițial,

destinația a fost stabilită ca fiind stația C.F. Medgidia, însă ulterior, în

cursul deplasării, în dreptul sălii de sport, martorul C.C. a fost apelat prin

stație de colegul său, martorul V.I. care i-a comunicat să oprească, ceea ce a

și făcut, moment în care, din celălalt taxi a coborât una dintre cele trei

persoane menționate, care a venit la autoturismul său și i-a comunicat că au

schimbat destinația, aceasta fiind localitatea Constanța, aducându-i la

cunoștință și faptul că i-a dat colegului său suma de 50 euro pentru transport.

În aceste

împrejurări, cele două taxiuri și-au continuat deplasarea spre Constanța pe

drumul către satul Valea Dacilor și în momentul în care au ajuns în această

localitate, inculpații C.E. și C.E. și martorul A.T., aflați în taxiul condus

de martorul V.I., i-au cerut acestuia să oprească pentru a-l coborî din taxi pe

partea vătămată, sub pretextul că nu vor ca acesta, ajuns în Constanța să facă

scandal, cu atât mai mult cu cât, partea vătămată și-a bătut soția în Medgidia.

Totodată, în

cursul deplasării, partea vătămată a apelat prin numărul de urgență 112,

organele de poliție, cărora Ie-a comunicat că a fost tâlhărit, fapt pentru

care, martora A.G. a încercat să îl împiedice prin luarea telefonului însă nu a

reușit.

De asemenea,

partea vătămată a solicitat sprijinul martorului C.C., solicitându-i să îi

spună locația în care se afla pentru a o comunica organelor de poliție însă

nefiind înțeles martorul nu a dat părții vătămate nici o relație.

La solicitarea

inculpaților C.E. și E. și a martorului A.T., martorul V.I. i-a cerut, prin

stație, martorului C.C., să oprească, ceea ce acesta a și făcut, din autoturism

coborând partea vătămată.

După ce partea

vătămată a fost abandonată ambele taxiuri s-au deplasat spre Medgidia,

inculpații C.E. și C.E. și martorii A.T., A.G. și C.G., fiind lăsate la aceiași

adresă.

Partea vătămată

a oprit un alt autoturism care întâmplător trecea prin zonă, deplasându-se și

acesta spre localitatea Medgidia, cu mențiunea că partea vătămată a apelat din

nou prin serviciul 112, organele de poliție, cărora șoferul acelui autoturism

Ie-a comunicat locația în care se afla partea vătămată.

Din materialul

probator administrat în cauză, a rezultat fără dubiu că, atât inculpații C.E., C.E.

și B.J., cât și martorii A.T., A.G. și C.G. și-au conjugat eforturile, după ce

au aflat că partea vătămată posedă o anumită sumă de bani și aceasta prin

intermediul martorei C.G., pentru a o atrage la locuința lor, în vederea

sustragerii sumei de bani pe care o deținea, astfel încât reținem că rezoluția

de sustragere a sumei de bani a fost comună tuturor persoanelor din grupul

menționat.

Acest aspect a

rezultat din declarațiile părții vătămate care a relatat, în detaliu,

activitatea fiecărei persoane din grupul inculpaților în cursul deplasării din

Italia spre România, persoane care au fost identificate de partea vătămată din

fotografii și din grup cu ocazia prezentării spre recunoaștere, aspecte care

rezultă din procesele-verbale de recunoaștere încheiate de organele de poliție

și din planșele cu fotografii judiciare atașate acestor procese-verbale.

Este de

menționat faptul că, este exclusă orice atitudine părtinitoare a părții

vătămate în condițiile în care acesta nu îi cunoștea anterior nici pe inculpați

și nici pe martori, nu cunoștea relațiile dintre ei, mai mult, necunoscându-i

este exclusă orice acțiune de abordare de către partea vătămată a martorelor A.G.

și C.G.

Totodată,

această relatare a părții vătămate este întărită și de faptul că numai

martorele A.G. și C.G. cunoșteau limba italiană, inculpata A.G. necunoscând

această limbă, astfel încât numai cele două martore au putut conversa cu partea

vătămată.

Acțiunea de

atragere a părții vătămate de către inculpați și martori este probată și prin

aceea că, aceștia au fost cei care l-au invitat pe partea vătămată la locuința

lor, în localitatea Medgidia, inculpații C.E., C.E. și B.J. fiind cei care au

avansat ideea de a-l duce pe partea vătămată la locuința mamei inculpaților și

i-au asigurat găzduirea prin oferirea unei camere.

Totodată, este

de reținut că în camera părții vătămate au intrat, atât inculpata B.J., cât și

martora A.G. sub pretextul că nu au unde dormi, aspect pe care instanța îl va

reține ca fiind real având în vedere că partea vătămată nu avea niciun motiv

pentru care ar fi inculpat cele două persoane, cu atât mai mult cu cât partea

vătămată se aștepta la anumite favoruri sexuale din partea acestora.

Acest aspect

rezultă din faptul că, martora A.G. a fost cea care l-a abordat prima dată pe

partea vătămată, iar inculpata B.J. a fost cea care a avansat ideea de a-l duce

pe partea vătămată la locuința mamei concubinului său.

De asemenea,

facem trimitere și la faptul că numai martora A.G., cunoscând limba italiană, a

putut să îi aducă la cunoștință acestuia motivul prezenței lor în cameră și să

îi ceară să se dezbrace de haine, de cămașă și de pantaloni și să și le

schimbe, inculpata B.J. necunoscând această limbă.

Prezența

martorei A.G. în camera părții vătămate a fost susținută și de inculpatul C.E.,

care însă a exclus, părtinitor prezența inculpatei B.J. având în vedere că se

afla în relații de concubinaj cu aceasta dar și de martora C.G., mama

inculpaților C.E. și C.E., care a văzut-o pe martora A.G. intrând în camera

părții vătămate.

S-a reținut,

însă, că borseta în care se afla suma de bani a fost sustrasă de inculpata B.J.

în momentul în care aceasta, a luat hainele părții vătămate sub pretextul că le

aranjează, aceasta fiind singura care în acel moment avea acces la bunurile

părții vătămate fără ca acesta să poată reacționa, aspect probat și de

atitudinea sa ulterioară, respectiv cererea adresată părții vătămate de a

părăsi locuința în momentul în care victima a reclamat dispariția borsetei,

atitudine contrară celei inițiale, respectiva de a-l găzdui pe partea vătămată

la locuința mamei concubinului său.

Un alt aspect

care întărește faptul că borseta a fost luată de inculpata B.J. este și acela

că, bunul, imediat după sustragere, a ajuns în posesia inculpatului C.E.,

concubinul inculpatei, fiind firesc ca aceasta să-l înmâneze persoanei celei

mai apropiate.

Faptul că

borseta a ajuns, imediat după sustragere, în posesia inculpatului C.E. a

rezultat chiar din declarația inculpatului, dar și din faptul că tot el a fost

cel care, a înmânat martorului V.I., șoferul taxiului cu care s-a deplasat, o

bancnotă de 50 de euro și tot el a fost cel care a dat martorelor A.G. și C.G.

suma de 24.000 euro.

Actele de

violență exercitate asupra părții vătămate în condițiile reținute de instanță

au fost dovedite cu raportul de expertiză medico-legală a părții vătămate și

din planșele fotografice care îl înfățișează pe partea vătămată prezentând

leziunile produse în locul unde a menționat că a fost lovit dar și cu

declarația inculpatului C.E., care a recunoscut că i-a aplicat victimei o palmă

peste obraz, însă sub un alt pretext, respectiv că s-ar fi agățat de inculpata B.J.

și ar fi tras-o de haine, cu tentă sexuală.

Nu a putut fi

primită această apărare, întrucât, partea vătămată, în acele momente era

preocupată de a-și recupera borseta în care se afla suma de bani și nu de a o

determina pe inculpată să îi ofere servicii sexuale.

De fapt, acest

aspect a fost negat de inculpata B.J. care a susținut, în ceea ce privește

leziunile produse părții vătămate că acesta și le-ar fi făcut singur prin

aplicarea de palme peste față, atitudinea inculpatei fiind evident părtinitoare

în sensul excluderii vinovăției concubinului său.

Starea de

agitație a părții vătămate a fost probată și cu declarațiile martorelor A.G. și

C.G.

Intrarea în

cameră a inculpaților C.E. și C.E., dar și a martorului A.T. a fost probată cu

declarațiile părții vătămate, care, necunoscând anterior persoanele ce au fost

implicate în sustragerea sumei de bani, nu avea niciun motiv să le inculpe, mai

mult, partea vătămată recunoscând din fotografii persoanele care au exercitat

asupra sa violențe fizice și psihice, dar și cu faptul că, o singură persoană,

de talia redusă a inculpatului C.E. nu era suficientă pentru a-l potoli pe

partea vătămată, de a-l scoate din locuință și de a-l urca în autoturism.

Realitatea

afirmațiilor părții vătămate a fost demonstrată și de faptul că, anumite

aspecte sunt confirmate de inculpați și de martori, bineînțeles cu intenția

vădită a acestora de a-și exclude propria vinovăție ori cea a persoanelor

apropiate și de a le inculpa pe cele cu care nu se aflau în astfel de relații.

În aceste

condiții apar ca fiind veridice susținerile părții vătămate potrivit cu care,

atât inculpații C.E., C.E., cât și martorul A.T. au acționat în sensul declarat

de partea vătămată și reținut de instanță.

Faptul că

inculpații și martorii menționați au acționat împreună, în baza unei rezoluții

comune de a sustrage suma de bani deținută de partea vătămată, a fost probat